Munca, mai 1972 (Anul 28, nr. 7607-7632)

1972-05-23 / nr. 7625

CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI moment important în opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate CENTRALA INDUSTRIALA -organism competent şi activ in înfăptuirea politicii economice în ansamblul măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională a P.C.R. din decembrie 1967, cu privire la perfec­ţionarea organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, co­respunzătoare condiţiilor actualei e­­tape de edificare a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, un loc im­portant îl ocupă îmbunătăţirea orga­nizării şi conducerii ramurilor pro­ducţiei materiale. Ţinînd seama de particularităţile dezvoltării forţelor de producţie moderne, de creşterea complexităţii economiei, de necesita­tea punerii mai depline in valoare a avantajelor concentrării activităţii e­­conomice, Conferinţa Naţională a ho­­tărît crearea unor noi structuri orga­nizatorice prin constituirea centrale­lor în industrie, construcţii şi în alte ramuri ale economiei naţionale, care să reunească mari unităţi de produc­ţie, institute de proiectare şi cerceta­re, activităţi de deservire a produc­ţiei, de aprovizionare şi desfacere, re­­alizîndu-se­­în acest fel o îmbinare mai perfectă a conducerii centrale pe bază de plan, a întregii activităţi eco­­nomico-sociale, cu lărgirea drepturi­lor şi atribuţiilor unităţilor produc­tive. In acest fel au fost create condiţii mai favorabile pentru organizarea superioară a producţiei şi circulaţiei bunurilor materiale, apropierea orga­nelor de conducere de activitatea e­­conomică concretă, folosirea raţiona­lă a resurselor materiale şi umane, mai buna fundamentare a deciziilor şi, deci, mărirea eficienţei lor, creşte­rea operativităţii în dirijarea proce­selor economice etc. Grupul industrial de petrochimie Piteşti a fost constituit prin comasa­rea Combinatului petrochimic Piteşti cu Rafinăria Piteşti, avînd ca sarcină de bază fabricarea de produse petro­liere şi petrochimice, organizîndu-se şi funcţionînd pe baza prevederilor statutului-cadru al centralelor indus­triale, adaptat la specificul grupului. Constituirea Grupului industrial de petrochimie Piteşti organizat pe principiul teritorial, cu un consiliu Ing. Costache Sava director general al Grupului industrial de petrochimie­ Piteşti al oamenilor muncii şi cu un aparat funcţional specializat, bine pus la punct, care işi desfăşoară activitatea numai la nivelul grupului, unităţile componente avînd numai funcţia de producţie, prezintă avantaje nete faţă de vechile forme organizatorice. Or­ganizarea Grupului industrial cu sta­tut de centrală a avut ca prim efect în confruntarea cu realitatea, îmbu­nătăţirea relaţiilor şi colaborărilor reciproce privind: alimentarea cu uti­lităţi, aprovizionarea cu materii pri­me şi diverse materiale, prelucrarea reciprocă şi într-un grad mai înalt a unor produse, îmbunătăţirea activită­ţii de întreţinere, reparaţii şi altele­. Dar cum orice muncă e susceptibilă de îmbunătăţire, trebuind să ţinem seama şi de dinamica producţiei în toate domeniile, întreprindem şi în prezent o seamă de studii care să ri­dice nivelul întregii noastre activi­tăţi, a eficienţei economice. In momentul de faţă structura or­ganizatorică adoptată pentru atinge­rea obiectivului general al grupului industrial — ţinind seama de volu­mul şi complexitatea activităţilor ce trebuie efectuate — prevede utili­zarea distinctă a şase funcţii şi a­­nume: cercetare-dezvoltare, produc­ţie, mecano-energetică, comercială, financiar-contabilă şi personal. Prin comasarea unităţilor în cadrul grupu­lui industrial, în vederea rezolvării sarcinilor suplimentare, specifice u­­nităţilor cu statut de centrală, ca ur­mare a creşterii gradului de autono­mie şi preluarea unor sarcini care, înainte se rezolvau la nivele superi­oare — e vorba îndeosebi de minister — cât şi a activităţilor ce trebuiau preluate de la unităţile componente, s-a ivit ca o necesitate stringentă în­tărirea anumitor sectoare de activita­te. Transformările structurale surveni­te în organizarea, conducerea şi pla­nificarea economiei, în urma măsuri­lor iniţiate de partid, noile funcţii şi sarcini ce revin acum de drept cen­tralelor, confruntarea tuturor proble­melor cu viaţa, de toţi oamenii mun­cii, în dubla lor calitate de proprietari şi producători direct şi vital intere­saţi, lărgirea atribuţiilor, a sferei de acţiune şi cuprindere a planului, au confirmat cu temeinicie justeţea şi viabilitatea lor. Folosindu-ne în ca­drul legal de autonomia conferită — şi aici se­­vede foarte clar dispariţia unor inutile verigi, aşteptările unor aprobări etc. — am hotărît organiza­rea ca activităţi distincte a unui sec­tor de inginerie chimică, a unui ate­lier de proiectare propriu, a unui ser­viciu de aprovizionare-import, a ser­viciului tehnic-export, a serviciului de informatică etc. Care a fost eficienţa infiinţării lor? Ca urmare a acestor măsuri (Continuare în pag. a 3-a) Eroul muncii socialiste, Mărculescu Nicolae, maistru jurnalist din „cetatea de foc“ a Hunedoarei I. I. A. S. din judeţul Ialomiţa Pregătiri intense pentru recoltatul culturilor păioase • Recoltarea culturilor păioase va începe mai devreme ca de obicei • Măsuri eficiente pentru terminarea cit mai rapidă a pregătirilor pentru re­coltare • Calitatea bună a reparaţiilor va contri­bui la evitarea pierderilor de cereale • Colectarea boabelor în buncăre reduce cheltuielile de pro­ducţie • însemnate suprafeţe vor fi însămînţate cu culturi duble imediat după eliberarea terenului Datorită desprimăvărării mai de­vreme ca de obicei, unei tempera­turi ridicate in lunile martie şi aprilie, griul şi celelalte cereale de toamnă se dezvoltă bine vegetativ in imensa cimpie a Bărăganului. Peste tot, atit griul de pe cele circa 40 000 hectare, dar mai cu seamă orzul de pe cele 10 000 hectare ale celor 24 întreprin­deri agricole de stat cultivatoare din judeţul Ialomiţa, au înspicat, aflîn­­du-se acum in perioada de înflorire. După aprecierile specialiştilor din unităţi şi de la Trustul I.A.S. al jude­ţului (director ing. Gheorghe Ciolă­­nescu), aşa cum se prezintă culturile păioase, în condiţiile zonei amintite, recoltarea orzului va începe cu 15 zile mai devreme deci­ in anul trecut (13—16 iunie), iar a griului cu 10-12 zile (20-22 iunie). In scopul terminării cit mai rapide a pregătirilor pentru recoltare, in toate întreprinderile a­­gricole de stat din judeţ au fost luate din timp măsuri operative care să ducă la recepţia definitivă, (la data de 1 iunie), a utilajelor care vor fi folosite la recoltare (combine, prese de balotat paie) a mijloacelor de transport, precum şi a celor care vor lucra la însăminţarea culturilor duble. Condiţiile climaterice foarte bune din acest an au făcut ca plantele să aibă o masă vegetativă bogată, ceea ce va supune combinele la un efort mai mare. In fiecare întreprindere a­­gricolă au fost luate însă măsuri pen­tru a se asigura o bună calitate a lucrărilor de reparaţii, cit şi a etan­­şeizării perfecte a combinelor. Efortu­rile deosebite care se depun in aceas­tă direcţie, în primul rînd, sînt în­dreptate şi spre evitarea pe cît posi­bil a tuturor pierderilor la recoltare, iar în al doilea rind pentru economi­sirea de fonduri materiale şi băneşti în scopul reducerii preţului de cost pe tona de produs. Astfel, la combi­nele C. 1 şi C. 3, care pînă la 22 mai au fost reparate în procent de 80 la sută, este asigurată etanşeitatea ansamblelor cu garnituri de poliure­­tan. Toate utilajele sunt recepţionate cu cea mai mare răspundere de către comisiile constituite în acest scop, pentru a exista garanţia funcţionării lor perfecte. O dată cu recepţia, se fac şi probele obligatorii cu boabe de grîu, pentru a se vedea modul de funcţionare a combinelor. Acolo unde se constată că mai sunt pierderi de boabe, se iau măsuri de etanşeitate. Acceptarea la recepţie a maşinii amintite se face numai dacă pierde­rile de boabe la probele staţionare sunt sub trei la mie la combinele tractate şi de pînă la 1,5 la mie la cele autopropulsate. Pentru reducerea cheltuielilor de producţie, din totalul de combine existente, circa 65 la sută vor func­ţiona cu colectarea boabelor în bun­căr, ceea ce va elimina folosirea unui număr de saci în valoare de 300 000 lei, precum și economisirea a peste 12 000 zile /om care însumează aproape 500 000 lei fond de salarii. Măsurile luate pentru recoltarea cul- Mircea Novac (Continuat* In pag. a 8-a) Proletari din toate ţările, unifi-va­t ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV, nr. 7625 Marţi 23 mai 1972 6 pagini 30 bani In editura politică a apărut:­­ nicolae­­ CEAUŞESCU Cuvîntare la Conferin­ța pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor din 19 mai 1972. în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România a început ieri CONFERINŢA NAŢIONALĂ A SCRIITORILOR In sala mică a Palatului Republicii Socialiste România au început, luni dimineaţa, lucrările Conferinţei Na­ţionale a Scriitorilor. Eveniment de o deosebită impor­tanţă în viaţa literară a ţării, pre­cedat de un larg şi constructiv schimb de păreri in presă şi în pu­blicaţiile de specialitate, Conferinţa — for amplu, reprezentativ — va dezbate într-un spirit de înaltă răs­pundere probleme ale creaţiei scrii­toriceşti şi va analiza cele mai eficace căi pentru a transpune in opere lite­rare, într-o expresie originală, de a­­leasă ţinută artistică, viaţa şi munca eroică a constructorilor români, ma­ghiari, germani şi de alte naţionali­tăţi ai noii orînduiri sociale, măreţul program elaborat de partid privind făurirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în patria noastră. Alături de scriitori, la lucrările Conferinţei iau parte numeroşi invi­taţi , reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor de masă, membri ai conducerii celorlalte uni­uni de creaţie, alţi oameni de artă şi cultură. Lucrările Conferinţei au fost des­chise de Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor. Participanţii au ales în unani­mitate un prezidiu format din mem­brii ai Biroului Uniunii Scriitorilor şi ai Comitetului de partid, scriitori membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român, alte per­sonalităţi ale vieţii noastre literare. După alegerea organelor de lucru ale Conferinţei, a fost adoptată ur­mătoarea ordine de zi : Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scri­itorilor pe perioada noiembrie 1968— mai 1972 ; Raportul de activitate al Comisiei de cenzori, pe aceeaşi pe­rioadă . Discuţii : Aprobarea activi­tăţii Uniunii Scriitorilor şi a Comi­siei de cenzori, aprobarea Statutului Uniunii Scriitorilor ; Alegerea Consi­liului Uniunii Scriitorilor, a Birou­lui şi a conducerii operative a Uni­unii Scriitorilor şi a Comisiei de cen­zori. Conferinţa a adus un pios omagiu scriitorilor decedaţi în perioada care a trecut de la ultima adunare gene­rală a scriitorilor din 1968. Intrindu-se în ordinea de zi, Zaha­­ria Stancu, preşedintele Uniunii, a prezentat Raportul de activitate al Consiliului Uniunii Scriitorilor pe pe­rioada noiembrie 1968—mai 1972. In continuare, scriitorul Nicolae Tăutu a prezentat raportul Comisiei de cenzori. Au urmat, apoi, dezbaterile gene­rale asupra rapoartelor prezentate. Au luat cuvîntul scriitorii: Constan­tin Chiriţă, Alecu Ivan Ghik­a, Mir­­cea Radu Iacoban, Hajdú Győző, Hie Păunescu, Ion Negoiţescu, Radu Câr­­neci, Ion Gheorghe, Virgil Teodores­­cu, Anton Breitenhofer, Ioan Alexan­dru, Alexandru Dima, Lasz Janos, Aurel Mihale, Romulus Vulpescu, Dan Zamfirescu, Letay Lajos, Leonid Dimov,­­ Corneliu Leu, Liviu Bratolo­­veanu. Lucrările conferinţei continuă. (Agerpres) Pagina a 4-a RAPORTUL DE ACTIVITATE AL CONSILIULUI UNIUNII SCRIITORILOR PE PERIOADA DINTRE ADUNAREA GENERALĂ (1968) ŞI CONFERINŢA NAŢIONALĂ (1972) prezentat de acad. Zaharia Stancu DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR Prezentarea scrisorilor de acreditare preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu Ambasadorul Republicii Singapore In dimineaţa zilei de luni, 22 mai a.c., la sediul Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pri­mit pe Papanasam Sed­ur Raman, care şi-a prezentat scrisorile de a­­creditare ca ambasador extraordi­nar şi plenipotenţiar al Republicii Singapore la Bucureşti. După ceremonia prezentării scri­sorilor, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convorbire cordială, priete­nească cu ambasadorul Papanasam Sed­ur Raman. La solemnitatea prezentării scri­sorilor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe. Ambasadorul Republicii Filipine Luni­, 22 mai a.c., preşedintele Con­siliului de Stat al­ Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Luis Moreno Salcedo, care şi-a prezentat scriso­rile de acreditare în calitate de am­basador extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Filipine în ţara noastră. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, preşedin­tele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a avut o convor­bire cordială, prietenească, cu am­basadorul Luis Moreno Salcedo. La ceremonia prezentării scrisori­lor şi la convorbire au participat Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, și Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Tovarăşului JUMJ AAGHUN TEDENBAL Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Mongole ULAN BATOR Am aflat cu adîncă îndurerare despre încetarea din viaţă a tovarăşului Jamsaranghiin Sambu, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole. Vă rugăm să primiţi, in numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România şi al nostru personal, cele mai profunde condoleanţe pentru pierderea grea suferită prin dispariţia tovarăşului Jamsaranghiin Sambu, care şi-a consacrat întreaga viaţă revoluţiei şi construirii orinduirii socialiste in Republica Populară Mongolă, cauzei păcii şi socialismului în lume. Vă rugăm să transmiteţi familiei îndoliate sincere condoleanţe şi senti­mentele noastre de compasiune. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale a» Domnului WILLIAM COPALLAWA Preşedintele Republicii Shri Lanka COLOMBO Cu prilejul proclamării Republicii Shri Lanka şi alegerii Execelenţei Voastre în înalta funcţie de preşedinte al Republicii,­ am deosebita plăcere să vă adresez, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România al poporului român şi al meu personal, sincere felicitări şi cele mai bune urări, îmi exprim încrederea că relaţiile bune dintre Republica Socialistă Româ­nia şi Republica Sriri Lanka se vor dezvolta în continuare spre binele po­poarelor noastre, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale". NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Doamnei SIRIMAVO BANDARANAIKE Primul ministru al Republicii Shri Lanka COLOMBO .In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal adresez Excelenţei Voastre, cu fericitul prilej al proclamării Republicii Shri Lanka, cele mai călduroase felicitări şi urări de noi succese în activitatea dv. Sunt convins că relaţiile prieteneşti dintre Republica Socialistă România şi Republica Sriri Lanka vor continua să se dezvolte în interesul popoarelor noastre. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului ALEXEI NIKOLAEVICI KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste MOSCOVA In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România şi al meu personal, exprim profunde condoleanţe in legătură cu catastrofa aeriană din zona oraşului Harkov şi vă rog să transmiteţi familiilor îndoliate întreaga noastră compasiune. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Conferinţei pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor *­­ In pagina a 3-a STATUTUL Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor din Republica Socialistă România în pagina a 2-a REZOLUŢIA Tovarăşa Erina Ceauşescu a oferit o masă in onoarea preşedintei Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor. Herta Kuusinen Luni seara, tovarăşa Elena Ceauşescu a oferit o masă în onoarea preşedintei Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, Herta Kuusinen, care face o vizită în ţara noastră. Au luat parte Suzana Gâdea, pre­şedinta Consiliului Naţional al Fe­meilor. Maria Groza, vicepreşedintă a C.N.F., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. şi Eugenia Andrei, repre­zentanta Consiliului Naţional al Fe­meilor la F.D.I.F. Masa s-a desfăşurat într-o atmos­feră caldă, prietenească.

Next