Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)
1971-02-25 / nr. 7238
Pagina a 2-a SINDICATELE — pot fi și trebuie să devină — PARTICIPANTE DE PRESTIGIU LA VIAȚA NOASTRĂ ECONOMICA ȘI SOCIALA ---------------------dezbatere publică----------------------- O mai largă mobilitate de acţiune a sindicatelor din învăţămîntul superior Am studiat cu mare interes recentele documente ale Plenarei C.C. al P.C.R. şi am reflectat profund asupra problemelor care vizează îmbunătăţirea activităţii sindicatelor. Profit de ocazia pe care mi-o oferă ziarul „Munca“ pentru a-mi expune unele păreri şi a face unele propuneri referitoare la munca sindicatelor din învăţămîntul superior şi la activitatea inginerilor în general. O primă problemă este cea legată de mult discutata autonomie a sindicatelor. Consider că, în cadrul unei autonomii mai largi, sindicatele din învăţămîntul superior ar putea da un răspuns mai eficient unor propuneri şi dorinţe ale salariaţilor privind, printre altele, şi organizarea plăcută a timpului lor liber, şi în mod special a vacanţelor. In acest sens, comitetul sindicatului din institutul nostru a acumulat o anumită experienţă pe care am putea s-o lărgim. Astfel, pînă acum am organizat, printre altele, pentru salariaţi tabere de corturi în Munţii Apuseni, prevăzute cu tot confortul posibil în asemenea condiţii. Suntem la a treia ediţie a acestor tabere. Intenţionăm ca in acest an să trimitem peste 100 de salariaţi şi membrii lor de familie la munte. Pentru înfăptuirea acţiunii amintite a trebuit, însă, să aşteptăm cîţiva ani, deoarece în limitele şi îngrădirile actualului sistem bugetar comitetul sindicatului nu putea achiziţiona cele necesare organizării taberei. Desigur, asemenea tabere le-am fi putut realiza mai repede şi operativ dacă aveam posibilitatea dirijării fondurilor ce reveneau comitetului sindicatului. Consider că pe viitor, sub acest aspect, va trebui să se lase la dispoziţia comitetului sindicatului posibilităţi financiare mai mari, precum şi competenţa de a organiza acţiuni de genul celor arătate, mergînd chiar pină la construirea de cabane şi case de odihnă. Am putea antrena în asemenea acţiuni direct pe salariaţii noştri, majoritatea ingineri, atît la munci de proiectare cit şi ■ă cea de execuţie, am putea colabora şi cu alte unităţi de învăţămînt superior din Cluj, unificîndu-ne posibilităţile materiale şi eforturile. Deosebit de solicitate şi utile ar fi excursiile in scopuri de documentare pe care sindicatele le-ar putea organiza pentru salariaţi, în acest sens avem în vedere colaborarea directă cu alte sindicate pentru organizarea de schimburi de specialişti şi vizite în grup. Cadrele didactice din institut, prin pregătirea pe care o au, îşi aduc un aport substanţial, pe linia diferitelor discipline, la rezolvarea unor probleme puse de dezvoltarea industriei. Aprecierile generale converg spre concluzia că în acest domeniu există multe posibilităţi care ar putea fi valorificate dacă s-ar crea un cadru favorabil, corespunzător; în acest sens, crearea unei Asociaţii a inginerilor, de sine stătătoare, ar fi mijlocul cel mai potrivit pentru a realiza în mod organizat şi eficient colaborarea dintre specialişti, dintre învăţămînt şi industrie. Existenţa unor case ale tehnicii în toate marile centre industriale ar oferi prilejul unor contacte mai strinse şi utile pentru specialiştii din producţie şi învăţămînt. Aceste case ale tehnicii, cluburile care ar funcţiona pe lingă ele, bibliotecile de care ar dispune ar putea deveni instituţii de răspîndire a tehnicii avansate. Consider că actuala organizare a C.N.I.T.-ului nu corespunde cerinţelor arătate mai sus datorită formalismului ce se manifestă în activitatea acestui organism. Propun transformarea Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor într-o Asociaţie, care pe lingă atributele de organizare şi desfăşurare a propagandei tehnice să aibă şi posibilităţi de rezolvare, în cadru legal, a unor probleme ridicate de industrie (proiecte, cercetări ştiinţifice etc.). De asemenea, în sarcina Asociaţiei ar putea fi prevăzută, printre altele, şi problema calificării postuniversitare a inginerilor, în colaborare cu institutele de învăţămînt superior, precum şi organizarea de manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, editări de cărţi şi lucrări tehnice şi altele. Prof. dr. ing. VIRGIL MOLDOVAN, preşedintele comitetului sindicatului de la Institutul politehnic Cluj Necesitatea unor reglementări în domeniul social Ne-a bucurat vestea că, în curând, Congresul sindicatelor va dezbate şi aproba Statutul şi proiectul legii care să consfinţească structura şi atribuţiunile sindicatelor. Asupra unor probleme care cred că vor fi oglindite în aceste documente aş vrea să-mi exprim cîteva opinii. La ora actuală, insuficienta capacitate a căminelor şi creşelor de copii mai reprezintă încă o problemă. Acest lucru este determinat de doi principali factori : creşterea numărului de salariate şi creşterea natalităţii. Pînă acum fiecare întreprindere a construit şi amenajat unele cămine şi creşe. Acestea însă sunt departe de a satisface necesităţile reale. Aşa cum se preconizează, sindicatelor le vor reveni importante responsabilităţi şi în domeniul social. De aceea, propun ca in documentele ce vor fi elaborate să se prevadă ca un anumit procent din cotizaţia membrilor de sindicat şi din beneficiile realizate de întreprinderi să fie vărsate la bugetul organelor sindicale teritoriale pentru construcţia de cămine şi creşe. Repartizarea locurilor să se facă în funcţie de contribuţia bănească şi specificul fiecărei întreprinderi, acordîndu-se prioritate celor cu un număr mai mare de femei salariate. Soluţionarea cererilor de locuri cred că trebuie să revină în exclusivitate sindicatului din întreprindere. De asemenea, socotesc că este bine ca statutul-cadru al sindicatului să prevadă obligativitatea comitetelor sindicatelor de a veghea ca femeile salariate cu copii mici, sub 7 ani, să nu fie reţinute la activităţi suplimentare — în producţie sau şedinţe — decit numai in condiţii cu totul excepţionale, dar şi în astfel de cazuri să nu se depăşească 4 ore săptămînal. Să se mai prevadă principii de colaborare între comitetele sindicatelor de secţie şi comitetele sindicatelor cu conducerile administrative privind planificarea concediilor de odihnă ale salariaţilor, astfel incit, cel puţin atunci cind ambii soţi lucrează in aceeaşi întreprindere sau instituţie, acestora să li se acorde concediile de odihnă in aceeaşi perioadă. MARIA FULOP, finisoare, Fabrica de stofe Braşov. MUNKA Femeile să fie mai bine reprezentate in consiliul de administraţie - al Centralei industriale întreprinderea noastră este cuprinsă în Combinatul industriei de lină nr. 1 din București. Are sediul la Fabrica textilă „Postăvăria“ București. Din combinat fac parte următoarele întreprinderi : Fabrica „Dorobanţul“ din Ploieşti, cu 2 000 de salariaţi, Fabrica de confecţii Rîmnicu Sărat, cu 200 salariaţi, Fabrica de confecţii Focşani cu 3 500 salariaţi, Fabrica de postav Azuga cu 1 500 salariaţi şi Fabrica de pîslă din Bucureşti cu 300 salariaţi. Ca reprezentant al sindicatelor în consiliul de administraţie al Combinatului a fost desemnat de Uniunea pe ramură de producţie preşedintele sindicatului de la Fabrica din Bucureşti, fabrică ce are cel mai mic număr de salariaţi. La alegerea acestuia nu a existat alt criteriu decât acela că lucrează lingă centrală. Mai mult chiar, cele peste 7 000 de femei salariate în unităţile combinatului sunt reprezentate de un... bărbat. Să nu se fi găsit oare nici o femeie vrednică de această încredere ? Pe viitor propun ca reprezentanţi ai salariaţilor în consiliile de administraţie să fie din toate fabricile combinatului, in proporţie cu numărul salariaţilor. In plus, la şedinţele consiliului de administraţie, atunci cind se analizează probleme importante economice sau sociale, să fie invitaţi şi reprezentanţii comitetelor sindicatelor din întreprinderi. Şi încă un aspect. Din cauza proastei organizări a aprovizionării cu materii prime şi materiale a locurilor de muncă, ţesătoarele şi filatoarele din fabrica noastră au avut numeroase goluri în producţie în timpul săptămînii, dar în schimb au lucrat anul acesta 7 duminici, din 8, întrebînd comitetul de direcţie şi membrii comitetului sindicatului cine a aprobat efectuarea de ore suplimentare duminica, răspunsul primit, a fost acelaşi : Uniunea sindicatelor pe ramură. Consider că nu este just acest lucru. După părerea mea, singurul organ care poate aproba în cunoştinţă de cauză efectuarea de ore suplimentare, în cazuri excepţionale, este comitetul sindicatului din întreprindere. Şi, oare, nu este cu mult mai bine ca, în loc să aprobe efectuarea de ore suplimentare, sindicatul să se ocupe de înlăturarea cauzelor care încă mai împiedică organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii ? ANIŞOARA PANCIU, ţesătoare, Fabrica textilă ,,Dorobanţul“ Ploieşti Valorificarea mai deplină a propunerilor făcute de salariaţi întărirea rolului sindicatului de întreprindere implică, după părerea mea, o preocupare mai susţinută ca pînă acum pentru creşterea eficienţei activităţii grupelor sindicale ca verigi nemijlocit legate de producţie. Aici, in cadrul grupei sindicale, s-au dezbătut mai frecvent problemele de producţie şi de viaţă ale salariaţilor. De aici pornesc cele mai multe şi mai valoroase propuneri privind perfecţionarea activităţii productive. Din păcate însă, nu întotdeauna adunările grupelor sindicale se bucură de atenţia cuvenită din partea organelor administrative din întreprinderi şi nu puţine sunt cazurile cind propunerile importante pentru bunul mers al producţiei sunt ignorate sau îşi aşteaptă prea mult timp rezolvarea. Pentru ca toate adunările grupelor sindicale să aibă eficienţa dorită, consider că este necesar să se legifereze obligativitatea participării la ele a reprezentanţilor organelor tehnico-administrative, precum şi aceea de a soluţiona in termenul cel mai scurt posibil propunerile judicioase ce se fac de către salariaţi. Socot, de asemenea, că problema înfăptuirii la timp a propunerilor salariaţilor şi-ar găsi o mai bună rezolvare dacă aceştia ar fi mai bine reprezentaţi în comitetul de direcţie. Consider anormală sii tuaţia de pînă acum, cinci secţii-cheie ale fabricii — cum este şi a noastră — nu sunt reprezentate în comitetul de direcţie, numărul total al reprezentanţilor salariaţilor în forul de conducere al întreprinderii fiind de numai 4 tovarăşi, în lumina acestor considerente, fac următoarele propuneri. Numărul reprezentanţilor salariaţilor în comitetul de direcţie să fie sporit pînă la cel puţin 30 la sută din totalul membrilor acestuia. Alegerea lor să se facă de colectivele secţiilor, iar confirmarea să se facă în cadrul adunărilor generale ale reprezentanţilor salariaţilor. IOAN MATEI, muncitor, organizator de grupă sindicală, secția F2, Fabrica de hârtie Betea- Bacău. Joi 25 februarie 1971 Institutul Central de Informatica Microinterviu cu dr. ing. MARIUS GURAN directorul institutului Exigenţele industriei noastre moderne în plină dezvoltare au impus înfiinţarea Institutului Central de Informatică, înainte de a ne vorbi despre scopul şi obiectivele pe care le va urmări această nouă unitate ştiinţifică l-am rugat pe interlocutor să explice cititorilor ce se înţelege prin informatică ? — Informatica este ştiinţa sau mai degrabă tehnica tratării sau prelucrării logice, formale, a informaţiei. Informatica nu are în vedere înţelesul informaţiilor, ci modul lor de obţinere, colectare, transmitere şi prelucrare. In mod curent informatica este definită ca domeniul prelucrării automate a informaţiei. Un sistem informatic este un complex de mijloace (echipament, calculatoare, programe de calcul) care primeşte informaţii cu un anumit înţeles, le prelucrează după anumite reguli formale (folosind calculatoarele electronice, de exemplu) şi obţine ca rezultat informaţii care au din nou înţeles. Se poate deduce astfel caracterul foarte cuprinzător al informaticii care poate pătrunde în toate domeniile activităţii umane, antrenînd după sine o serie de transformări cantitative şi calitative. — Care este profilul institutului, ce obiective urmăreşte ? — Profilul şi obiectivele institutului sînt determinate de aspectele foarte complexe ale utilizării tehnicii de calcul şi a altor echipamente conform cu cerinţele impuse de economie, de activitatea de organizare şi conducere a întregii activităţi economice şi sociale. Institutul va elabora unele metode de proiectare a sistemelor informatice şi va participa efectiv la realizarea unor asemenea sisteme în mari unităţi economice şi centrale industriale. De asemenea, va contribui la realizarea unor programe de aplicaţii care să permită utilizarea calculatoarelor electronice şi a altor echipamente în sistemele informatice. Institutul va organiza biblioteca naţională de programe de aplicaţii, în care se va concentra creaţia diferitelor colective de specialişti (păstrînd dreptul lor de autor) pentru a fi mai uşor şi mai comod utilizată in orice loc din ţară. — Care vor fi relaţiile cu alte instituţii ? — Institutul nostru are sarcina de a coordona eforturile diferitelor colective cu sarcini similare ataşate centrelor de calcul existente sau care se vor înfiinţa. Prin Institutul Central de Informatică s-au stabilit, şi se vor stabili convenţii şi protocoluri de colaborare cu institute şi organizaţii similare din alte ţări. Ansamblul de cîntece şi dansuri populare „Dacia" ...este cea mai tînără formaţie artistică de amatori a sindicatului Uzinei de autoturisme din Piteşti, creată în cinstea celei de a 50-a aniversări a partidului. Noul ansamblu, alcătuit din peste 50 persoane, cuprinde o orchestră de muzică populară, o formaţie mixtă de dansuri, un grup vocal feminin şi solişti de muzică populară. In cadrul pregătirilor celui de al X-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori ansamblul a prezentat mai multe spectacole în comunele locuite de salariații uzinei. în premieră : CRISTAL DE BIHOR Meşterii sticlari de la fabrica „Pădurea Neagră“ (judeţul Bihor) au încheiat cu succes probele tehnologice la linia de fabricaţie a articolelor de menaj din cristal. încă din acest prim trimestru renumita fabrică de sticlă bihoreană va produce pentru nevoile interne şi externe ale comerţului , sortimente de articole de menaj din cristal. Este vorba de o colecţie de vaze ornamentale, servicii complete de pahare, bomboniere şi scrumiere, mult solicitate de către beneficiarii externi din S.U.A., Anglia, Franţa şi Australia. Tot aci se mai produc din semicristal servicii de vin, vaze în mărimi şi culori diferite, precum şi un larg sortiment de modele de scrumiere şi obiecte de ornament. Menţionăm că începînd cu luna martie 1971 colectivul fabricii de sticlă ,,Pădurea Neagră“ va produce în serie 31 de sortimente de produse pentru iluminat (tuburi fluorescente blocuri de iluminat, abajururi, etc.). Laborator de cercetări pentru problemele administraţiei In cadrul Universităţii ,,Babeş-Bolyai“ din Cluj a fost creat un laborator de cercetări pentru problemele administraţiei locale, primul de acest fel, unitate care se încadrează în procesul de modernizare a învăţămîntului şi de dezvoltare a cercetării ştiinţifice. Colective de cercetători vor studia fenomenul administrativ, multilateral şi în profunzime, sub raport sociologic, economico-financiar, punînd accentul pe organizarea ştiinţifică a administraţiei economice care să permită utilizarea cu maximă eficienţă a mijloacelor băneşti de care dispune. In sfera preocupărilor laboratorului se va înscrie şi problema prospectării, valorificării superioare a resurselor locale, a diversificării gamei de produse şi servicii prestatoare în întreprinderile locale. Rubrică realizată de LUMINIŢA DOJA ŞI A. LUSCALOV cu sprijinul corespondenţilor judeţeni ANGAJAMENTE DE A DEPĂŞI PRODUCŢIA AGRICOLĂ LA I.A.S. LEHLIU Pe adresa Comitetului Central al P.C.R., a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a sosit o telegramă trimisă de reprezentanţii salariaţilor din I.A.S.. Lehliu, judeţul Ialomiţa, întruniţi în adunarea pentru analizarea rezultatelor economice pe anul 1970 şi dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1971. In telegramă se spune printre altele : „Convinşi fiind de importanţa sarcinilor ce ne revin, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort pentru traducerea in viaţă a preţioaselor dumneavoastră indicaţii, date cu ocazia consfătuirii lucrătorilor din agricultura judeţului Ialomiţa, pentru realizarea în anul 1971 a sarcinilor de plan, pentru modernizarea şi dezvoltarea multilaterală a agriculturii noastre socialiste. Colectivul nostru de muncă se angajează să realizeze peste plan, în anul 1971 şi în cinstea celei de a 50-a aniversări a creării P.C.R., o producţie globală de 2 700 000 lei din care pînă la 8 mai 1 400 000 lei şi o producţie marfă de 2 600 000 lei, din care 1 400 000 Iei pină la 8 mai. Acestea vor fi realizate ca urmare a obţinerii peste plan a 260 tone griu, 100 tone porumb, 155 tone soia, 200 tone de carne şi alte produse“. ...................................................... ............. mi............mm in iimmmmmmmmmmmmmmm C AM C MTA ; t m m in I UI VINERI — 26 febr. 1971 PROGRAMUL 16.00 De la 6 la 9.30; 10.05 Muzică populară din Banat; 11.05 Din muzica popoarelor; 12.10 Un interpret și rolurile sale; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 14.40 Cîntece bătrîneşti şi jocuri populare; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Muzică de promenadă; 17.30 Concert de muzică popu- ■ JOI__25 febr. 1971 PROGRAMUL 1 6.00 De la 6 la 9,30; 10.05 Muzică uşoară; 11.15 Din ţările socialiste; 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat; 13.00 Radiojurnal; 14.40 Solişti de muzică populară; 16.00 Radiojurnal; 16.30 Melodii de ieri şi de azi; 17.30 Concert de muzică populară; 18.00 Orele serii; 20.05 Zece melodii preferate; 21.30 Revista şlagărelor; 22.00 Radiojurnal; 23.00 Concert de muzică uşoară. PROGRAMUL 11 6.00 Program muzical de dimineaţă; 8.25 Mari interpreţi; 10.00 Matineu de operă; 10.40 Estrada melodiilor; 11 00 Cîntece populare; 12.30 Arii din operete; 13.00 Concert de prînz; 14.08 Interpreţi de muzică populară; 16.00 Radiojurnal; 16.15 Cîntă Charles Trenet şi Alain Barrière; 17.00 Doine şi jocuri; 19.05 Cîntecu de pretutindeni; 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii; 22.00 Jazz; 22.50 Muzică uşoară • Joi 25 febr. 1971 Programul I 18,50 Mult e dulce şi frumoasă 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20,00 România ’71 — judeţul Sălaj 20.30 Film serial Vidocq (XII) 20,55 Conferinţa de presă T.V. 21,45 Film documentar de montaj. 22.20 Telejurnalul de noapte 22.30 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Iară; 18.00 Orele serii; 20.05 Zece melodii preferate; 21.00 Bijuterii muzicale; 21.30 Revista şlagărelor; 22.00 Radiojurnal. PROGRAMUL 11 6.00 Program muzical de dimineaţă; 7.00 Radiojurnal; 9.30 Orchestra de muzică populară „Doina Olteniei" din Craiova; 9.48 Matineu teatral ; Ultima oră; 11.20 Călătorie muzicală ; 12.40 Selecţiuni din operete româneşti; 14.08 Interpreţi de muzică populară; 15.00 Muzică uşoară; 16.00 Radiojurnal; 17.00 Album de muzică populară ; 19.05 Cîntecu de pretutindeni ; 20.00 Seară de operetă „Traviata" . 22.10 Muzică de estradă. Programul II 20.00 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii 20.40 Univers XX 21.30 Reportaj-anchetă prin sindicatele din Capitală 21.45 Istoria filmului Vineri 25 febr. 1971 17.00 Deschiderea emisiunii 18.00 Căminul 18.45 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 România ’71 — judeţul Sibiu 20.20 Film artistic: Domnul Pipe,let 21.45 Handbal masculin: Steaua — Partizan Bjelovar 22.15 Dinamica societăţii româneşti Expoziţie de aparataj electronic pentru combaterea zgomotelor La uzina „înfrăţirea“ din Oradea s-a deschis o interesantă expoziţie de aparataj electronic pentru combaterea zgomotelor. Expoziţia cuprinde numeroase exponate ce se folosesc cu rezultate remarcabile în combaterea efectelor nocive cauzate de poluarea sonică a mediului înconjurător. Pe lingă numeroasele exponate, pliante și panouri, publicul are posibilitatea să audieze secvențe sonore legate de combaterea zgomotelor.