Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-14 / nr. 7202

IN ANII NOULUI CINCINAL MATERIALE DE CONSTRUCŢII LA NIVELUL AMPLULUI PLAN DE INVESTIŢII In Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. este pre­văzut ca industria materiale­lor de construcţii să se dez­volte într-un ritm viu pentru a satisface cerinţele crescin­­de determinate de programul amplu de investiţii, să asi­gure­ cererile populaţiei cu materiale de construcţii şi un volum sporit de produse pen­tru export, la un nivel cali­tativ superior. O sarcină deosebită rezidă in diversifi­carea sortimentelor prin realizarea de materiale şi elemente noi de construcţii, uşoare, cu caracteristici su­perioare, cu un înalt grad de prefabricare şi finisaj, ma­teriale şi elemente care să asigure pe de o parte condi­ţii favorabile pentru extinde­rea industrializării construc­ţiilor, iar pe de altă parte să suplinească materialele deficitare Bilanţul realizărilor noastre în cincinalul care s-a încheiat consemnează faptul că pre­vederile au fost depăşite cu peste un miliard Iei. In uni­tăţi naturale, acestea repre­zintă 1,3 milioane tone ci­ment, 209 milioane cărămizi, peste 11 milioane mp geamuri, 83 mii mc prefabricate din be­ton, precum şi alte materiale de construcţii. Comparativ cu 1983 producţia globală a în­treprinderilor industriale realizată in 1970 a fost de 86,5 la sută mai mare. Privind ansamblul, realiză­rile obţinute sunt desigur în­semnate, dar privind lucruri­le analitic, luind ca element de comparaţie şi cerinţele tu­turor beneficiarilor, rezultă că la unele sortimente şi pro­duse nu s-au acoperit în în­tregime solicitările, îndeosebi ale populaţiei, precum şi in­suficienta diversificare a ga­mei materialelor de construc­ţii cu performanţe superioa­re, cu un înalt grad de fini­sare şi adecvate funcţional unor soluţii constructive mo­derne. Conform indicaţiilor condu­cerii partidului, urmărind eliminarea acestor neajunsuri şi satisfacerea completă a cerinţelor actuale de materi­ale de construcţii, industria materialelor de construcţii şi-a propus un plan de pers­pectivă care să asigure in cincinalul 1971-1975 o dezvol­tare armonioasă şi echilibrată a acestei ramuri în ansamblul general economic. Producţia globală va fi în anul 1975 de 2 ori mai mare decit în anul în 1967, cind a intrat în­­ funcţiune, secţia electro- I motoare fracţionare a Fa-­­­bricii de motoare elec­trice din Piteşti, a realizat 1 200 bucăţi, ca în prima decadă a acestui an să producă 7 000 bucăţi. Aceeaşi linie ascendentă a fost urmată şi de secţia motoare asincrone — de unde vă prezentăm un as­pect — care a produs în primul an (1968) circa 2 000 bucăţi, iar în pri­mele 7 zile din anul cu­ I rent 3 500. 1970, ritmul mediu anual fiind de peste 15,3 la sută. Acest dinamism este deter­minat atit de ritmul accelerat al investiţiilor, al construc­ţiilor de locuinţe cit şi de solicitările tot mai accentu­ate la fondul pieţei. In timp ce în viitorii cinci ani volumul producţiei se va dubla, numă­rul noilor sortimente ce vor fi introduse în producţia de se­rie va fi de aproape 400. Din producţia anului 1975 circa 40 la sută se va realiza pe noile rapacităţi puse în funcţiune in actualul cincinal. Planul de investiţii al minis­terului pe această perioadă cuprinde sarcini deosebit de importante. Astfel, el preve­de punerea în funcţiune­­ a unui număr de 174 capacităţi noi de producţie, ceea ce ne­cesită realizarea unui volum de investiţii de 12,9 miliarde lei, adică de 2,2 ori mai mult decât în cincinalul trecut. Aceste sarcini impun eforturi susţinute din partea tuturor factorilor care concură la realizarea lor şi în special din partea beneficiarilor şi proiectanţilor. Tocmai în acest scop aten­ţia ministerului este îndrep­tată cu insistenţă spre pre­gătirea şi realizarea în termen a investiţiilor şi atingerea în cel mai scurt timp a para­metrilor proiectaţi. Pentru sporirea eficienţei economice, amplasamentele noilor fabrici de ciment, pre­fabricate, geamuri, materiale de zidărie, materiale izolatoa­re, sunt prevăzute în apropi­ere de sursa de materii prime şi de centrele de consum, ceea ce asigură reducerea distanţelor de transport la ţmnui­riu transport, care are, o pondere­ importantă înt cheltuielile de circulaţie afe­rente aprovizionării sau­­ ma­teriale de construcţii. Exigen­ţele tot mai ridicate în pri­vinţa calităţii construcţiilor, cerinţele imperioase ale creş­terii eficienţei econom­ice a investiţiilor, ne obligă să privim dezvoltarea în cinci­nalul 1971-1975 nu numai pe verticală ci şi pe orizontală în sensul diversificării mai pronunţate a producţiei de materiale de construcţie, care este unul din principalele obiective ale cincinalului acesta. Ca urmare a preţioa­selor indicaţii date de condu­cerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ministerul nostru — în­cola­ (Continuare în pag. 3-a) Ing. VALERIU CRISTESCU adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții EVOCĂRI ZAHARIA STANCU Mulţi cititori vor să pătrundă in atelierul scriito­rului, să stea cu el de vorbă, să afle cum îşi gîndeşte cărţile, cum le plănuie, cum le scrie, cum le şlefu­­ieşte sau nu înainte de a le încredinţa tiparului. Unii doresc să cunoască­ acestea din simplă cu­riozitate, alţii din credinţa destul de răspîndită că meşteşugul scriitoricesc se poate învăţa, ba chiar se poate învăţa cu uşurinţă, in anii începuturilor mele literare eram şi eu stăpînit de curiozitate, nu-mi a­­jungea că ştiu cum anume scriu eu şi doream cu ardoare să aflu şi cum scriu alţii, şi mai ales să aflu cum scriu cei mai renumiţi dintre scriitori. Fără prea multă bătaie de cap şi fără prea multă intîrziere am intrat în lumea literelor. Aci am avut prilejul să constat că această lume este destul de vorbăreaţă, in ceea ce privea aşa-zisele secrete de creaţie ele nu se prea păstrau. Cafeneaua literară cunoştea totul sau aproape totul. Se mergea atît de departe cu in­discreţia (sau cu reclama) incit unele cărţi erau a­­nunţate in presă înainte ca autorul să fi scris un singur rind. Lucram pe atunci în redacţia unei reviste lunare. Aci am avut nu odată prilejul să stau de vorbă cu mulţi scriitori de toate vîrstele şi să citesc nenumă­rate manuscrise. Intre altele am avut în mîinî, pentru două-trei zile manuscrisul romanului V­enea o moară pe Siret. Deşi de atunci au trecut ani şi ani, trebuie să mărturisesc că rareori am văzut un text atit de frumos şi atît de clar. Nu am descoperit în întregul manuscris mai mult de trei-patru cuvinte şterse şi înlocuite cu altele. Vorbindu-i mai tîrziu lui Mihail Sadoveanu despre acest manuscris şi de mirarea pe care mi-o stîrnise am primit următorul răspuns : „Nu mă aşez la masa de lucru decit atunci cînd am ro­manul gata, în cap. La masa de lucru nu fac altceva decit transcrierea. La Fraţii Jderi m-am gindit două­zeci de ani. Cam tot atîţia la Baltagul pe care l-am scris in douăsprezece zile". Aproape toate marile, sale cărţi Mihail Sadoveanu le-a scris după ce tre­cuse de patruzeci de ani. Pine la această virstă mulţi scriitori spuseseră cam tot ceea ce avuseseră de spus. Printre aceştia se afla şi Gala Galaction pe care l-aş putea numi părintele meu literar, in primă­vara lui 1922, cînd l-am cunoscut, Gala Galaction începuse să traducă Biblia. Muncea din zorii zilei şi pînă tîrziu după amiaza. Avea un scris sprinten cu multe înflorituri şi cu multe ştersături. Pentru fiecare frază căuta cu trudă cuvintele care să exprime ade­vărul. înfăţişarea paginei­­care rămînea totuşi ele­ (Continuare în pag. a 3-a) Proletari din toate târile, uniţi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA ! Corespondenţii judeţeni ai ziarului „MUNCA“ transmit:! ANUL XXVII nr. 7202 m Joi 14 ianuarie 1971 ■ 4 pagini 30 bani Veşti bune de pe şantierul Porţilor de Fier Pe şantierul Porţilor de Fier se desfăşoară din pri­mele zile ale anului o acti­vitate susţinută pentru in­tensificarea ritmului de asamblare a ultimelor trei hidroagregate care, potrivit planului de stat, urmează să fie date­ în folosinţă în acest an. In centrala electrică, de exemplu, a fost încheiat montajul turbinei, statorului şi generatorului electric de la hidroagregatul nr. 4 , primul dotat cu utilaje fa- ^ bricate de industria româ­nească. In prezent, după montarea rotorului în stator se lucrează la linia de ar­bori, la instalaţii auxiliare ■ \ * ~ —— ■ şi anexe, precum şi la dife­rite conexiuni electrice. Si­multan, la agregatul urmă­tor, montorii au terminat asamblarea aparatului direc­tor şi a rotorului turbinei, pe care le-au pregătit pen­tru lansare în puţul hidroa­­gregatului şi au început pri­mele lucrări la subansamble­­le generatorului electric. Au început, de asemenea, opera­ţiile de asamblare şi la agre­gatul nr. 6 , ultimul ce va fi montat în centrala elec­trică de pe malul românesc al Dunării. Intr-un ritm intens se des­făşoară lucrările de montaj şi la barajul deversor al hidrocentralei. La Reşiţa CÂMP LARG DE AFIRMARE PROPAGANDEI TEHNICE pregătire a tuturor oameni­lor muncii, imboldul , spre ridicarea calificării lor pro­fesionale este, în acest con­text, o necesitate de prim ordin. Pentru a constata modul de susţinere a propagandei tehnice, ne-am oprit la Re­şiţa, puternicul centru si­derurgic, acolo unde oţelul se plămădeşte în vîlvătaia cuptoarelor. „Conformîn­­du-ne indicaţiilor Consiliu­lui Central al U.G.S.R. re­feritoare la­ sporirea activi­tăţii consacrate propagan­dei tehnice , ne spune to­varăşul Dănilă Pîrvu, pre­şedintele Consiliului muni­cipal al sindicatelor Reşiţa , s-a procedat la alcătui­rea şi punerea în practică a unui program îmbunătă­ţit, care să antreneze toate întreprinderile. S-a trecut concret la treabă, de la or­ganizarea, să zicem, a schimbului de experienţă asupra inovaţiilor, gazdă fi­ind Combinatul siderurgic, avînd ca rezultat crearea unor cercuri ale inovatori­lor acolo unde nu existat­ (de exemplu, la întreprinde­rea de gospodărie orăşe­nească), pînă la simpozioa­ne tratînd despre califica­rea cadrelor sau problema exigenţei şi continuităţii în pregătirea practică şi teore­tică din şcolile profesio­­nale“. A existat, fireşte, o seri­oasă grijă pentru întocmi­rea unui plan de lucru pen­tru 1971, care, în forme va­riate, tinde să evite mono­tonia: mese rotunde, schim­­buri de experienţă, gale de filme, sesiuni de comuni­cări ştiinţifice, dezbateri cu salariaţii unităţilor econo­mice, consfătuiri. Subiectele abordate — despre calita­tea şi competitivitatea pro­duselor reşiţene peste ho­tare, despre consumul de cocs şi metal, despre gospo­dărirea materialelor pe şan­­tiere, etc. — sunt antrenante şi utile. Se naşte însă între­barea dacă aceste teme au­ sau nu adeziunea oamenilor muncii, dacă nu se repetă cumva ideile planurilor de întreprindere ? „Cu ocazia întocmirii ta­bloului general de lucru — specifică tovarăşul Dănilă Pîrvu — înregistrăm şi ac­ţiunile propuse de între­prinderi, discutate cu ma­sa salariaţilor, iar cele ini­ţiate la nivel municipal sunt, la rîndul lor, popularizate în unităţile e­­conomice şi exprimă teme de interes general“. Vizitînd Combinatul şi­ NICU DUMITRU (Continuare în pag. 2­ a) Importanţa instruirii tehnice cere păstrarea tra­diţiilor valoroase şi dezvol­tarea lor, cît şi găsirea unor modalităţi eficace de fruc­tificare integrală a soluţii­lor provenite din însuşi procesul muncii. Continua La Braşov: 14000 rulmenţi peste planul la zi Ansamblul de măsuri, apli­cat încă din anul trecut în vederea pregătirii producţi­ei sporite din acest prim an al noului cincinal, permite constructorilo­r de rulmenţi din oraşul de la poalele Tim­­pei să obţină succese remar­cabile. De la începutul anu­lui şi pînă acum, bunăoară, colectivul uzinei braşovene de rulmenţi a realizat o producţie suplimentară pre­vederilor în valoare de 3 000 000 lei. S-au fabricat peste plan 14 000 bucăţi rul­menţi, 30 000 bucăţi cuzine­ţi şi alte importante can­tităţi de ace şi bile pentru rulmenți de diferite tipo­­dimensiuni. ILIE MIHALEA La „Independenţa“ Sibiu se lărgesc spaţiile de producţie In actualul cincinal, la Uzina „Independenţa“ Si­biu vor intra în funcţiune noi capacităţi productive. Este vorba de hala de unel­te pneumatice (o construc­ţie modernă cu 5 nivele), care va produce toată gama de unelte pneumatice şi de secţia de utilaj complex, care va produce cuptoare de tratament termic şi utilaj pentru turnătorii. Toată documentaţia nece­sară a fost predată construc­torului, pe şantierele aces­tor două noi capacităţi de producţie înregistrîndu-se în aceste zile un ritm tot mai susţinut de activitate. Mai avansate sunt lucrările la hala de unelte pneumati­ce unde se lucrează deja la nivelul al 4-lea. ION VIDRIGHIN MAISTRUL ŞI RĂSPUNDEREA SA FAŢĂ DE PROTECŢIA MUNCII Nu este nevoie de cuvinte cînd vorbesc faptele Autoritatea profesională şi spiritul de rinduială, responsabilitatea socială faţă de plan şi calitatea producţiei definesc maistrul ca om şi conducător­­ profund interesat şi de oameni. Spune-mi cum rea­lizează un maistru planul ca să-ţi spun dacă are accidente — înseamnă, pe scurt, o identificare to­tală, în spiritul legii protecţiei muncii, a probleme­lor economice cu cele sociale ale producţiei. Recu­noaşteţi în practica dv. acest punct de vedere ? — am­ întrebat. — De fapt, nu statistica voie să admit măcar de accidentelor este etalonul 2—3 la sută şi întîmplarea­ activităţii pozitive. Daţi-mi Esenţial este ca maistrul să Vadă, să ştie ce riscuri de accidentare are în secţie, unde sint, să intuiască cum şi cind poate interveni perico­lul şi mai ales sâ-l înlătu­re, să vrea să-l înlăture in numele răspunderii sale în faţa legii şi a oamenilor. — Am convingerea că nici un maistru, dacă aş vorbi şi cu o mie, nu mi-ar spune altceva. Despre aceasta învaţă, cel puţin teoretic, şi la şcoala tehnică, şi în u­­zină cînd este obligat să-i înveţe la rîndu-i pe muncitori normele de protecţie a muncii. Ce anume credeţi că este hotărîtor în formarea răspunderii despre care vorbiţi? — Experienţa personală ! — După dv. trebuie să te arzi ca să ştii să te fereşti de foc ? — Nu, dar dacă ai păţit-o o dată, şi nu neapărat tu personal, o ţii minte toată viaţa. S-a întîmplat o dată aşa . Un maistru a lipsit cîteva minute din secţie. Intre timp sunase pentru pauză. Intră în turnătorie, că acolo este el maistru, şi MARIANA CHIŢU (Continuare în pag. 2­ a) .Moderna maternitate din Bacău — realizare a ultimului cincinal , cu o capacitate de 1 300 de paturi. llllllllllllllllllllllllil In numărul DE ASTĂZI: • Adunări generale şi conferinţe ale sin­dicatelor pentru dări de seamă anuale • Personalitatea bi­bliotecii • Teatru • Muzică • Film (In pag. a 2-a) • Agenda cotidiană • Sport (In pag. a 3-a) • Cadran sindical: „Şomajul nelinişteşte Canada“... (In pag. a 4-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ministrul afacerilor externe al Italiei, Aldo Moro Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, la Pa­latul Consiliului de Mi­niştri, pe Aldo Moro, mi­nistrul afacerilor externe al Italiei. La primire au participat Corneliu Mănescu, minis­trul­ afacerilor externe, Va­sile Gliga, adjunct al mi­nistrului afacerilor exter­ne, Iacob Ionaşcu, amba­sadorul României în Italia. Au fost de faţă Niccolo Moscato, ambasadorul I­­taliei la Bucureşti, Rober­to Ducci, ambasador, direct­­or general al afacerilor po­litice. Preşedintele Consiliului de Miniştri s-a întreţinut cordial cu şeful diplomaţi­ei italiene, exprimîndu-se de ambele părţi satisfacţia faţă de evoluţia favorabilă a relaţiilor româno-italie­­ne. In timpul convorbirii au fost abordate probleme re­feritoare la dezvoltarea, în continuare, a colaborării multilaterale între cele do­uă ţări, precum şi unele aspecte ale situaţiei inter­naţionale actuale. (Agerpres) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale TUN ABDUL RAZ­AK Primul ministru al Malayesiei KUALA LUMPUR Profund întristat de vestea gravelor inundaţii care au provocat ţării dv. pierderi de vieţi omeneşti şi pa­gube materiale, în numele guvernului şi poporului român exprim Excelenţei Voastre şi familiilor îndure­rate sincera noastră compasiune. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next