Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)
1970-02-21 / nr. 112
NĂZUINȚĂ 2 Participînd la adunarea generală a cooperatorilor din Băbeni n-am cunoscut nici un moment atmosfera „tradițională" a unei adunări obișnuite. De fapt, am asistat la o consfătuire de producție, la un sfat al gospodarilor comunei, oameni care știu ce au făcut și ce mai trebuie să facă. Bilanțul încheiat la sfîrșitul unui an de muncă cuprinde destule „puncte slabe” în dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei. Nerealizarea sarcinilor din planul de producție pe anul 1969, în unele sectoare de activitate, se datorește unui întreg complex de factori, dintre care modul în care s-a organizat munca stă pe primul plan. Darea de seamă prezentată a căutat să motiveze nerealizarea producțiilor planificate la grîu, porumb, cartofi și fructe, însă amplasarea culturilor, îngrășarea nerațională a terenurilor, lucrările de slabă calitate au contribuit la obținerea unor producții mici. Rezultatele anului 1969, după cum a reieșit din darea de seamă și din cuvîntul cooperatorilor, nu reflectă nici pe departe adevăratele posibilități ale cooperativei agricole din Băbeni. Consiliul de conducere (președinte, Ion Maxim) n-a acordat suficientă atenție organizării procesului de producție din care cauză pierderile înregistrate (legume, fructe, cartofi) se cifrează la mai multe zeci de mii de lei. — Folosirea rațională a pămîntului — arăta în cuvîntul său cooperatorul Augustin Valea — trebuie să stea în atenția întregii obști. Celor care aduc stricăciuni recoltei pămîntului, să li se aplice sancțiunile cuvenite. Cooperatorul Ion Cîmpeanu s-a referit pe larg la unele aspecte ale activității consiliului de conducere. Acesta, spunea vorbitorul, va trebui să fie într-adevăr un organ colectiv de conducere, membrii săi să raporteze săptămînal ce au întreprins în direcția ducerii la îndeplinire a hotărîrilor luate: îngrășatul pămîntului, mai ales a dealurilor, recoltarea, sortarea produselor la nivelul cerințelor, îmbunătățirea activității secției de tractoare prin creșterea răspunderii tractoriștilor față de calitatea lucrărilor, organizarea judicioasă a muncii în timpul campaniilor de întreținere și recoltare a culturilor sînt măsuri la a căror îndeplinire sîntem chemați cu toții să contribuim pentru a realiza și depăși cifrele prevăzute în planul de producție. — După cum lucrezi pămîntul așa e și producția — spunea Nicolae Valea, în agricultură însă, mai mult ca oriunde, o zi pierdută n-o mai prinzi anul acela. Dezbaterile fructuoase la care au luat parte și alți cooperatori (Nicolae Ciuleanu, Ion Pera, Ion Lupșa, Vasile Găură) au scos în evidență mutiplele posibilități de care dispune cooperativa pentru realizarea și depășirea producțiilor planificate în 1970. SFATUL COOPERATORILOR DIN BĂBENI Agenda crescătorilor de animale: Ce arată „barometrul“ producției de lapte? Realizările obținute în sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole de producție din județ, în prima lună a acestui an, sunt promițătoare. Avem certitudinea că s-a pășit cu dreptul, că noile măsuri privind organizarea, normarea și retribuirea muncii ta cooperativele agricole încep să-și arate roadele. Cîteva cifre sînt elocvente — depășirea planului de montă cu 26 la sută la vaci, 32 la sută la juninci, 29 la sută la scroafe, realizarea planului de livrare a cărnii de bovine în proporție de 128 la sută. Aspectul cel mai important este livrarea tineretului bovin la o greutate medie de 351 kg, ceea ce situează județul Sălaj printre primele locuri în țară în această privință. Un rezultat demn de apreciat, mai ales pentru perioada de iarnă, este realizarea integrală și chiar depășirea planului de laptemarfă. Asupra acestui aspect ne vom opri pentru a-l comenta. Laptele produs de către cooperativele agricole de producție din județ este în mare parte destinat vînzării, formînd una din principalele surse de venituri ale cooperativelor agricole. Practic, întreaga cantitate de lapte proaspăt cu care se aprovizionează populația orașelor și a centrelor muncitorești din județ provine din zonele preorășenești. In luna ianuarie producția totală de lapte obținută de către cooperativele agricole din județ este de 10.750 hl, din care cea marfă a reprezentat 6.402 hl, iar pînă la sfîrșitul primei decade a lunii februarie producția marfă de lapte cumulată înregistra 8.234 hl, la aceasta aducîndu-și contribuția in proporții diferite mai ales unele cooperative agricole din județ printre care le amintim pe cele din Surduc, Hereclean, Someș Odorhei, Pericei, Sărmășag. De remarcat este că toate aceste unități au depășit atît producția totală cit și cea marfă prevăzută pentru luna ianuarie și prima decadă a lunii februarie, datorită folosirii raționale a furajelor, completată cu adăpatul la vreme, îngrijirea bună, mulsul la ore exacte în raport cu cerințele fiziologice ale animalelor. Dar, nu toate cooperativele agricole din județ și-au adus în aceeași măsură contribuția la realizarea în ansamblu a unor rezultate bune. In unele cooperative, ca de exemplu Bănișor, planul de livrare a laptelui a fost realizat doar în proporție de 28 la sută, Cristolț în proporție de 41 la sută și Stîrci 48 la sută. In aceste unități nu se aplică încă corect schema de alimentare cu lapte a vițeilor, în sensul că se menține un consum ridicat de lapte, cu toate că nu sunt motive care să influențeze acest lucru. în alte cooperative (Noțig, Neanda, Răstoci, Fidu) cantitatea de lapte livrată se menține scăzută din cauza producției mici realizate în acest interval. Se cere ca în toate unitățile agricole să existe o preocupare susținută pentru ca treptat să se asigure sporirea producției de lapte marfă și valorificarea ei în condiții superioare. A. MESEȘEAN 21 februarie 1970 ECONOMICE (Urmare din pag. la) la sortatul cartofilor de sămînță din siloz, norma este de 2 tone. Datorită faptului că aceste două norme, pentru a fi executate, necesită o cheltuire de energie și o calificare diferită, sunt retribuite diferențiat. Norma de cosit va fi retribuită cu 32 de lei, iar norma de sortat cartofi cu 22 lei, în cazul în care tariful pe normă convențională (a l-a) va fi de 20 de lei. In acest fel, delimităm normarea muncii de retribuire a ei și nu mai confundăm cele două operații distincte. Vreau să menționez că mulți greșesc, sub influența sistemului de retribuire pe bază de zile muncă, și spun că o normă din categoria a V-a, de exemplu, este retribuită cu 1,60 norme, pe cînd una din categoria a II-a numai cu 1,10 norme. Mărirea unei norme nu este influențată de tariful de retribuire a ei, ci numai de condițiile de muncă existente. Este greșită ideea după care la o retribuire mai scăzută sunt necesare norme mai mici. ■— Cu ocazia adunărilor generale pentru dezbaterea și aprobarea noilor norme de muncă, unii cooperatori afirmau că anumite norme ar fi prea mari. Ce ne puteți spune în legătură cu aceasta? — In legătură cu părerea unora că unele norme sunt prea mari (de exemplu, la prășitul manual al porumbului după prășitoare, norma de 0,25 ha) aș dori să spun că aceasta este mare numai atunci cînd nu se respectă agrotehnica culturii porumbului. Dacă arăturile se execută toamna, lucrările de pregătire a terenului și semănatul se execută cînd umiditatea solului este optimă, iar prășitul se efectuează cînd buruienile încolțesc, norma de 0,25 ha în prășit porumb este mică. Dacă însă arătura se execută în primăvară, pe moale, prășitul se execută cînd buruienile sînt multe și mari, iar unii cooperatori merg la muncă la orele 8—9 și se întorc la orele 16, atunci norma nu se poate realiza și se spune că este mare. In cooperativele agricole din Coșei, Dioșod, Șamșud etc., unde terenul este argilos, pe timp ploios, se spune că nu se poate realiza norma la transportul bălegarului, lucru foarte adevărat. In aceste condiții, de fapt, nu se transportă bălegar. Dar conducerile acestor cooperative trebuie să organizeze în așa fel munca încît bălegarul sâ se transporte iarna pe timp înghețat, cu sania și vara pe timp uscat, organizîndu-se adevărate campanii de transportat bălegar în aceste perioade. In cooperativele unde sînt multe obiecțiuni asupra mărimii normelor, acolo sînt necesare măsuri urgente de îmbunătățire a conducerii și organizării muncii. Nu trebuie uitat că normele tehnice au un rol și de stimulare a perfecționării proceselor tehnologice și de organizare rațională a muncii. — In prezent normele de muncă sunt repartizate în șase categorii, față de cinci cite au fost în vechiul normativ. Ce s-a urmărit prin aceasta? — Este adevărat că în vechiul normativ normele de muncă erau împărțite în cinci categorii, dar în realitate erau numai patru, pentru că, în categoria a l-a care era retribuită cu 0,75 zile-muncă, practic nu mai existau lucrări. In noul normativ lucrările sunt repartizate în șase categorii, în consecință și normele pentru aceste lucrări. Această lărgire a categoriilor s-a făcut cu scopul de a se crea posibilitatea unei aprecieri mai corecte a eforturilor fizice și a pregătirii profesionale pe care o necesită executarea unei norme dintr-o lucrare oarecare. In acest scop au fost împărțite în șase categorii pentru care se stabilește o retribuire diferențiată de la sută la sută din tariful pe normă din categoria a I-a, pînă la 180 la sută pentru normele din categoria a șasea. Cooperatorilor trebuie să li se facă cunoscute normele și tarifele de retribuire după modelul de mai jos: Urmează apoi listele lucrărilor cu tarifele de 19,80 lei, 22,50 lei, pînă la 32,40 lei. — Ce forme de retribuire a muncii considerați că ar fi cele mai stimulative în creșterea producțiilor în județul nostru? — Considerăm că în județul Sălaj, ca și în alte județe cu condiții asemănătoare, cea mai potrivită și mai stimulatoare este forma de retribuire în natură și în bani, pentru majoritatea ramurilor din cooperativă. Retribuirea muncii procentuală din producție este foarte potrivită la recoltatul fînețelor naturale, cultivarea fasolei și a dovlecilor intercalați, precum și la recoltatul fructelor și a cocenilor. La majoritatea culturilor din sectorul vegetal este bine să se utilizeze în retribuire tariful pe normă de muncă, de exemplu, 10 lei plus trei kg grîu, 3 kg porumb, un kg cartofi și alte produse. In creșterea animalelor este bine să se folosească tarif pe unitate de produs, exemplu: 0,30 lei pentru 1 litru lapte muls, 120 lei pentru un vițel obținut, 5 lei pentru un kg de lînă, 1,50 lei la un kg spor în greutate etc. Utilizarea tarifului pe unitate de produs ar da bune rezultate și în viticultură, la cultura cartofului, a sfeclei de zahăr, etc. La produsele ce sînt destinate vînzării și necesită o mare atenție la recoltat și sortat, cum sînt legumele în special, retribuirea cea mai stimulativă este tariful la 1000 de lei producție obținută. Exemplu: 300 lei din fiecare 1000 lei obținuți din cultura de ceapă de arpagic, sau 350 lei din fiecare 1000 lei obținuți din cultura de tomate. Pentru calcularea tarifului la 1000 lei producție obținută se utilizează formula: T^ipos ” Nn x nn ~ X1000 P Xi> în care: Nn == număr de norme convenționale pe hectar; m == tariful pe normă convențională; P = producția planificată la hectar; p = prețul pe unitate de produs. Exemplu de calcul al tarifului la 1000 lei venit pentru cultura de castraveți comisoni: dacă elementele au valorile de: Nn = 150: m — 18; P — 9000 kg; p = 1,40 lei, după formula arătată mai sus obținem: 9000 x 1,40 2700 12,600= 214 lei. Pentru calcularea tarifului pe unitate de produs în zootehnie, de exemplu pe un litru de lapte se utilizează formula: Nn x tn P X a în care: Nn = numărul de norme convenționale (365 X 1,6); tn = tariful pe normă convențională; P = producția de lapte pe vacă furajată; a = numărul de vaci din grupa unui îngrijitor mulgător. Dacă elementele au valorile de mai jos: Nn= 584, m = 18 lei, P = 2000 1, a = 16 Obținem: "p _ 584 x 18 _ 10512 2000 x 16 ~ 32000 ” • = 0,33 lei/I lapte In cazul în care retribuirea se face în proporție de 80 la sută pentru lapte și 20 la sută pentru viței se va scădea din 10.512, suma de 2.102 (reprezintă 20 la sută) și se va împărți diferența de 8.410 la 32.000 ceea ce va fi egal cu 0,26 lei/1 lapte. Iar cifra de 2 102 lei se va împărți la numărul de viței planificația se obține (14) și va rezulta 150 lei pentru fiecare vițe obținut. Repartizarea venitului anual al îngrijitorului mulgător poate fi și pentru întreținere și pentru producție. Exemplu: 20 la sută pentru întreținere, 20 la sută pentru vițeii obținuți și 60 la sută pentru lapte. In acest caz tarifele pentru îngrijitorul mulgător vor fi de 0,19 lei pentru 1 litru lapte muls, 150 lei pentru un vițel și 11 lei pe lună pentru îngrijirea fiecărei vaci. Cum aplicam noile masuri privind normarea și retribuirea muncii in C.A.P. Tarif de 18 lei pe normă Norma de muncă pentru lucrările: Se înscriu toate lucrările din In dreptul fiecărei lucrări categoria a I-a se înscrie norma de muncă Tup —