Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)
1971-01-14 / nr. 7202
IN ANII NOULUI CINCINAL MATERIALE DE CONSTRUCŢII LA NIVELUL AMPLULUI PLAN DE INVESTIŢII In Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. este prevăzut ca industria materialelor de construcţii să se dezvolte într-un ritm viu pentru a satisface cerinţele crescinde determinate de programul amplu de investiţii, să asigure cererile populaţiei cu materiale de construcţii şi un volum sporit de produse pentru export, la un nivel calitativ superior. O sarcină deosebită rezidă in diversificarea sortimentelor prin realizarea de materiale şi elemente noi de construcţii, uşoare, cu caracteristici superioare, cu un înalt grad de prefabricare şi finisaj, materiale şi elemente care să asigure pe de o parte condiţii favorabile pentru extinderea industrializării construcţiilor, iar pe de altă parte să suplinească materialele deficitare Bilanţul realizărilor noastre în cincinalul care s-a încheiat consemnează faptul că prevederile au fost depăşite cu peste un miliard Iei. In unităţi naturale, acestea reprezintă 1,3 milioane tone ciment, 209 milioane cărămizi, peste 11 milioane mp geamuri, 83 mii mc prefabricate din beton, precum şi alte materiale de construcţii. Comparativ cu 1983 producţia globală a întreprinderilor industriale realizată in 1970 a fost de 86,5 la sută mai mare. Privind ansamblul, realizările obţinute sunt desigur însemnate, dar privind lucrurile analitic, luind ca element de comparaţie şi cerinţele tuturor beneficiarilor, rezultă că la unele sortimente şi produse nu s-au acoperit în întregime solicitările, îndeosebi ale populaţiei, precum şi insuficienta diversificare a gamei materialelor de construcţii cu performanţe superioare, cu un înalt grad de finisare şi adecvate funcţional unor soluţii constructive moderne. Conform indicaţiilor conducerii partidului, urmărind eliminarea acestor neajunsuri şi satisfacerea completă a cerinţelor actuale de materiale de construcţii, industria materialelor de construcţii şi-a propus un plan de perspectivă care să asigure in cincinalul 1971-1975 o dezvoltare armonioasă şi echilibrată a acestei ramuri în ansamblul general economic. Producţia globală va fi în anul 1975 de 2 ori mai mare decit în anul în 1967, cind a intrat în funcţiune, secţia electro- I motoare fracţionare a Fa-bricii de motoare electrice din Piteşti, a realizat 1 200 bucăţi, ca în prima decadă a acestui an să producă 7 000 bucăţi. Aceeaşi linie ascendentă a fost urmată şi de secţia motoare asincrone — de unde vă prezentăm un aspect — care a produs în primul an (1968) circa 2 000 bucăţi, iar în primele 7 zile din anul cu I rent 3 500. 1970, ritmul mediu anual fiind de peste 15,3 la sută. Acest dinamism este determinat atit de ritmul accelerat al investiţiilor, al construcţiilor de locuinţe cit şi de solicitările tot mai accentuate la fondul pieţei. In timp ce în viitorii cinci ani volumul producţiei se va dubla, numărul noilor sortimente ce vor fi introduse în producţia de serie va fi de aproape 400. Din producţia anului 1975 circa 40 la sută se va realiza pe noile rapacităţi puse în funcţiune in actualul cincinal. Planul de investiţii al ministerului pe această perioadă cuprinde sarcini deosebit de importante. Astfel, el prevede punerea în funcţiune a unui număr de 174 capacităţi noi de producţie, ceea ce necesită realizarea unui volum de investiţii de 12,9 miliarde lei, adică de 2,2 ori mai mult decât în cincinalul trecut. Aceste sarcini impun eforturi susţinute din partea tuturor factorilor care concură la realizarea lor şi în special din partea beneficiarilor şi proiectanţilor. Tocmai în acest scop atenţia ministerului este îndreptată cu insistenţă spre pregătirea şi realizarea în termen a investiţiilor şi atingerea în cel mai scurt timp a parametrilor proiectaţi. Pentru sporirea eficienţei economice, amplasamentele noilor fabrici de ciment, prefabricate, geamuri, materiale de zidărie, materiale izolatoare, sunt prevăzute în apropiere de sursa de materii prime şi de centrele de consum, ceea ce asigură reducerea distanţelor de transport la ţmnuiriu transport, care are, o pondere importantă înt cheltuielile de circulaţie aferente aprovizionării sau materiale de construcţii. Exigenţele tot mai ridicate în privinţa calităţii construcţiilor, cerinţele imperioase ale creşterii eficienţei economice a investiţiilor, ne obligă să privim dezvoltarea în cincinalul 1971-1975 nu numai pe verticală ci şi pe orizontală în sensul diversificării mai pronunţate a producţiei de materiale de construcţie, care este unul din principalele obiective ale cincinalului acesta. Ca urmare a preţioaselor indicaţii date de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ministerul nostru — încola (Continuare în pag. 3-a) Ing. VALERIU CRISTESCU adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții EVOCĂRI ZAHARIA STANCU Mulţi cititori vor să pătrundă in atelierul scriitorului, să stea cu el de vorbă, să afle cum îşi gîndeşte cărţile, cum le plănuie, cum le scrie, cum le şlefuieşte sau nu înainte de a le încredinţa tiparului. Unii doresc să cunoască acestea din simplă curiozitate, alţii din credinţa destul de răspîndită că meşteşugul scriitoricesc se poate învăţa, ba chiar se poate învăţa cu uşurinţă, in anii începuturilor mele literare eram şi eu stăpînit de curiozitate, nu-mi ajungea că ştiu cum anume scriu eu şi doream cu ardoare să aflu şi cum scriu alţii, şi mai ales să aflu cum scriu cei mai renumiţi dintre scriitori. Fără prea multă bătaie de cap şi fără prea multă intîrziere am intrat în lumea literelor. Aci am avut prilejul să constat că această lume este destul de vorbăreaţă, in ceea ce privea aşa-zisele secrete de creaţie ele nu se prea păstrau. Cafeneaua literară cunoştea totul sau aproape totul. Se mergea atît de departe cu indiscreţia (sau cu reclama) incit unele cărţi erau anunţate in presă înainte ca autorul să fi scris un singur rind. Lucram pe atunci în redacţia unei reviste lunare. Aci am avut nu odată prilejul să stau de vorbă cu mulţi scriitori de toate vîrstele şi să citesc nenumărate manuscrise. Intre altele am avut în mîinî, pentru două-trei zile manuscrisul romanului Venea o moară pe Siret. Deşi de atunci au trecut ani şi ani, trebuie să mărturisesc că rareori am văzut un text atit de frumos şi atît de clar. Nu am descoperit în întregul manuscris mai mult de trei-patru cuvinte şterse şi înlocuite cu altele. Vorbindu-i mai tîrziu lui Mihail Sadoveanu despre acest manuscris şi de mirarea pe care mi-o stîrnise am primit următorul răspuns : „Nu mă aşez la masa de lucru decit atunci cînd am romanul gata, în cap. La masa de lucru nu fac altceva decit transcrierea. La Fraţii Jderi m-am gindit douăzeci de ani. Cam tot atîţia la Baltagul pe care l-am scris in douăsprezece zile". Aproape toate marile, sale cărţi Mihail Sadoveanu le-a scris după ce trecuse de patruzeci de ani. Pine la această virstă mulţi scriitori spuseseră cam tot ceea ce avuseseră de spus. Printre aceştia se afla şi Gala Galaction pe care l-aş putea numi părintele meu literar, in primăvara lui 1922, cînd l-am cunoscut, Gala Galaction începuse să traducă Biblia. Muncea din zorii zilei şi pînă tîrziu după amiaza. Avea un scris sprinten cu multe înflorituri şi cu multe ştersături. Pentru fiecare frază căuta cu trudă cuvintele care să exprime adevărul. înfăţişarea pagineicare rămînea totuşi ele (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate târile, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA ! Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit:! ANUL XXVII nr. 7202 m Joi 14 ianuarie 1971 ■ 4 pagini 30 bani Veşti bune de pe şantierul Porţilor de Fier Pe şantierul Porţilor de Fier se desfăşoară din primele zile ale anului o activitate susţinută pentru intensificarea ritmului de asamblare a ultimelor trei hidroagregate care, potrivit planului de stat, urmează să fie date în folosinţă în acest an. In centrala electrică, de exemplu, a fost încheiat montajul turbinei, statorului şi generatorului electric de la hidroagregatul nr. 4 , primul dotat cu utilaje fa- ^ bricate de industria românească. In prezent, după montarea rotorului în stator se lucrează la linia de arbori, la instalaţii auxiliare ■ \ * ~ —— ■ şi anexe, precum şi la diferite conexiuni electrice. Simultan, la agregatul următor, montorii au terminat asamblarea aparatului director şi a rotorului turbinei, pe care le-au pregătit pentru lansare în puţul hidroagregatului şi au început primele lucrări la subansamblele generatorului electric. Au început, de asemenea, operaţiile de asamblare şi la agregatul nr. 6 , ultimul ce va fi montat în centrala electrică de pe malul românesc al Dunării. Intr-un ritm intens se desfăşoară lucrările de montaj şi la barajul deversor al hidrocentralei. La Reşiţa CÂMP LARG DE AFIRMARE PROPAGANDEI TEHNICE pregătire a tuturor oamenilor muncii, imboldul , spre ridicarea calificării lor profesionale este, în acest context, o necesitate de prim ordin. Pentru a constata modul de susţinere a propagandei tehnice, ne-am oprit la Reşiţa, puternicul centru siderurgic, acolo unde oţelul se plămădeşte în vîlvătaia cuptoarelor. „Conformîndu-ne indicaţiilor Consiliului Central al U.G.S.R. referitoare la sporirea activităţii consacrate propagandei tehnice , ne spune tovarăşul Dănilă Pîrvu, preşedintele Consiliului municipal al sindicatelor Reşiţa , s-a procedat la alcătuirea şi punerea în practică a unui program îmbunătăţit, care să antreneze toate întreprinderile. S-a trecut concret la treabă, de la organizarea, să zicem, a schimbului de experienţă asupra inovaţiilor, gazdă fiind Combinatul siderurgic, avînd ca rezultat crearea unor cercuri ale inovatorilor acolo unde nu existat (de exemplu, la întreprinderea de gospodărie orăşenească), pînă la simpozioane tratînd despre calificarea cadrelor sau problema exigenţei şi continuităţii în pregătirea practică şi teoretică din şcolile profesionale“. A existat, fireşte, o serioasă grijă pentru întocmirea unui plan de lucru pentru 1971, care, în forme variate, tinde să evite monotonia: mese rotunde, schimburi de experienţă, gale de filme, sesiuni de comunicări ştiinţifice, dezbateri cu salariaţii unităţilor economice, consfătuiri. Subiectele abordate — despre calitatea şi competitivitatea produselor reşiţene peste hotare, despre consumul de cocs şi metal, despre gospodărirea materialelor pe şantiere, etc. — sunt antrenante şi utile. Se naşte însă întrebarea dacă aceste teme au sau nu adeziunea oamenilor muncii, dacă nu se repetă cumva ideile planurilor de întreprindere ? „Cu ocazia întocmirii tabloului general de lucru — specifică tovarăşul Dănilă Pîrvu — înregistrăm şi acţiunile propuse de întreprinderi, discutate cu masa salariaţilor, iar cele iniţiate la nivel municipal sunt, la rîndul lor, popularizate în unităţile economice şi exprimă teme de interes general“. Vizitînd Combinatul şi NICU DUMITRU (Continuare în pag. 2 a) Importanţa instruirii tehnice cere păstrarea tradiţiilor valoroase şi dezvoltarea lor, cît şi găsirea unor modalităţi eficace de fructificare integrală a soluţiilor provenite din însuşi procesul muncii. Continua La Braşov: 14000 rulmenţi peste planul la zi Ansamblul de măsuri, aplicat încă din anul trecut în vederea pregătirii producţiei sporite din acest prim an al noului cincinal, permite constructorilor de rulmenţi din oraşul de la poalele Timpei să obţină succese remarcabile. De la începutul anului şi pînă acum, bunăoară, colectivul uzinei braşovene de rulmenţi a realizat o producţie suplimentară prevederilor în valoare de 3 000 000 lei. S-au fabricat peste plan 14 000 bucăţi rulmenţi, 30 000 bucăţi cuzineţi şi alte importante cantităţi de ace şi bile pentru rulmenți de diferite tipodimensiuni. ILIE MIHALEA La „Independenţa“ Sibiu se lărgesc spaţiile de producţie In actualul cincinal, la Uzina „Independenţa“ Sibiu vor intra în funcţiune noi capacităţi productive. Este vorba de hala de unelte pneumatice (o construcţie modernă cu 5 nivele), care va produce toată gama de unelte pneumatice şi de secţia de utilaj complex, care va produce cuptoare de tratament termic şi utilaj pentru turnătorii. Toată documentaţia necesară a fost predată constructorului, pe şantierele acestor două noi capacităţi de producţie înregistrîndu-se în aceste zile un ritm tot mai susţinut de activitate. Mai avansate sunt lucrările la hala de unelte pneumatice unde se lucrează deja la nivelul al 4-lea. ION VIDRIGHIN MAISTRUL ŞI RĂSPUNDEREA SA FAŢĂ DE PROTECŢIA MUNCII Nu este nevoie de cuvinte cînd vorbesc faptele Autoritatea profesională şi spiritul de rinduială, responsabilitatea socială faţă de plan şi calitatea producţiei definesc maistrul ca om şi conducător profund interesat şi de oameni. Spune-mi cum realizează un maistru planul ca să-ţi spun dacă are accidente — înseamnă, pe scurt, o identificare totală, în spiritul legii protecţiei muncii, a problemelor economice cu cele sociale ale producţiei. Recunoaşteţi în practica dv. acest punct de vedere ? — am întrebat. — De fapt, nu statistica voie să admit măcar de accidentelor este etalonul 2—3 la sută şi întîmplarea activităţii pozitive. Daţi-mi Esenţial este ca maistrul să Vadă, să ştie ce riscuri de accidentare are în secţie, unde sint, să intuiască cum şi cind poate interveni pericolul şi mai ales sâ-l înlăture, să vrea să-l înlăture in numele răspunderii sale în faţa legii şi a oamenilor. — Am convingerea că nici un maistru, dacă aş vorbi şi cu o mie, nu mi-ar spune altceva. Despre aceasta învaţă, cel puţin teoretic, şi la şcoala tehnică, şi în uzină cînd este obligat să-i înveţe la rîndu-i pe muncitori normele de protecţie a muncii. Ce anume credeţi că este hotărîtor în formarea răspunderii despre care vorbiţi? — Experienţa personală ! — După dv. trebuie să te arzi ca să ştii să te fereşti de foc ? — Nu, dar dacă ai păţit-o o dată, şi nu neapărat tu personal, o ţii minte toată viaţa. S-a întîmplat o dată aşa . Un maistru a lipsit cîteva minute din secţie. Intre timp sunase pentru pauză. Intră în turnătorie, că acolo este el maistru, şi MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. 2 a) .Moderna maternitate din Bacău — realizare a ultimului cincinal , cu o capacitate de 1 300 de paturi. llllllllllllllllllllllllil In numărul DE ASTĂZI: • Adunări generale şi conferinţe ale sindicatelor pentru dări de seamă anuale • Personalitatea bibliotecii • Teatru • Muzică • Film (In pag. a 2-a) • Agenda cotidiană • Sport (In pag. a 3-a) • Cadran sindical: „Şomajul nelinişteşte Canada“... (In pag. a 4-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ministrul afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, la Palatul Consiliului de Miniştri, pe Aldo Moro, ministrul afacerilor externe al Italiei. La primire au participat Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, Iacob Ionaşcu, ambasadorul României în Italia. Au fost de faţă Niccolo Moscato, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Roberto Ducci, ambasador, director general al afacerilor politice. Preşedintele Consiliului de Miniştri s-a întreţinut cordial cu şeful diplomaţiei italiene, exprimîndu-se de ambele părţi satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a relaţiilor româno-italiene. In timpul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la dezvoltarea, în continuare, a colaborării multilaterale între cele două ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale TUN ABDUL RAZAK Primul ministru al Malayesiei KUALA LUMPUR Profund întristat de vestea gravelor inundaţii care au provocat ţării dv. pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale, în numele guvernului şi poporului român exprim Excelenţei Voastre şi familiilor îndurerate sincera noastră compasiune. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România