Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)

1971-01-26 / nr. 7212

Atribuţii şi competenţe la nivelul centralei industriale MOBILITATE, RĂSPUNDERE, EFICIENŢĂ, CONDIŢII DE ECHILIBRU ÎN RAPORTUL CENTRALIZARE - DESCENTRALIZARE Au trecut mai bine de 15 luni de la constituirea cen­tralelor industriale şi unii încă se mai întreabă dacă aceste organisme economice îşi au sau nu rostul. Nu în­cerc să caut neapărat cauze­le care determină asemenea îndoieli. Sunt multe, diverse şi numai de ordin subiectiv. Unii nu înţeleg caracterul de noutate pentru economia noastră a acestui proces de reorganizare ; alţii duc dorul direcţiilor generale din mi­nistere, unde erau­­, organe de sinteză“ şi nu răspundeau direct de realizarea planului ; altora le face plăcere să ve­hiculeze argumente legate de unele greutăţi momentane ale vreunei centrale, uitind că nu peste tot se poate acu­mula in acelaşi timp o expe­rienţă egală , nu mai vor­besc de cei care se lansează în „teorii“ economice... după ureche. Centralele industriale şi unităţile cu statut de centra­lă — în rîndul cărora intră şi Trustul de mecanizare Bucu­reşti — au fost investite cu atribuţiuni precise, cu drep­turi, competenţe şi răspun­deri pe care înainte nu le a­­veau nici direcţiile generale industriale şi nici întreprin­derile. Este vorba de o orga­nizare calitativ superioară, menita ca, la rindul ei, să contribuie la ridicarea nive­lului calitativ al întregii ac­tivităţi economice. Centralele nu-şi găsesc rostul dacă nu-şi exercită drepturile şi atribu­ţiile noi, cu care au fost in­vestite. In presa cotidiană şi de specialitate s-a luat de nenu­mărate ori atitudine împo­triva „dădăcelii“ la care erau supuse mai la începutul acti­vităţii­­lor centralele, ca şi , împotriva tendinţei de men­ţinere a centralizării la nive­lul exclusiv al ministerelor. In acest fel, centrala indus­trială răminea o verigă in­termediară între întreprinde­re şi minister şi nu o uni­tate productivă, cu răspun­dere directă în îndeplinirea planului — ceea ce nu era in spiritul hotăririlor Conferin­ţei Naţionale a partidului, din decembrie 1967. Dar dacă în relaţia minister-centrală lu­crurile au început să fie cla­rificate intr-un ritm din ce în ce mai viu, dilema echili­brării raportului dintre „cen­tralizare“ şi „descentralizare“ tinde să se mute pe treapta inferioară, centrală-unităţi subordonate, fapt sesizat şi Ing. ION VÎŢĂ, directorul general al Trustului de mecanizare — Bucureşti de secretarul general al par­tidului. „Nu trebuie să ne propunem ca de la centru să dăm tipare pentru tot ceea ce trebuie să se facă în uni­tăţile de bază, pe plan local“ — atrăgea atenţia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in expunerea la şedinţa Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970. „Trebuie să veghem asupra respectării legilor generale, dar să lăsăm maximum de iniţiativă în găsirea formelor şi modalită­ţilor de rezolvare a sarcini­lor. Dacă vom dori să regle­mentăm de sus, de la centru, prin instrucţiuni şi circulare, fiecare mişcare a directorului, a salariaţilor, cu siguranţă că nu vom reuşi, însă în mod cert vom încătuşa răspunde­rea şi iniţiativa“. De marele adevăr cuprins în aceste cuvinte am avut şi noi ocazia să ne convingem. In firma organizatorică ve­che, activitatea staţiilor de utilaje şi a uzinelor de repara­ţii era , coordonată, prin două­­ întreprinderi, de fostele di­recţii generale de resort din ministerele de construcţii (in­dustria construcţiilor şi, res­pectiv, construcţii pentru u­­zine chimice şi rafinării). I­ăspunderea era exclusivă a întreprinderilor (fos­tele T.U.G. şi I.U.G.T.). Uni­tăţile — răspîndite în toată ţara — nu aveau nici o răs­pundere. Totul era dirijat de la centru şi de aici un corte­giu întreg de neajunsuri, ma­nifestate prin lipsă de ope­rativitate, birocratizare, une­ori şi încurcături — toate re­percutate cu efect negativ asupra şantierelor de cons­trucţii, înfiinţarea Ministeru­lui Construcţiilor Industriale şi, respectiv, a Trustului de mecanizare Bucureşti a mar­cat o îmbunătăţire substan­ţială în folosirea şi mişcarea­ utilajelor de construcţii, im­plicit a gradului de dotare a şantierelor cu mijloace meca­nizate, în raport cu volumul lucrărilor, importanţa obiec­tivelor, posibilităţile de de­vansare a termenelor de plan etc. Prin competențele ce i-au fost atribuite, Trus­tul de mecanizare nu mai es­te o simplă unitate care în­chiriază utilaje, ci un orga­nism complex in stare să în­deplinească sarcinile multi­ple ale ministerului în do­meniul mecanizării.­­De pildă, T.M.B. nu se ocupă numai de cele peste 5 000 de mijloace de transport din dotare, ci şi de coordonarea întregului parc al ministerului, care în­sumează aproape 16 000 de vehicule­. Numai faptul că planul de investiţii-dotare cu utilaje şi maşini este elabo­rat de trust — care cunoaşte cel mai bine necesarul şi po­sibilităţile de deservire şi întreţinere — este, după pă­rerea mea, destul de convin­gător. In funcţie de creşterea volumului de dotări şi de re­nunţarea la unele utilaje de­venite necorespunzătoare, trustul stabileşte volumul şi formele de şcolarizare pen­tru a-şi asigura cadrele ne­cesare. Iată, deci, că în ceea ce priveşte relaţia minister­­trust, unele probleme-cheie au fost rezolvate. In acelaşi (Continuare în pag. a 3-a) ! ­ MĂSURA FORŢELOR NOASTRE MEREU CRESCÂNDE CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE DIN BUGETUL STATULUI O DEMONSTRAŢIE ELOCVENTĂ A GRIJII PERMANENTE A PARTIDU­LU­I PENTRU BUNĂSTAREA OAMENILOR MUNCII (Paginile 4 şi 5) Un nou cartier de locuinţe la Constanţa, Proletar! din toate for­le, uniţi vo­t ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAI AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7212 ■ Marți 26 ianuarie 1971 ■ 8 pagini 30 bani După două decade Confirmind startul bun luat încă din primele zile ale acestui an în ce pri­veşte organizarea şi des­­făşurarea producţiei, co­lectivele tuturor între­prinderilor industriale din judeţul Suceava au în­cheiat primele 2 decade din ianuarie cu rezultate meritorii. Depăşirile de 3 795 000 lei, înregistrate pe ansamblul judeţului, atit la producţia globală, cit şi la producţia marfă vindută şi încasată, re­flectă hotărirea oameni­lor muncii suceveni de a intimpina aniversarea se­micentenarului partidului cu realizări deosebite. Fizic, au fost date peste plan 3 600 tone barită, 560 tone minereu de mangan, 28 maşini-unelte pentru aşchierea metalelor, în­semnate cantităţi de mo­bilă, cherestea, buşteni de răşinoase etc. MIHAI ŢINŢAR • Adunări generale şi conferinţe ale sin­dicatelor pentru dări de seamă anuale • Omul şi legea (pag. a 2-a) • Tribuna economică (pag. a 3-a) • Agendă cotidiană • Sport (pag. a 7-a) Un nou tip de vagoane la Uzina de vagoane din Turnu Severin a în­ceput producţia de serie a unui nou tip de vagon. Este vorba de un vagon special, echipat cu 2 ban­eimre pentru transportat piatră spartă, cu o capa­citate de 50 tone. Noul tip de vagon este destinat acţiunii de dublare a li­niei ferate, are o produc­tivitate mare şi nu stânje­neşte circulaţia trenurilor deoarece este echipat cu mecanism special care permite descărcarea pie­trei din mers. E. ŢUICU Indici înalţi de forare a sondelor Petroliştii din cadrul întreprinderii de foraj Ploieşti au de săpat în 1971 cu peste 40 la sută mai mulţi metri decit anul trecut. Ansamblul de măsuri tehnico-organiza­­torice aplicate privind scurtarea timpului de montaj al sondelor, creş­terea indicilor de utilizare pe granic-lună, precum şi extinderea forajului cu jet, au permis petro­liştilor să sape, în pri­mele 25 de zile scurse din acest an, în plus 1000 metri. Două sonde — 31 Ma­­tiţa şi 256 Grăjdana — au fost predate extracţiei, fiecare cu 7 zile înainte de vreme. Semnificativ este faptul că numărul de metri fo­raţi anul acesta a fost realizat, fără a fi sporit numărul de instalaţii şi brigăzi de foraj, obţinîn­­du-se, astfel, cei mai înalţi indici de săpare a sondelor din istoria uni­tăţii. LUCIAN BĂRBIERI ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consi­liului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Con­siliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vice­preşedinte al Consiliului de Mi­­iştri, miniştri, condu­cători ai altor organe cen­trale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţio­nale. Din împuternicirea Con­siliului de Miniştri, tova­răşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter­ne, a prezentat spre adop­tare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatu­lui de prietenie, colabora­re şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialis­tă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratifica­rea Tratatului de priete­nie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Re­publica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 no­iembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pen­tru politică externă a Ma­rii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comu­ne ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbă­tut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , preşedintele Consiliului de Stat : „După cum este cunoscut a spus preşedintele Consi­liului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Popu­lară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este re­zultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legă­turi de prietenie şi colabo­­rare care, în anii socialist m­ului, au cunoscut o dez­­voltare puternică. Trata­tul nu face decât să con­semneze această realitate, creînd baza juridică pen­tru dezvoltarea în conti­­­nuare a relaţiilor de cola­borare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte rela­ţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi pri­etenie s-a dovedit întot­deauna trainică; ea s-a (Continuare în pag. a,7-a) R­ĂSPUNSUL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA la memoriul guvernului finlandez privind organizarea conferinţei de securitate şi colaborare in Europa După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii un Aide­­memoire care sugerează i­­niţierea unor consultări cu privire la organizarea con­ferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Ex­terne al Finlandei, în vede­rea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la­­ Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii So­cialiste România a dat gu­vernului Finlandei răspun­sul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, a fost primit la Ministerul Afacerilor Ex­terne şi i s-a r­emis răs­punsul scris al guvernului Republicii Socialiste Româ­nia la, Aide-memoire-ul guvernului Finlandei­ .. După ce se subliniază că propunerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răs­puns se arată : „România desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate pla­nurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate sta­tele continentului euro­pean, pe baza principiilor unanim recunoscute ale su­veranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului în tre­burile interne şi avantaju­lui reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, în concepţia guvernului R. S. România, securitatea euro­­peana reclamă un sistem (Continuare în pag. a 7-a) Tovarăşului WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania BERLIN In legătură cu încetarea din viaţă a lui Hermann Ma­tern, membru al Biroului Politic al G.C. al P.S.U.G., preşedintele Comisiei Centrale de Control a C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Prezidiului Camerei Popu­lare a R. D. Germane, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal vă exprim de„ C.C. al P.S.U.G. şi familiei îndoliate pro­funde condoleanţe şi sentimente­ de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Excelenței Sale Domnului PAUL HASLUCK Guvernator General al Australiei CANBERRA Cu ocazia zilei naţionale a Australiei, in numele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al poporului român, adresez Excelenţei Voastre felicitări­­cordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului australian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului VARAHAGIRI VENKATA GIRI Preşedintele Republicii India In numele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, al guvernului şi poporului român, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indian, cele mai calde fe­licitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii India. Transmit, totodată, poporului indian prieten sincere urări de progres, pace şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România

Next