Năzuința, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 21-32)

1968-08-02 / nr. 25

Proletari din toate tom­e, uniți-văl ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.E.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul 1 IV 1. 25 VINERI 2 AUGUST 1968 12 pagini 50 bani MĂSURILE STABILUL DE COMITETUL EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. ȘI CONSILIUL DE MINIȘTRI­­ PRIMITE CU INTERES ȘI DEOSEBITĂ SATISFACȚIE DE OAMENII MICII DIN JUDEȚUL SĂLAJ A ști să-ți apropii oamenii Amănunte In paginile 6-7 Fără îndoială că arta este o compo­nentă de seamă în bagajul spiritual al fiecărui vis. Dar nu numai ca o simplă podoabă, ci ca o fi­rească năzuință spre frumos. Pen­tru artiștii amatori cultura artistică devenit o preocupa­a­re oarecum de „spe­cialitate", pentru că ei dedică cea mai mare­­ parte din timpul liber. Pen­tru ceilalți oameni care iubesc arta, fă­ră să o practice, — marele public — cunoașterea ei pro­fundă a devenit o supremă necesitate. Numărul din ce in ce mai mare al con­sumatorilor de ar­tă, care umplu pină la refuz lăcașele de cultură, creșterea exigentelor artisti­ce ale acestora, ri­dicarea continuă a setei de cunoaștere constituie argumen­te grăitoare în acest sens, de loc negli­jabile. Ne-am con­vins de acest acte­ Aurel PĂUȘAN (Continuare în pag. a 4-a) pe șantierul noilor blocuri de locuințe din Zalău. Jiotos Ionel DAVID 3.092 ore-am absențe nemotivate. Nu e prea...mult? ■"S Dacă aruncăm o privire asupra poate să ne liniștească, pentru că, a rapoartelor trimestriale ale servi­ cu tot timpul pierdut, indicele da citilul organizării muncii din ca­ utilizare a fondului de timp ma­­drul întreprinderii locale „Steaua xim disponibil este de 08,84 la su­roșie“ Zalău pri­­tă — și cu­ pe ce vind folosirea fon- ----------------------------------------------îl-, vine sâ­ i felh­­atul dacesci! pe I« „StCÜlia rOȘÎC ”­­Zalai! citi Pe Posesorii raportul trimes- -------------------------------------------— acestui rezultat tiului II al anului frumușel, curent), constatăm următoarele: In trimestrul I acest indice era timpul neutilizat din fondul de mai mic cu ceva (95,60 la sută), timp maxim disponibil se ridică la absențele nemotivate s-au ridicat 37.116 ore-om Din această cantita- atunci la peste 4.000 ore-om. Și nu te de timp pierdut, 3.092 ore-om sunt „justificate“ ca... absențe ne- ale SZEGYEI motivate. Cu toate acestea, în apa­ — ......... . .................... rență, ultima cifră de pe raport (Continuare in pagi a lll-a) f ----------------------------------«mmm­mmmmmmmmmm­mmmmmm—mmm­mmmmm—mmm­mmmmmmmmam. — Perspectivele modernizării rețelei comerciale în județul Sălaj .— Recent, o ech­ipă de control tehnic din Mi­nisterul Comerțului In­terior a făcut o vizită prin unitățile comercia­le ale județului nostru. Profitînd de acest fapt, ne-am adresat tovarășu­lui IOAN BUCȘA, se­cretar general în M.C.T., cu rugămintea de a ne răspunde la citeva între­bări de stringentă ac­tualitate privind comer­țul de stat din județ. Interviu realizat de­­ Adrian VELICHI (Citiți interviul nos­tru în pag. a 3-a). Septembrie sosește... Cum se pregătesc școlile? (Citiți ancheta noastră in pag. a 4-a) Arăturile de vară trebuie urgentate (Citiți In pag. a 2-a articolul ing. Vaier Ho­­su, de la Direcția agri­colă județeană). Frumosul local a­ Școlii generale din Gîlgău. T Fotol TOTH Francisc Bătălia pentru „Aurul dulce“ Nu o dată am avut prilejul să zbor cu avio­nul d­e deasupra provinciilor din centrul și din răsăritul Cubei, să privesc de la înălți­me panorama uriașă a canaveralelor, a în­tinselor plantații de trestie de zahăr. Aceas­tă imagine a unei ade­vărate mări de culoare verde, in contrast cu întinderile nesfîrșite de un albastru deschis, transparent, ale a­­pelor Atlanticului și ale Mării Caraibilor ce înconjură Cuba din toate părțile, redă, de fapt, dimensiunea terestră a unei bogății naturale fără de care viața acestei frumoa­se insule ar fi de neconceput. Da, căci pen­tru Cuba trestia de zahăr înseamnă încă totul, ea rămine pentru o bună bucată de vreme axa întregii economii naționale. A­­ceasta determinare își găsește explicația în faptul că nicăieri ca aici, trestia de zahăr nu se află cu adevărat în elementul ei. So­lul Cubei, bogat in substanțe minerale, pre­cipitațiile de la sfîrșitul primăverii și mai ales căldura soarelui tropical - această uriașă și inepuizabilă sursă de energie și lumină - oferă trestiei de zahăr cele mai bune condiții de dezvoltare." Victor STAMATE, corespondentul Agerpres Ic Havana (Continuare în pag. a­d­­ a MAPAMOND

Next