Munca, ianuarie-martie 1983 (Anul 39, nr. 8683-8694)

1983-02-04 / nr. 8687

PENTRU OM. PENTRU CALITATEA VIETÎI CONCURSUL DE PROTECȚIE A MUNCII Milioane de participanți și tot atîția cîștigători dobîndindu-și deja notorietate și pres­tigiu, concursul „Cunoscînd și splicind normele de protecția muncii, prevenim accidentele de muncă“, organizat de Con­siliul Central al U.G.S.R., Comitetul Cen­tral al U.T.C. și Ministerul Muncii, intră in 1983, într-o nouă ediție. O anume prac­tică în conceperea sa, departe de a în­semna rutină, stimulează inițiativa, dă po­sibilitate îmbogățirii formelor de mani­festare — teoretice și practice — ale a­­cestei competiții, care este de fapt cea mai largă acțiune propagandistică cu ca­racter preventiv. Scopul major : la fazele succesive ale concursului să participe cu­ mai mulți oameni ai muncii este ur­mărit sistematic și, dacă notăm că de la un an la altul numărul participanților crește cu aproape jumătate de milion, ajungîndu-se la finalele lui 1982 la peste 5 milioane și jumătate oameni ai muncii, se poate aprecia că acest scop se și rea­lizează. Deci, cu drept cuvînt, concursul este cea mai largă acțiune de propa­gandă de protecția muncii, dar și cea mai complexă. Pentru că, spre deosebire de alte forme propagandistice practicate care au in vedere o cale sau alta de in­fluențare, concursul de protecția muncii este conceput și practicat ca un lanț inte­grat de manifestări, concentrînd o mul­titudine de modalități educative. Sub egi­da sa s-au desfășurat în 1982 două festi­valuri de filme de protecția muncii, unul al profesioniștilor, celălalt al cineamato­­rilor, din rațiuni de instruire­­ și auto­instruire au fost editate peste 100 titluri de afișe, pliante și alte materiale, s-au or­ganizat proiecții de filme și diapozitive in fața a peste 7 milioane de oameni ai muncii și elevi ai liceelor industriale. Re­­gulamentele-cadru de desfășurare ale concursului, întocmite de comitetele uniunilor pe ramură, împreună cu mi­nisterele, au adaptat, la condiții specifice, prevederile generale ale concursului, re­­prezentînd un bun ciștigat care în între­prinderi s-a îmbogățit cu practici intere­sante, mai ales la nivelul fazei de masă. Pentru că, faza de masă constituie cea mai importantă etapă a concursului, fa ea participind toate echipele și brigăzile, toate formațiile de lucru. De aceea, orga­nizatorii, comitetele sindicatelor din între­prinderi, împreună cu personalul cabine­telor tehnice de specialitate, au avut în vedere toate formele ce pot stimula in­teresul și pot contribui la îmbogățirea cunoștințelor, la formarea comportamen­tului preventiv. S-au folosit chestionare, proiecții de diapozitive, filme, demon­strații practice, controale încrucișate in­tre secții pentru depistarea încălcărilor de norme, dezbateri pe marginea acci­dentelor produse in întreprindere — toate acestea fiind premergătoare con­cursului cu public. Spunînd cele de mai sus avem in vedere experiențe consem­nate de noi la întreprinderea mecanică Muscel Cimpulung, întreprinderea de utilaj petrolier Tîrgoviște, întreprinderea de vagoane Drobeta-Turnu Severin, „Se­mănătoarea“ București, „Porțelanul“ Alba Iulia, unde concursul nu a fost un scop în sine, ci a încununat o serie de acțiuni cu caracter practic, lucrativ, instructiv și educațional. Cu­ privește concursul la ni­vel de centrale, de ministere, organiza­torii s-au străduit să ofere o experiență și o lecție practică despre răspunderea colectivă și individuală în respectarea normelor de protecție a muncii (foarte reușite concursurile industriei ușoare, construcțiilor de mașini, metalurgiei, chimiei, unde*, proba practică a constat în control pentru depistarea pericolelor în incinta întreprinderii gazdă, iar concursul propriu-zis s-a desfășurat pe scenă, dar și în sală, difuzându-se participanților bu­letine cu întrebări­. Din păcate și în cadrul ediției 1982 au mai existat unități în care faza de masă a concursului nu s-a organizat. Acestea au fost punctele de lucru dispersate din forestier, petrol, îmbunătățiri funciare, agricultură —adică tocmai acele locuri de muncă unde posibilitatea de supra­veghere este mai mică, unde fiecare tre­buie să-și fie cenzor și decident in adop­tarea unei atitudini și a unui comporta­ment în spiritul autosecurității. Or, toc­mai aici faza de masă ar fi avut un rol direct în stimularea receptivității față de prevederile normelor de protecția muncii în instaurarea unui climat de răspundere, de disciplină, de siguranță la locul de muncă. Și dacă corelăm această situație cu statisticile accidentelor de muncă în respectivele ramuri, depășirea unei ase­menea stări de fapt devine pentru ediția 1983 a concursului o necesitate. Iată deci că adnotările la modul de desfășurare a concursului pe 1982 consti­tuie repere pentru concursul ce urmează să-și ia startul. Căci anul acesta, efortul organizatorilor se va concentra în a oferi tuturor participanților posibilitatea muncii în condiții de deplină siguranță. Adică, a spori valențele educative ale acțiunii, prin îmbinarea tuturor modalităților propa­gandistice (dezbateri, studii de caz, ex­poziții de afișe și caricaturi, foi volante etc.) și a mări numărul participanților pînă la identitate cu numărul personalu­lui muncitor. Deviza ar fi : Fiecare al muncii — participant și cîștigător om al concursului de protecția muncii 1 In toate aceste acțiuni care urmăresc, de fapt, cultivarea unei opinii intransigente fată de indisciplină, față de cei ce în­calcă normele, se cer și vor fi implicați și mai mult inspectorii obștești din gru­pele sindicale, pregătiți astfel incit să­"Și exercite cu competentă misiunea de ini­țiatori și susținători ai competiției. In acest scop e de recomandat instituirea la nivelul fiecărei întreprinderi, pe lingă comitetul sindicatului, a unei comisii de coordonare a concursului, ajutată de co­lective la nivelul fiecărei secții, din care să facă parte și inspectorii obștești din grupele­­ sindicale. Se va hotărî astfel, într-un sistem centralizat, care sunt mo­dalitățile propagandistice indicate prin specific, cum să fie ele integrate, nicit să intereseze, să cuprindă, să implice perso­nalul muncitor. Cu­ privește inspectorii obștești, ei trebuie să răspundă de parti­cipare la concurs, de popularizare a bi­bliografiei, de stabilire a câștigătorilor, respingîndu-i pe cei care „tari“ în teorie încalcă în practică normele de tehnica securității muncii. Așadar, prevenirea prin cunoaștere, complexă dar eficace acțiune, își propune să se realizeze pe un pian superior, la scara întregu­lui personal muncitor, o dată cu ediția 1983. Pe această cale îi urăm Clara DUMITRESCU Vineri, 4 februarie 1983 CONCEDII ÎN SEZONUL ALB Fie toamnă sau iarnă, primăvară sau vară, concediul de odihnă poate fi presărat cu momente de neuitat. Suportul unui asemenea gînd ni l-au oferit și citeva scrisori trimise de cititori ai gazetei. IA SOVEJA... ...m­-a impresionat în mod deosebit, în afară de pitorescul locului, atenția întregului personal, de la directorul stațiunii Uniunii Generale a Sindica­telor din România pînă la îngrijitoarea de cameră. Masa bună, camerele cu­rate, zimbetul pe buze, respectul sunt fapte și atitudini pe care nu te poți uita. Voi reveni aici cu plăcere, indiferent de anotimp. I.ETIȚIA ISOȚOI, întreprinderea „Semănătoarea“­­București DIN VOINEASA.. ...vă transmit citeva impresii cu­lese la începutul acestui an din a­­ceastă stațiune a­­flată sub egida sindicatelor, mi­nunat loc de tra­tament, recreere, odihnă și Camere­le mobilate cu gust, spațiile unde se servește masa, (bună la oricare dintre condițiile cantine) , de a­­grement, pirtiile de schi, de pildă­, jocurile distracti­ve, sunt doar ci­teva din condițiile și mijloacele puse la îndemîna celor care vin aici. Ex­cursiile făcute la „Vidra“, stațiune satelit a celei de la Voineasa, la Hidrocentrala de pe Lotru au umplut zilele pe­trecute aici. Nu m-a lăsat inima să nu vă trimit o fotografie din stațiunea bal­neoclimaterică, despre care am scris aceste citeva rânduri. « IOAN VLAU corespondent, Hunedoara STAȚIUNEA LACII SĂRAT... ...este situată pe­­ malul lacului cu același nume. Cred că este mai puțin cunoscută și de aceea gîndit să vă m­am fac o scurtă prezen­­­­tare. Integrată nr. 1977 in rândul sta­țiunilor care au­­ caracter perma­­­­nent, oferă condi­ții bune de trata­ment in multe a­­fecțiuni, (reuma­tisme, post-trau­­matice, endocrine etc.). Tratamente­le se efectuează cu ajutorul unor instalații moderne aflate într-un complex nou, cel din fotografie, care, de altfel, sunt în și o parte a locurilor de cazare, cu un grad ridicat de confort. PROFIR DASCALU, corespondent, Brăila De la ce să pornim? (Urmare din pag. 1) colțurile halelor și vestiarelor, reprezintă un factor de im­punere a ordinii și discipli­nei, cu condiția ca activitatea acestor unități de servire să fie bine organizată, să fie bine a­­provizionate și dotate. Există, de altfel, o bună experiență în or­ganizarea cantinelor în mari u­­nități industriale cum sunt cele de la Hunedoara, Iași, Craiova, Timișoara, Săvinești, Brașov, Tg. Mureș, Oradea, Satu Mare și altele. Practic, fiecare județ dispune de asemenea unități e­­talon, cu experiență bogată, care poate și trebuie extinsă pe plan local. Iată de ce Biroul Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. a stabilit ca în anul 1983 sindi­catele să acționeze astfel incit numărul abonaților să ajungă la peste 20 la sută din totalul per­sonalului muncitor. După datele statistice înaintate Consiliului Central de către județe, în pre­zent numai 15,4 la sută din to­talul personalului muncitor ser­vește o masă caldă pe zi. In ce direcții trebuie acționat pe vi­itor ? 1. înainte de orice pentru îmbunătățirea calității și diver­sității meniurilor și pentru men­ținerea prețului în limitele sta­bilite prin lege. Prin acești in­dicatori de calitate — meniu și preț — se explică de ce în une­le județe și localități cum sunt Hunedoara, municipiile Brașov, Constanța, Iași, Sibiu, numărul abonaților se ridică la peste 20 la sută în timp ce în altele, cum sunt municipiul București, jude­țele Sălaj, Bistrița-Năsăud, Bo­toșani și altele acest număr este de două-trei ori mai mic. Ex­plicația „tradiției locale“ nu poate ține loc de argument de vreme ce chiar în județele cu număr mic de abonați sunt u­­nități care concură cu șanse se­rioase la un loc fruntaș pe ța­ră în concursul organizat de că­tre U.G.S.R. : „Cantina, cu cele mai bune rezultate“. De ce, bu­năoară, la Iași „tradiția lo­cală“ are efect diametral opus la Combinatul de fibre sintetice și la Combinatul de utilaj greu ? La fel la Satu Mare unde se de­tașează „Unio“ și „Integrata“ Negrești-Oaș în timp ce multe altele nu au abonați din motive de ... tradiție. 2. Creșterea rolului gospodă­riilor anexe în autoaprovizio­­narea în profil teritorial și, pe această bază, reducerea sau re­nunțarea la repartițiile de la fondul de stat și piață. Sunt nu­meroase unități care au ajuns să-și asigure cu forțe proprii întregul consum de carne de porc. Dealtfel, în cursul anului 1982 în cadrul acțiunii sale de presă „Cantina, secție de bază a întreprinderii“, gazeta „Mun­ca“ a acționat cu precădere pen­tru înființarea și dezvoltarea gospodăriilor anexe ca surse ieftine, sigure, calitativ supe­rioare, de aprovizionare, întreprinderi și sindicate Multe care au înființat crescătorii de porci, bovine, ovine, iepuri au preluat terenuri agricole în locuri vi­rane din orașe și din preajma localităților urbane atît pentru grădinile de zarzavaturi și le­gume cit și pentru cultivarea de nutrețuri necesare sectorului zootehnic. Soluția se impune extinsă cu atît mai mult cu cit sînt încă întreprinderi care „a­­leargă“ după repartiții de con­centrare din fondul centralizat de stat în loc să solicite consi­liilor populare terenuri pentru bază furajeră. Merită mențio­nată în acest sens inițiativa Ministerului Comerțului Interior care, prin Ordinul nr. 202 din decembrie 1982, stabilește nor­mele de organizare, funcționare, finanțare și evidență a gospo­dăriilor anexe de pe lângă uni­tățile de consum colectiv. Se a­­sigură astfel existența unor mini-abatoare și carmangerii proprii care rezolvă unele nea­junsuri în prestarea de servicii și în primul rind tăierea și pre­lucrarea materiei prime. In a­­cest fel se poate asigura o mai bună valorificare a sub­produselor și chiar organiza un comerț de întîmpinare, cu preparate culinare proprii, în bufetele de incintă, așa cum se face in județul Bacău. 3. Pentru creșterea rolului gospodăriilor anexe in sistemul autoaprovizionării se impune însă și o mai bună colaborare între Ministerul Comerțului In­terior și ministerele economice, intre uniunea sindicatelor din comerț și cele din celelalte ra­muri de activitate care au con­sumuri colective. în profil te­ritorial, se impune o mai bună colaborare între consiliile popu­lare, consiliile județene ale sin­dicatelor, direcțiile comerciale și întreprinderile economice care dispun de gospodării anexe și dețin terenuri arabile. în cadrul acțiunii sale de pre­să „Cantina, secție de bază a întreprinderii“, gazeta „Munca“ își va concentra atenția pe în­deplinirea obiectivului Jiului Central al U.G.S.R. Consi­de creștere­a numărului abonaților la cantinele-restaurant. Vom e­­videnția experiența bună în dezvoltarea gospodăriilor anexe, îmbunătățirea și diversificarea meniurilor, extinderea servirii mesei și în schimburile doi și trei, înființarea de noi micro­­cantine, promovarea alimenta­ției științifice, perfecționarea lucrătorilor, respectarea strictă a normelor și regulilor de ser­vire civilizată. NOTE • NOTE DRUMUL CEL MAI SCURT Timp de o lună, 80 de com­plexe comerciale alimentare din Capitală au fost controlate în cadrul unei acțiuni tematice la care au luat parte toți membrii Comisiei municipale de coordo­nare a controlului oamenilor muncii. Consiliul municipal al sindicatelor a invitat apoi, la o consfătuire față-n față, respon­sabilii comisiilor de control al oamenilor muncii, directori și președinți ai sindicatelor din întreprinderile controlate. Iată drumul cel mai scurt pentru îmbunătățirea activității. STELIAN ENACHE instructor in cadrul Consiliului municipal al sindicatelor București CUI... NU-I MERGE CEASUL ! ...Mai multor orașe din ju­dețul Hunedoara ! Adică lo­calităților Deva, Brad, Hu­nedoara. La Deva ceasurile de la poștă arată cu o oră mai puțin, unul, și cu o oră mai mult celălalt. La Brad, ceasul autogării nu arată... nimic, iar la Hunedoara, orologiul din gară și cel din autogară au în­țepenit ! A stat și ceasul celor care răspund de orologiile publice ? AR. MUNCA - pag. 9-a

Next