Munca, ianuarie-martie 1983 (Anul 39, nr. 8683-8694)
1983-02-04 / nr. 8687
PENTRU OM. PENTRU CALITATEA VIETÎI CONCURSUL DE PROTECȚIE A MUNCII Milioane de participanți și tot atîția cîștigători dobîndindu-și deja notorietate și prestigiu, concursul „Cunoscînd și splicind normele de protecția muncii, prevenim accidentele de muncă“, organizat de Consiliul Central al U.G.S.R., Comitetul Central al U.T.C. și Ministerul Muncii, intră in 1983, într-o nouă ediție. O anume practică în conceperea sa, departe de a însemna rutină, stimulează inițiativa, dă posibilitate îmbogățirii formelor de manifestare — teoretice și practice — ale acestei competiții, care este de fapt cea mai largă acțiune propagandistică cu caracter preventiv. Scopul major : la fazele succesive ale concursului să participe cu mai mulți oameni ai muncii este urmărit sistematic și, dacă notăm că de la un an la altul numărul participanților crește cu aproape jumătate de milion, ajungîndu-se la finalele lui 1982 la peste 5 milioane și jumătate oameni ai muncii, se poate aprecia că acest scop se și realizează. Deci, cu drept cuvînt, concursul este cea mai largă acțiune de propagandă de protecția muncii, dar și cea mai complexă. Pentru că, spre deosebire de alte forme propagandistice practicate care au in vedere o cale sau alta de influențare, concursul de protecția muncii este conceput și practicat ca un lanț integrat de manifestări, concentrînd o multitudine de modalități educative. Sub egida sa s-au desfășurat în 1982 două festivaluri de filme de protecția muncii, unul al profesioniștilor, celălalt al cineamatorilor, din rațiuni de instruire și autoinstruire au fost editate peste 100 titluri de afișe, pliante și alte materiale, s-au organizat proiecții de filme și diapozitive in fața a peste 7 milioane de oameni ai muncii și elevi ai liceelor industriale. Regulamentele-cadru de desfășurare ale concursului, întocmite de comitetele uniunilor pe ramură, împreună cu ministerele, au adaptat, la condiții specifice, prevederile generale ale concursului, reprezentînd un bun ciștigat care în întreprinderi s-a îmbogățit cu practici interesante, mai ales la nivelul fazei de masă. Pentru că, faza de masă constituie cea mai importantă etapă a concursului, fa ea participind toate echipele și brigăzile, toate formațiile de lucru. De aceea, organizatorii, comitetele sindicatelor din întreprinderi, împreună cu personalul cabinetelor tehnice de specialitate, au avut în vedere toate formele ce pot stimula interesul și pot contribui la îmbogățirea cunoștințelor, la formarea comportamentului preventiv. S-au folosit chestionare, proiecții de diapozitive, filme, demonstrații practice, controale încrucișate intre secții pentru depistarea încălcărilor de norme, dezbateri pe marginea accidentelor produse in întreprindere — toate acestea fiind premergătoare concursului cu public. Spunînd cele de mai sus avem in vedere experiențe consemnate de noi la întreprinderea mecanică Muscel Cimpulung, întreprinderea de utilaj petrolier Tîrgoviște, întreprinderea de vagoane Drobeta-Turnu Severin, „Semănătoarea“ București, „Porțelanul“ Alba Iulia, unde concursul nu a fost un scop în sine, ci a încununat o serie de acțiuni cu caracter practic, lucrativ, instructiv și educațional. Cu privește concursul la nivel de centrale, de ministere, organizatorii s-au străduit să ofere o experiență și o lecție practică despre răspunderea colectivă și individuală în respectarea normelor de protecție a muncii (foarte reușite concursurile industriei ușoare, construcțiilor de mașini, metalurgiei, chimiei, unde*, proba practică a constat în control pentru depistarea pericolelor în incinta întreprinderii gazdă, iar concursul propriu-zis s-a desfășurat pe scenă, dar și în sală, difuzându-se participanților buletine cu întrebări. Din păcate și în cadrul ediției 1982 au mai existat unități în care faza de masă a concursului nu s-a organizat. Acestea au fost punctele de lucru dispersate din forestier, petrol, îmbunătățiri funciare, agricultură —adică tocmai acele locuri de muncă unde posibilitatea de supraveghere este mai mică, unde fiecare trebuie să-și fie cenzor și decident in adoptarea unei atitudini și a unui comportament în spiritul autosecurității. Or, tocmai aici faza de masă ar fi avut un rol direct în stimularea receptivității față de prevederile normelor de protecția muncii în instaurarea unui climat de răspundere, de disciplină, de siguranță la locul de muncă. Și dacă corelăm această situație cu statisticile accidentelor de muncă în respectivele ramuri, depășirea unei asemenea stări de fapt devine pentru ediția 1983 a concursului o necesitate. Iată deci că adnotările la modul de desfășurare a concursului pe 1982 constituie repere pentru concursul ce urmează să-și ia startul. Căci anul acesta, efortul organizatorilor se va concentra în a oferi tuturor participanților posibilitatea muncii în condiții de deplină siguranță. Adică, a spori valențele educative ale acțiunii, prin îmbinarea tuturor modalităților propagandistice (dezbateri, studii de caz, expoziții de afișe și caricaturi, foi volante etc.) și a mări numărul participanților pînă la identitate cu numărul personalului muncitor. Deviza ar fi : Fiecare al muncii — participant și cîștigător om al concursului de protecția muncii 1 In toate aceste acțiuni care urmăresc, de fapt, cultivarea unei opinii intransigente fată de indisciplină, față de cei ce încalcă normele, se cer și vor fi implicați și mai mult inspectorii obștești din grupele sindicale, pregătiți astfel incit să"Și exercite cu competentă misiunea de inițiatori și susținători ai competiției. In acest scop e de recomandat instituirea la nivelul fiecărei întreprinderi, pe lingă comitetul sindicatului, a unei comisii de coordonare a concursului, ajutată de colective la nivelul fiecărei secții, din care să facă parte și inspectorii obștești din grupele sindicale. Se va hotărî astfel, într-un sistem centralizat, care sunt modalitățile propagandistice indicate prin specific, cum să fie ele integrate, nicit să intereseze, să cuprindă, să implice personalul muncitor. Cu privește inspectorii obștești, ei trebuie să răspundă de participare la concurs, de popularizare a bibliografiei, de stabilire a câștigătorilor, respingîndu-i pe cei care „tari“ în teorie încalcă în practică normele de tehnica securității muncii. Așadar, prevenirea prin cunoaștere, complexă dar eficace acțiune, își propune să se realizeze pe un pian superior, la scara întregului personal muncitor, o dată cu ediția 1983. Pe această cale îi urăm Clara DUMITRESCU Vineri, 4 februarie 1983 CONCEDII ÎN SEZONUL ALB Fie toamnă sau iarnă, primăvară sau vară, concediul de odihnă poate fi presărat cu momente de neuitat. Suportul unui asemenea gînd ni l-au oferit și citeva scrisori trimise de cititori ai gazetei. IA SOVEJA... ...m-a impresionat în mod deosebit, în afară de pitorescul locului, atenția întregului personal, de la directorul stațiunii Uniunii Generale a Sindicatelor din România pînă la îngrijitoarea de cameră. Masa bună, camerele curate, zimbetul pe buze, respectul sunt fapte și atitudini pe care nu te poți uita. Voi reveni aici cu plăcere, indiferent de anotimp. I.ETIȚIA ISOȚOI, întreprinderea „Semănătoarea“București DIN VOINEASA.. ...vă transmit citeva impresii culese la începutul acestui an din această stațiune aflată sub egida sindicatelor, minunat loc de tratament, recreere, odihnă și Camerele mobilate cu gust, spațiile unde se servește masa, (bună la oricare dintre condițiile cantine) , de agrement, pirtiile de schi, de pildă, jocurile distractive, sunt doar citeva din condițiile și mijloacele puse la îndemîna celor care vin aici. Excursiile făcute la „Vidra“, stațiune satelit a celei de la Voineasa, la Hidrocentrala de pe Lotru au umplut zilele petrecute aici. Nu m-a lăsat inima să nu vă trimit o fotografie din stațiunea balneoclimaterică, despre care am scris aceste citeva rânduri. « IOAN VLAU corespondent, Hunedoara STAȚIUNEA LACII SĂRAT... ...este situată pe malul lacului cu același nume. Cred că este mai puțin cunoscută și de aceea gîndit să vă mam fac o scurtă prezentare. Integrată nr. 1977 in rândul stațiunilor care au caracter permanent, oferă condiții bune de tratament in multe afecțiuni, (reumatisme, post-traumatice, endocrine etc.). Tratamentele se efectuează cu ajutorul unor instalații moderne aflate într-un complex nou, cel din fotografie, care, de altfel, sunt în și o parte a locurilor de cazare, cu un grad ridicat de confort. PROFIR DASCALU, corespondent, Brăila De la ce să pornim? (Urmare din pag. 1) colțurile halelor și vestiarelor, reprezintă un factor de impunere a ordinii și disciplinei, cu condiția ca activitatea acestor unități de servire să fie bine organizată, să fie bine aprovizionate și dotate. Există, de altfel, o bună experiență în organizarea cantinelor în mari unități industriale cum sunt cele de la Hunedoara, Iași, Craiova, Timișoara, Săvinești, Brașov, Tg. Mureș, Oradea, Satu Mare și altele. Practic, fiecare județ dispune de asemenea unități etalon, cu experiență bogată, care poate și trebuie extinsă pe plan local. Iată de ce Biroul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a stabilit ca în anul 1983 sindicatele să acționeze astfel incit numărul abonaților să ajungă la peste 20 la sută din totalul personalului muncitor. După datele statistice înaintate Consiliului Central de către județe, în prezent numai 15,4 la sută din totalul personalului muncitor servește o masă caldă pe zi. In ce direcții trebuie acționat pe viitor ? 1. înainte de orice pentru îmbunătățirea calității și diversității meniurilor și pentru menținerea prețului în limitele stabilite prin lege. Prin acești indicatori de calitate — meniu și preț — se explică de ce în unele județe și localități cum sunt Hunedoara, municipiile Brașov, Constanța, Iași, Sibiu, numărul abonaților se ridică la peste 20 la sută în timp ce în altele, cum sunt municipiul București, județele Sălaj, Bistrița-Năsăud, Botoșani și altele acest număr este de două-trei ori mai mic. Explicația „tradiției locale“ nu poate ține loc de argument de vreme ce chiar în județele cu număr mic de abonați sunt unități care concură cu șanse serioase la un loc fruntaș pe țară în concursul organizat de către U.G.S.R. : „Cantina, cu cele mai bune rezultate“. De ce, bunăoară, la Iași „tradiția locală“ are efect diametral opus la Combinatul de fibre sintetice și la Combinatul de utilaj greu ? La fel la Satu Mare unde se detașează „Unio“ și „Integrata“ Negrești-Oaș în timp ce multe altele nu au abonați din motive de ... tradiție. 2. Creșterea rolului gospodăriilor anexe în autoaprovizionarea în profil teritorial și, pe această bază, reducerea sau renunțarea la repartițiile de la fondul de stat și piață. Sunt numeroase unități care au ajuns să-și asigure cu forțe proprii întregul consum de carne de porc. Dealtfel, în cursul anului 1982 în cadrul acțiunii sale de presă „Cantina, secție de bază a întreprinderii“, gazeta „Munca“ a acționat cu precădere pentru înființarea și dezvoltarea gospodăriilor anexe ca surse ieftine, sigure, calitativ superioare, de aprovizionare, întreprinderi și sindicate Multe care au înființat crescătorii de porci, bovine, ovine, iepuri au preluat terenuri agricole în locuri virane din orașe și din preajma localităților urbane atît pentru grădinile de zarzavaturi și legume cit și pentru cultivarea de nutrețuri necesare sectorului zootehnic. Soluția se impune extinsă cu atît mai mult cu cit sînt încă întreprinderi care „aleargă“ după repartiții de concentrare din fondul centralizat de stat în loc să solicite consiliilor populare terenuri pentru bază furajeră. Merită menționată în acest sens inițiativa Ministerului Comerțului Interior care, prin Ordinul nr. 202 din decembrie 1982, stabilește normele de organizare, funcționare, finanțare și evidență a gospodăriilor anexe de pe lângă unitățile de consum colectiv. Se asigură astfel existența unor mini-abatoare și carmangerii proprii care rezolvă unele neajunsuri în prestarea de servicii și în primul rind tăierea și prelucrarea materiei prime. In acest fel se poate asigura o mai bună valorificare a subproduselor și chiar organiza un comerț de întîmpinare, cu preparate culinare proprii, în bufetele de incintă, așa cum se face in județul Bacău. 3. Pentru creșterea rolului gospodăriilor anexe in sistemul autoaprovizionării se impune însă și o mai bună colaborare între Ministerul Comerțului Interior și ministerele economice, intre uniunea sindicatelor din comerț și cele din celelalte ramuri de activitate care au consumuri colective. în profil teritorial, se impune o mai bună colaborare între consiliile populare, consiliile județene ale sindicatelor, direcțiile comerciale și întreprinderile economice care dispun de gospodării anexe și dețin terenuri arabile. în cadrul acțiunii sale de presă „Cantina, secție de bază a întreprinderii“, gazeta „Munca“ își va concentra atenția pe îndeplinirea obiectivului Jiului Central al U.G.S.R. Conside creșterea numărului abonaților la cantinele-restaurant. Vom evidenția experiența bună în dezvoltarea gospodăriilor anexe, îmbunătățirea și diversificarea meniurilor, extinderea servirii mesei și în schimburile doi și trei, înființarea de noi microcantine, promovarea alimentației științifice, perfecționarea lucrătorilor, respectarea strictă a normelor și regulilor de servire civilizată. NOTE • NOTE DRUMUL CEL MAI SCURT Timp de o lună, 80 de complexe comerciale alimentare din Capitală au fost controlate în cadrul unei acțiuni tematice la care au luat parte toți membrii Comisiei municipale de coordonare a controlului oamenilor muncii. Consiliul municipal al sindicatelor a invitat apoi, la o consfătuire față-n față, responsabilii comisiilor de control al oamenilor muncii, directori și președinți ai sindicatelor din întreprinderile controlate. Iată drumul cel mai scurt pentru îmbunătățirea activității. STELIAN ENACHE instructor in cadrul Consiliului municipal al sindicatelor București CUI... NU-I MERGE CEASUL ! ...Mai multor orașe din județul Hunedoara ! Adică localităților Deva, Brad, Hunedoara. La Deva ceasurile de la poștă arată cu o oră mai puțin, unul, și cu o oră mai mult celălalt. La Brad, ceasul autogării nu arată... nimic, iar la Hunedoara, orologiul din gară și cel din autogară au înțepenit ! A stat și ceasul celor care răspund de orologiile publice ? AR. MUNCA - pag. 9-a