Munca, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 7193-7216)
1971-01-26 / nr. 7212
Atribuţii şi competenţe la nivelul centralei industriale MOBILITATE, RĂSPUNDERE, EFICIENŢĂ, CONDIŢII DE ECHILIBRU ÎN RAPORTUL CENTRALIZARE - DESCENTRALIZARE Au trecut mai bine de 15 luni de la constituirea centralelor industriale şi unii încă se mai întreabă dacă aceste organisme economice îşi au sau nu rostul. Nu încerc să caut neapărat cauzele care determină asemenea îndoieli. Sunt multe, diverse şi numai de ordin subiectiv. Unii nu înţeleg caracterul de noutate pentru economia noastră a acestui proces de reorganizare ; alţii duc dorul direcţiilor generale din ministere, unde erau, organe de sinteză“ şi nu răspundeau direct de realizarea planului ; altora le face plăcere să vehiculeze argumente legate de unele greutăţi momentane ale vreunei centrale, uitind că nu peste tot se poate acumula in acelaşi timp o experienţă egală , nu mai vorbesc de cei care se lansează în „teorii“ economice... după ureche. Centralele industriale şi unităţile cu statut de centrală — în rîndul cărora intră şi Trustul de mecanizare Bucureşti — au fost investite cu atribuţiuni precise, cu drepturi, competenţe şi răspunderi pe care înainte nu le aveau nici direcţiile generale industriale şi nici întreprinderile. Este vorba de o organizare calitativ superioară, menita ca, la rindul ei, să contribuie la ridicarea nivelului calitativ al întregii activităţi economice. Centralele nu-şi găsesc rostul dacă nu-şi exercită drepturile şi atribuţiile noi, cu care au fost investite. In presa cotidiană şi de specialitate s-a luat de nenumărate ori atitudine împotriva „dădăcelii“ la care erau supuse mai la începutul activităţiilor centralele, ca şi , împotriva tendinţei de menţinere a centralizării la nivelul exclusiv al ministerelor. In acest fel, centrala industrială răminea o verigă intermediară între întreprindere şi minister şi nu o unitate productivă, cu răspundere directă în îndeplinirea planului — ceea ce nu era in spiritul hotăririlor Conferinţei Naţionale a partidului, din decembrie 1967. Dar dacă în relaţia minister-centrală lucrurile au început să fie clarificate intr-un ritm din ce în ce mai viu, dilema echilibrării raportului dintre „centralizare“ şi „descentralizare“ tinde să se mute pe treapta inferioară, centrală-unităţi subordonate, fapt sesizat şi Ing. ION VÎŢĂ, directorul general al Trustului de mecanizare — Bucureşti de secretarul general al partidului. „Nu trebuie să ne propunem ca de la centru să dăm tipare pentru tot ceea ce trebuie să se facă în unităţile de bază, pe plan local“ — atrăgea atenţia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in expunerea la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului, din 25 noiembrie 1970. „Trebuie să veghem asupra respectării legilor generale, dar să lăsăm maximum de iniţiativă în găsirea formelor şi modalităţilor de rezolvare a sarcinilor. Dacă vom dori să reglementăm de sus, de la centru, prin instrucţiuni şi circulare, fiecare mişcare a directorului, a salariaţilor, cu siguranţă că nu vom reuşi, însă în mod cert vom încătuşa răspunderea şi iniţiativa“. De marele adevăr cuprins în aceste cuvinte am avut şi noi ocazia să ne convingem. In firma organizatorică veche, activitatea staţiilor de utilaje şi a uzinelor de reparaţii era , coordonată, prin două întreprinderi, de fostele direcţii generale de resort din ministerele de construcţii (industria construcţiilor şi, respectiv, construcţii pentru uzine chimice şi rafinării). Iăspunderea era exclusivă a întreprinderilor (fostele T.U.G. şi I.U.G.T.). Unităţile — răspîndite în toată ţara — nu aveau nici o răspundere. Totul era dirijat de la centru şi de aici un cortegiu întreg de neajunsuri, manifestate prin lipsă de operativitate, birocratizare, uneori şi încurcături — toate repercutate cu efect negativ asupra şantierelor de construcţii, înfiinţarea Ministerului Construcţiilor Industriale şi, respectiv, a Trustului de mecanizare Bucureşti a marcat o îmbunătăţire substanţială în folosirea şi mişcarea utilajelor de construcţii, implicit a gradului de dotare a şantierelor cu mijloace mecanizate, în raport cu volumul lucrărilor, importanţa obiectivelor, posibilităţile de devansare a termenelor de plan etc. Prin competențele ce i-au fost atribuite, Trustul de mecanizare nu mai este o simplă unitate care închiriază utilaje, ci un organism complex in stare să îndeplinească sarcinile multiple ale ministerului în domeniul mecanizării.De pildă, T.M.B. nu se ocupă numai de cele peste 5 000 de mijloace de transport din dotare, ci şi de coordonarea întregului parc al ministerului, care însumează aproape 16 000 de vehicule. Numai faptul că planul de investiţii-dotare cu utilaje şi maşini este elaborat de trust — care cunoaşte cel mai bine necesarul şi posibilităţile de deservire şi întreţinere — este, după părerea mea, destul de convingător. In funcţie de creşterea volumului de dotări şi de renunţarea la unele utilaje devenite necorespunzătoare, trustul stabileşte volumul şi formele de şcolarizare pentru a-şi asigura cadrele necesare. Iată, deci, că în ceea ce priveşte relaţia ministertrust, unele probleme-cheie au fost rezolvate. In acelaşi (Continuare în pag. a 3-a) ! MĂSURA FORŢELOR NOASTRE MEREU CRESCÂNDE CONSTRUCŢIA DE LOCUINŢE DIN BUGETUL STATULUI O DEMONSTRAŢIE ELOCVENTĂ A GRIJII PERMANENTE A PARTIDULUI PENTRU BUNĂSTAREA OAMENILOR MUNCII (Paginile 4 şi 5) Un nou cartier de locuinţe la Constanţa, Proletar! din toate forle, uniţi vot ORGAN Al CONSILIULUI CENTRAI AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7212 ■ Marți 26 ianuarie 1971 ■ 8 pagini 30 bani După două decade Confirmind startul bun luat încă din primele zile ale acestui an în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea producţiei, colectivele tuturor întreprinderilor industriale din judeţul Suceava au încheiat primele 2 decade din ianuarie cu rezultate meritorii. Depăşirile de 3 795 000 lei, înregistrate pe ansamblul judeţului, atit la producţia globală, cit şi la producţia marfă vindută şi încasată, reflectă hotărirea oamenilor muncii suceveni de a intimpina aniversarea semicentenarului partidului cu realizări deosebite. Fizic, au fost date peste plan 3 600 tone barită, 560 tone minereu de mangan, 28 maşini-unelte pentru aşchierea metalelor, însemnate cantităţi de mobilă, cherestea, buşteni de răşinoase etc. MIHAI ŢINŢAR • Adunări generale şi conferinţe ale sindicatelor pentru dări de seamă anuale • Omul şi legea (pag. a 2-a) • Tribuna economică (pag. a 3-a) • Agendă cotidiană • Sport (pag. a 7-a) Un nou tip de vagoane la Uzina de vagoane din Turnu Severin a început producţia de serie a unui nou tip de vagon. Este vorba de un vagon special, echipat cu 2 baneimre pentru transportat piatră spartă, cu o capacitate de 50 tone. Noul tip de vagon este destinat acţiunii de dublare a liniei ferate, are o productivitate mare şi nu stânjeneşte circulaţia trenurilor deoarece este echipat cu mecanism special care permite descărcarea pietrei din mers. E. ŢUICU Indici înalţi de forare a sondelor Petroliştii din cadrul întreprinderii de foraj Ploieşti au de săpat în 1971 cu peste 40 la sută mai mulţi metri decit anul trecut. Ansamblul de măsuri tehnico-organizatorice aplicate privind scurtarea timpului de montaj al sondelor, creşterea indicilor de utilizare pe granic-lună, precum şi extinderea forajului cu jet, au permis petroliştilor să sape, în primele 25 de zile scurse din acest an, în plus 1000 metri. Două sonde — 31 Matiţa şi 256 Grăjdana — au fost predate extracţiei, fiecare cu 7 zile înainte de vreme. Semnificativ este faptul că numărul de metri foraţi anul acesta a fost realizat, fără a fi sporit numărul de instalaţii şi brigăzi de foraj, obţinîndu-se, astfel, cei mai înalţi indici de săpare a sondelor din istoria unităţii. LUCIAN BĂRBIERI ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la şedinţă au participat ca invitaţi tovarăşul Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miiştri, miniştri, conducători ai altor organe centrale de stat şi preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. Din împuternicirea Consiliului de Miniştri, tovarăşul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la Bucureşti, la 12 noiembrie 1970, precum şi proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarăşul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naţionale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare şi juridică ale Marii Adunări Naţionale, care au dezbătut şi au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU , preşedintele Consiliului de Stat : „După cum este cunoscut a spus preşedintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relaţiilor bune dintre România şi Polonia, al faptului că între ţările noastre există vechi legături de prietenie şi colaborare care, în anii socialist mului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decât să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor de colaborare şi prietenie dintre România şi Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria oglindeşte relaţiile de bună vecinătate şi de colaborare îndelungată dintre ţările noastre. Această colaborare şi prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică; ea s-a (Continuare în pag. a,7-a) RĂSPUNSUL GUVERNULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA la memoriul guvernului finlandez privind organizarea conferinţei de securitate şi colaborare in Europa După cum s-a anunţat, la sfîrşitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicităţii un Aidememoire care sugerează iniţierea unor consultări cu privire la organizarea conferinţei de securitate cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, în vederea trecerii la schimburi de vederi în această chestiune în cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cunoştinţa guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul finlandez. La 25 ianuarie 1971, Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti, a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe şi i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la, Aide-memoire-ul guvernului Finlandei .. După ce se subliniază că propunerile conţinute în documentul finlandez au fost examinate cu atenţie de guvernul român, în răspuns se arată : „România desfăşoară o intensă activitate pentru îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor de bună vecinătate între toate statele continentului european, pe baza principiilor unanim recunoscute ale suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor sale vitale, în concepţia guvernului R. S. România, securitatea europeana reclamă un sistem (Continuare în pag. a 7-a) Tovarăşului WALTER ULBRICHT Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania BERLIN In legătură cu încetarea din viaţă a lui Hermann Matern, membru al Biroului Politic al G.C. al P.S.U.G., preşedintele Comisiei Centrale de Control a C.C. al P.S.U.G., vicepreşedinte al Prezidiului Camerei Populare a R. D. Germane, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal vă exprim de„ C.C. al P.S.U.G. şi familiei îndoliate profunde condoleanţe şi sentimente de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Excelenței Sale Domnului PAUL HASLUCK Guvernator General al Australiei CANBERRA Cu ocazia zilei naţionale a Australiei, in numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al poporului român, adresez Excelenţei Voastre felicităricordiale, împreună cu cele mai bune urări pentru prosperitatea poporului australian. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului VARAHAGIRI VENKATA GIRI Preşedintele Republicii India In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al guvernului şi poporului român, îmi este deosebit de plăcut să adresez Excelenţei Voastre, guvernului şi poporului indian, cele mai calde felicitări, cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii India. Transmit, totodată, poporului indian prieten sincere urări de progres, pace şi fericire. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România