Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)

1971-02-25 / nr. 7238

Pagina a 2-a SINDICATELE — pot fi și trebuie să devină — PARTICIPANTE DE PRESTIGIU LA VIAȚA NOASTRĂ ECONOMICA ȘI SOCIALA ---------------------dezbatere publică-----------------------­ O mai largă mobilitate de acţiune a sindicatelor din învăţămîntul superior Am studiat cu mare in­teres recentele documente ale Plenarei C.C. al P.C.R. şi am reflectat profund a­­supra problemelor care vi­zează îmbunătăţirea activi­tăţii sindicatelor. Profit de ocazia pe care mi-o oferă ziarul „Munca“ pentru a-mi expune unele păreri şi a face unele propuneri referi­toare la munca sindicatelor din învăţămîntul superior şi la activitatea inginerilor în general. O primă problemă este cea legată de mult discu­tata autonomie a sindicate­lor. Consider că, în cadrul unei autonomii mai largi, sindicatele din învăţămîn­tul superior ar putea da un răspuns mai eficient unor propuneri şi dorinţe ale salariaţilor privind, printre altele, şi organizarea plă­cută a timpului lor liber, şi în mod special a vacan­ţelor. In acest sens, comite­tul sindicatului din institu­tul nostru a acumulat o a­­numită experienţă pe care am putea s-o lărgim. Astfel, pînă acum am organizat, printre altele, pentru sa­lariaţi tabere de corturi în Munţii Apuseni, prevăzute cu tot confortul posibil în asemenea condiţii. Suntem­ la a treia ediţie a acestor tabere. Intenţionăm ca in acest an să trimitem peste 100 de salariaţi şi membrii lor de familie la munte. Pentru înfăptuirea acţiunii amintite a trebuit, însă, să aşteptăm cîţiva ani, deoa­rece în limitele şi îngră­dirile actualului sistem bu­getar comitetul sindicatu­lui nu putea achiziţiona cele necesare organizării taberei. Desigur, asemenea tabere le-am fi putut realiza mai repede şi operativ dacă a­­veam posibilitatea dirijării fondurilor ce reveneau co­mitetului sindicatului. Con­sider că pe viitor, sub acest aspect, va trebui să se lase la dispoziţia comitetului sin­dicatului posibilităţi finan­ciare mai mari, precum şi competenţa de a organiza acţiuni de genul celor ară­tate, mergînd chiar pină la construirea de cabane şi case de odihnă. Am putea antrena în asemenea acţiuni direct pe salariaţii noştri, majoritatea ingineri, atît la munci de proiectare cit şi ■ă cea de execuţie, am pu­tea colabora şi cu alte uni­tăţi de învăţămînt supe­rior din Cluj, unificîndu-ne posibilităţile materiale şi eforturile. Deosebit de solicitate şi utile ar fi excursiile in scopuri de documentare pe care sindicatele le-ar putea organiza pentru salariaţi, în acest sens avem în ve­dere colaborarea directă cu alte sindicate pentru orga­nizarea de schimburi de specialişti şi vizite în grup. Cadrele didactice din in­stitut, prin pregătirea pe care o au, îşi aduc un aport substanţial, pe linia diferi­telor discipline, la rezolva­rea unor probleme puse de dezvoltarea industriei. A­­precierile generale converg spre concluzia că în acest domeniu există multe posi­bilităţi care ar putea fi va­lorificate dacă s-ar crea un cadru favorabil, corespunză­tor; în acest sens, crearea unei Asociaţii a inginerilor, de sine stătătoare, ar fi mijlocul cel mai potrivit pentru a realiza în mod or­ganizat şi eficient colabo­rarea dintre specialişti, dintre învăţămînt şi in­dustrie. Existenţa unor case ale tehnicii în toate marile centre industriale ar oferi prilejul unor contacte mai strinse şi utile pentru spe­cialiştii din producţie şi în­văţămînt. Aceste case ale tehnicii, cluburile care ar funcţiona pe lingă ele, bi­bliotecile de care ar dis­pune ar putea deveni insti­tuţii de răspîndire a tehni­cii avansate. Consider că actuala orga­nizare a C.N.I.T.-ului nu corespunde cerinţelor ară­tate mai sus datorită for­malismului ce se manifestă în activitatea acestui or­ganism. Propun transfor­marea Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicieni­lor într-o Asociaţie, care pe lingă atributele de orga­nizare şi desfăşurare a pro­pagandei tehnice să aibă şi posibilităţi de rezolvare, în cadru legal, a unor pro­bleme ridicate de industrie (proiecte, cercetări ştiinţi­fice etc.). De asemenea, în sarcina Asociaţiei ar putea fi prevăzută, printre altele, şi problema calificării post­universitare a inginerilor, în colaborare cu institutele de învăţămînt superior, pre­cum şi organizarea de ma­nifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, editări de cărţi şi lucrări tehnice şi altele. Prof. dr. ing. VIRGIL MOLDOVAN, preşedintele comitetului sindicatului de la Institutul politehnic Cluj Necesitatea unor reglementări în domeniul social Ne-a bucurat vestea că, în curând, Congresul sindicate­lor va dezbate şi aproba Statutul şi proiectul legii care să consfinţească struc­tura şi atribuţiunile sindi­catelor. Asupra unor pro­bleme care cred că vor fi o­­glindite în aceste documen­te aş vrea să-mi exprim cî­­teva opinii. La ora actuală, insufici­enta capacitate a căminelor şi creşelor de copii mai re­prezintă încă o problemă. Acest lucru este determi­nat de doi principali fac­tori : creşterea numărului de salariate şi creşterea na­talităţii. Pînă acum fiecare întreprindere a construit şi amenajat unele cămine şi creşe. Acestea însă sunt de­parte de a satisface necesi­tăţile reale. Aşa cum se preconizează, sindicatelor le vor reveni importante res­ponsabilităţi şi în domeniul social. De aceea, propun ca in documentele ce vor fi elaborate să se prevadă ca un anumit procent din co­tizaţia membrilor de sindi­cat şi din beneficiile reali­zate de întreprinderi să fie vărsate la bugetul organelor sindicale teritoriale pen­tru construcţia de cămine şi creşe. Repartizarea locu­rilor să se facă în funcţie de contribuţia bănească şi specificul fiecărei întreprin­deri, acordîndu-se priori­tate celor cu un număr mai mare de femei salariate. Soluţionarea cererilor de locuri cred că trebuie să revină în exclusivitate sin­dicatului din întreprindere. De asemenea, socotesc că este bine ca statutul-ca­­dru al sindicatului să pre­vadă obligativitatea comi­tetelor sindicatelor de a ve­ghea ca femeile salariate cu copii mici, sub 7 ani, să nu fie reţinute la activi­tăţi suplimentare — în pro­ducţie sau şedinţe — decit numai in condiţii cu totul excepţionale, dar şi în ast­fel de cazuri să nu se de­păşească 4 ore săptămînal. Să se mai prevadă princi­pii de colaborare între co­mitetele sindicatelor de secţie şi comitetele sin­dicatelor cu conducerile ad­ministrative privind plani­ficarea concediilor de odih­nă ale salariaţilor, astfel incit, cel puţin atunci cind ambii soţi lucrează in a­­ceeaşi întreprindere sau instituţie, acestora să li se acorde concediile de odihnă in aceeaşi perioadă. MARIA FULOP, finisoare, Fabrica de stofe Braşov. MUNKA Femeile să fie mai bine reprezentate in consiliul de administraţie -­ al Centralei industriale întreprinderea noastră es­te cuprinsă în Combinatul industriei de lină nr. 1 din București. Are sediul la Fabrica textilă „Postă­­văria“ București. Din com­binat fac parte următoare­le întreprinderi : Fabrica „Dorobanţul“ din Ploieşti, cu 2 000 de salariaţi, Fa­brica de confecţii Rîmni­­cu Sărat, cu 200 salariaţi, Fabrica de confecţii Foc­şani cu 3 500 salariaţi, Fa­brica de postav Azuga cu 1 500 salariaţi şi Fabrica de pîslă din Bucureşti cu 300 salariaţi. Ca reprezentant al sindi­catelor în consiliul de ad­ministraţie al Combinatului a fost desemnat de Uniu­nea pe ramură de produc­ţie preşedintele sindica­tului de la Fabrica din Bucureşti, fabrică ce are cel mai­ mic număr de sa­lariaţi. La alegerea acestu­ia nu a existat­ alt criteriu decât acela că lucrează lin­gă centrală. Mai mult chiar, cele peste 7 000 de femei salariate în unităţi­le combinatului sunt repre­zentate de un... bărbat. Să nu se fi găsit oare nici­ o femeie vrednică de aceas­tă încredere ? Pe viitor propun ca re­prezentanţi ai salariaţilor în consiliile de administra­ţie să fie din toate fabricile combinatului, in proporţie cu numărul salariaţilor. In plus, la şedinţele consiliu­lui de administraţie, atunci cind se analizează proble­me importante economice sau sociale, să fie invitaţi şi reprezentanţii comitete­lor sindicatelor din între­prinderi. Şi încă un aspect. Din cauza proastei organizări a aprovizionării cu materii prime şi materiale a locuri­lor de muncă, ţesătoarele şi filatoarele din fabrica noastră au avut numeroa­se goluri în producţie în timpul săptămînii, dar în schimb au lucrat anul aces­ta 7 duminici, din 8, între­­bînd comitetul de direcţie şi membrii comitetului sin­dicatului cine a aprobat efectuarea de ore suplimen­tare duminica, răspunsul primit, a fost acelaşi : Uni­unea sindicatelor pe ra­mură. Consider că nu este just acest lucru. După pă­rerea mea, singurul organ care poate aproba în cunoş­tinţă de cauză efectuarea de ore suplimentare, în cazuri excepţionale, este comitetul sindicatului din întreprindere. Şi, oare, nu este cu mult mai bine ca, în loc să apro­be efectuarea de ore supli­mentare, sindicatul să se ocupe de înlăturarea cau­zelor care încă mai împie­dică organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii ? ANIŞOARA PANCIU, ţesătoare, Fabrica textilă ,,Dorobanţul“ Ploieşti Valorificarea mai deplină a propunerilor făcute de salariaţi întărirea rolului sindica­tului de întreprindere im­plică, după părerea mea, o preocupare mai susţinută ca pînă acum pentru creşterea eficienţei activităţii grupe­lor sindicale ca verigi ne­mijlocit legate de produc­ţie. Aici, in cadrul grupei sindicale, s-au dezbătut mai frecvent problemele de pro­ducţie şi de viaţă ale sala­riaţilor. De aici pornesc cele mai multe şi mai va­loroase propuneri privind perfecţionarea activităţii productive. Din păcate însă, nu întotdeauna adunările grupelor sindicale se bucură de atenţia cuvenită din par­tea organelor administra­tive din întreprinderi şi nu puţine sunt cazurile cind propunerile importante pen­tru bunul mers al produc­ţiei sunt ignorate sau îşi aş­teaptă prea mult timp re­zolvarea. Pentru ca toate adună­rile grupelor sindicale să aibă eficienţa dorită, con­sider că este necesar să se legifereze obligativitatea participării la ele a repre­zentanţilor organelor teh­­nico-administrative, pre­cum şi aceea de a soluţiona in termenul cel mai scurt posibil propunerile judici­oase ce se fac de către sa­lariaţi. Socot, de asemenea, că problema înfăptuirii la timp a propunerilor sala­riaţilor şi-ar găsi o mai bună rezolvare dacă aceş­tia ar fi mai bine reprezen­taţi în comitetul de direc­ţie. Consider anormală si­­i tuaţia de pînă acum, cinci secţii-cheie ale fabricii — cum este şi a noastră — nu sunt reprezentate în comi­tetul de direcţie, numărul total al reprezentanţilor sa­lariaţilor în forul de con­ducere al întreprinderii fiind de numai 4 tovarăşi, în lumina acestor conside­rente, fac următoarele pro­puneri. Numărul reprezen­tanţilor salariaţilor în co­mitetul de direcţie să fie sporit pînă la cel puţin 30 la sută din totalul membri­lor acestuia. Alegerea lor să se facă de colectivele secţiilor, iar confirmarea să se facă în cadrul adunărilor generale ale reprezentanţi­lor salariaţilor. IOAN MATEI, muncitor, organizator de grupă sindicală, secția F2, Fabrica de hârtie Betea- Bacău. Joi 25 februarie 1971 Institutul Central de Informatica Microinterviu cu dr. ing. MARIUS GURAN directorul institutului Exigenţele industriei noastre mo­derne în plină dezvoltare au impus înfiinţarea Institutului Central de Informatică, înainte de­ a ne vorbi despre scopul şi obiectivele pe care le va urmări această nouă unitate şti­inţifică l-am rugat pe interlocutor să explice cititorilor ce se înţelege prin informatică ? — Informatica este ştiinţa sau mai degrabă tehnica tratării sau prelucră­rii logice, formale, a informaţiei. In­formatica nu are în vedere înţelesul informaţiilor, ci modul lor de ob­ţinere, colectare, transmitere şi prelucrare. In mod curent informa­tica este definită ca domeniul pre­lucrării automate a informaţiei. Un sistem informatic este un complex de mijloace (echipament, calcula­toare, programe de calcul) care primeşte informaţii cu un anumit înţeles, le prelucrează după anumite reguli formale (folosind calculatoa­rele electronice, de exemplu) şi ob­ţine ca rezultat informaţii care au din nou înţeles. Se poate deduce astfel caracterul foarte cuprinzător al informaticii care poate pătrunde în toate domeniile activităţii umane, antrenînd după sine o serie de transformări cantitative şi calitative. — Care este profilul institutului, ce obiective urmăreşte ? — Profilul şi obiectivele institu­tului sînt determinate de aspectele foarte complexe ale utilizării tehnicii de calcul şi a altor echipamente con­form cu cerinţele impuse de econo­mie, de activitatea de organizare şi conducere a întregii activităţi econo­mice şi sociale. Institutul va elabora unele metode de proiectare a sis­temelor informatice şi va participa efectiv la realizarea unor asemenea sisteme în mari unităţi economice şi centrale industriale. De asemenea, va contribui la realizarea unor pro­grame de aplicaţii care să permită utilizarea calculatoarelor electronice şi a altor echipamente în sistemele informatice. Institutul va organiza biblioteca naţională de programe de aplicaţii, în care se va concentra creaţia diferitelor colective de spe­cialişti (păstrînd dreptul lor de autor) pentru a fi mai uşor şi mai comod utilizată in orice loc din ţară. — Care vor fi relaţiile cu alte instituţii ? — Institutul nostru are sarcina de­ a coordona eforturile diferitelor colective cu sarcini similare ataşate centrelor de calcul existente sau care se vor înfiinţa. Prin Institutul Central de Informatică s-au stabilit, şi se vor stabili convenţii şi protoco­­luri de colaborare cu institute şi orga­nizaţii similare din alte ţări. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Dacia" ...este cea mai tînără formaţie artistică de a­­matori a sindicatului U­­zinei de autoturisme din Piteşti, creată în cinstea celei de a 50-a aniver­sări a partidului. Noul ansamblu, alcătuit din peste 50 persoane, cu­prinde o orchestră de muzică populară, o for­maţie mixtă de dansuri, un grup vocal feminin şi solişti de muzică populară. In cadrul pregătirilor celui de al X-lea Con­curs al formaţiilor ar­tistice de amatori an­samblul a prezentat mai multe spectacole în co­munele locuite de sala­riații uzinei. în premieră : CRISTAL DE BIHOR Meşterii sticlari de la fabrica „Pădurea Nea­gră“ (judeţul Bihor) au încheiat cu succes pro­bele tehnologice la linia de fabricaţie a articole­lor de menaj din cristal. încă din acest prim trimestru renumita fa­brică de sticlă bihorea­­nă va produce pentru nevoile interne şi exter­ne ale comerţului , sor­timente de articole de menaj din cristal. Este vorba de o colecţie de vaze ornamentale, ser­vicii complete de paha­re, bomboniere şi scru­miere, mult solicitate de către beneficiarii ex­terni din S.U.A., Anglia, Franţa şi Australia. Tot aci se mai produc din semicristal servicii de vin, vaze în mărimi şi culori diferite, pre­cum şi un larg sortiment de modele de scrumiere şi obiecte de ornament. Menţionăm că înce­­pînd cu luna martie 1971 colectivul fabricii de sticlă ,,Pădurea Neagră“ va produce în serie 31 de sortimente de produ­se pentru iluminat (tu­buri fluorescente blocuri de iluminat, a­­bajururi, etc.). Laborator de cercetări pentru problemele administraţiei In cadrul Universită­ţii ,,Babeş-Bolyai“ din Cluj a fost creat un la­borator de cercetări pentru problemele ad­ministraţiei locale, pri­mul de acest fel, unita­te care se încadrează în procesul de moderniza­re a învăţămîntului şi de dezvoltare a cercetă­rii ştiinţifice. Colective de cerce­tători vor studia feno­menul administrativ, multilateral şi în pro­funzime, sub raport so­ciologic, economico-fi­­nanciar, punînd accen­tul pe organizarea ştiin­ţifică a administraţiei economice care să per­mită utilizarea cu ma­ximă eficienţă a mijloa­celor băneşti de care dispune. In sfera preocupărilor laboratorului se va în­scrie şi problema pros­pectării, valorificării superioare a resurselor locale, a diversificării gamei de produse şi ser­vicii prestatoare în în­treprinderile locale. Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA ŞI A. LUSCALOV cu sprijinul corespon­denţilor judeţeni ANGAJAMENTE DE A DEPĂŞI PRODUCŢIA AGRICOLĂ LA I.A.S. LEHLIU Pe adresa Comitetului Central al P.C.R., a to­varăşului N­IC­O­L­A­E CEAUŞESCU, a sosit o tele­gramă trimisă de reprezen­tanţii salariaţilor din I.A.S.. Lehliu, judeţul Ialomiţa, în­truniţi în adunarea pentru analizarea rezultatelor eco­nomice pe anul 1970 şi dez­baterea cifrelor de plan pe anul 1971. In telegramă se spune printre altele : „Convinşi fiind de im­portanţa sarcinilor ce ne revin, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea in viaţă a preţioaselor dum­neavoastră indicaţii, date cu ocazia consfătuirii lucră­torilor din agricultura jude­ţului Ialomiţa, pentru rea­lizarea în anul 1971 a sar­cinilor de plan, pentru mo­dernizarea şi dezvoltarea multilaterală a agriculturii noastre socialiste. Colecti­vul nostru de muncă se an­gajează să realizeze peste plan, în anul 1971 şi în cins­tea celei de a 50-a aniversări a creării P.C.R., o producţie globală de 2 700 000 lei din care pînă la 8 mai 1 400 000 lei şi o producţie marfă de 2 600 000 lei, din care 1 400 000 Iei pină la 8 mai. Acestea vor fi realizate ca urmare a obţinerii peste plan a 260 tone griu, 100 tone porumb, 155 tone soia, 200 tone de carne şi alte produse“. ...................................................... ............. mi............mm in iimmmmmm­mmmmmmmmm C AM C MTA ; t m m in I UI VINERI — 26 febr. 1971 PROGRAMUL 1­6.00 De la 6 la 9.30; 10.05 Muzică populară din Banat; 11.05 Din muzica popoarelor; 12.10 Un interpret și ro­lurile sale; 12.30 întîlnire cu me­lodia populară şi interpretul prefe­rat; 13.00 Radiojurnal; 14.40 Cîntece bătrîneşti şi jocuri populare; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Muzică de prome­nadă; 17.30 Concert de muzică popu- ■ JOI__25 febr. 1971 PROGRAMUL 1­ 6.00 De la 6 la 9,30; 10.05 Muzică uşoară; 11.15 Din ţările socialiste; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat; 13.00 Radiojur­nal; 14.40 Solişti de muzică popu­lară; 16.00 Radiojurnal; 16.30 Melodii de ieri şi de azi; 17.30 Concert de muzică populară; 18.00 Orele serii; 20.05 Zece melodii preferate; 21.30 Revista şlagărelor; 22.00 Radiojur­nal; 23.00 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL 11 6.00 Program muzical de diminea­ţă; 8.25 Mari interpreţi; 10.00 Mati­neu de operă; 10.40 Estrada melo­diilor; 11 00 Cîntece populare; 12.30 Arii din operete; 13.00 Concert de prînz; 14.08 Interpreţi de muzică populară; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Cîntă Charles Trenet şi Alain Ba­­rrière; 17.00 Doine şi jocuri; 19.05 Cîntecu d­e pretutindeni; 20.00 Con­certul orchestrei simfonice a Radio­­televiziunii; 22.00 Jazz; 22.50 Muzică uşoară • Joi 25 febr. 1971 Programul I 18,50 Mult e dulce şi frumoasă 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20,00 România ’71 — judeţul Să­laj 20.30 Film serial Vidocq (XII) 20,55 Conferinţa de presă T.V. 21,45 Film documentar de mon­taj. 22.20 Telejurnalul de noapte 22.30 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Iară; 18.00 Orele serii; 20.05 Zece melodii preferate; 21.00 Bijuterii mu­zicale; 21.30 Revista şlagărelor; 22.00 Radiojurnal. PROGRAMUL 11 6.00 Program muzical de dimi­neaţă; 7.00 Radiojurnal; 9.30 Orches­tra de muzică populară „Doina Ol­teniei" din Craiova; 9.48 Matineu teatral ; Ultima oră; 11.20 Călătorie muzicală ; 12.40 Selecţiuni din operete româneşti; 14.08 Interpreţi de mu­­zică populară; 15.00 Muzică uşoară; 16.00 Radiojurnal; 17.00 Album de muzică populară ; 19.05 Cîntecu d­e pretutindeni ; 20.00 Seară de operetă „Traviata" . 22.10 Muzică de estradă. Programul II 20.00 Concertul orchestrei sim­fonice a Radioteleviziunii 20.40 Univers XX 21.30 Reportaj-anchetă prin sin­dicatele din Capitală 21.45 Istoria filmului Vineri 25 febr. 1971 17.00 Deschiderea emisiunii 18.00 Căminul 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 România ’71 — judeţul Si­biu 20.20 Film artistic: Domnul Pipe­­,­let 21.45 Handbal masculin: Steaua — Partizan Bjelovar 22.15 Dinamica societăţii româ­neşti Expoziţie de aparataj electronic pentru combaterea zgomotelor La uzina „înfrăţirea“ din Oradea s-a deschis o interesantă expoziţie de aparataj electronic pentru combaterea zgo­motelor. Expoziţia cu­prinde numeroase expo­nate ce se folosesc cu rezultate remarcabile în combaterea efectelor no­cive cauzate de polua­rea sonică­ a mediului înconjurător. Pe lingă numeroasele exponate, pliante și pa­nouri, publicul are posi­bilitatea să audieze sec­vențe sonore legate de combaterea zgomotelor.

Next