Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)

1970-02-21 / nr. 112

NĂZUINȚĂ 2 Participînd la adunarea generală a coo­peratorilor din Băbeni n-am cunoscut nici un moment atmosfera „tradițională" a unei adunări obișnuite. De fapt, am asis­tat la o consfătuire de producție, la un sfat al gospodarilor comunei, oameni care știu ce au făcut și ce mai trebuie să facă. Bilanțul încheiat la sfîrșitul unui an de muncă cuprinde destule „puncte slabe” în dezvoltarea economico-organizatorică a cooperativei. Nerealizarea sarcinilor din planul de producție pe anul 1969, în unele sectoare de activitate, se datorește unui întreg complex de factori, dintre care mo­dul în care s-a organizat munca stă pe primul plan. Darea de seamă prezentată a căutat să motiveze nerealizarea produc­țiilor planificate la grîu, porumb, cartofi și fructe, însă amplasarea culturilor, în­­grășarea nerațională a terenurilor, lucră­rile de slabă calitate au contribuit la ob­ținerea unor producții mici. Rezultatele anului 1969, după cum a reieșit din darea de seamă și din cuvîntul cooperatorilor, nu reflectă nici pe departe adevăratele posibilități ale cooperativei agricole din Băbeni. Consiliul de conducere (președin­te, Ion Maxim) n-a acordat suficientă a­tenție organizării procesului de producție din care cauză pierderile înregistrate (le­gume, fructe, cartofi) se cifrează la mai multe zeci de mii de lei. — Folosirea rațională a pămîntului — arăta în cuvîntul său cooperatorul Augus­tin Valea — trebuie să stea în atenția întregii obști. Celor care aduc stricăciuni recoltei pămîntului, să li se aplice sanc­țiunile cuvenite. Cooperatorul Ion Cîmpeanu s-a referit pe larg­­ la unele aspecte ale activității consiliului de conducere. Acesta, spunea vorbitorul, va trebui să fie într-adevăr un organ colectiv de conducere, mem­brii săi să raporteze săptămînal ce­ au întreprins în direcția ducerii la îndepli­nire a hotărîrilor luate: îngrășatul pă­mîntului, mai ales a dealurilor, recolta­rea, sortarea produselor la nivelul ce­rințelor, îmbunătățirea activității secției de tractoare prin creșterea răspunderii tractoriștilor față de calitatea lucrărilor, organizarea judicioasă a muncii în tim­pul campaniilor de întreținere și recoltare a culturilor sînt măsuri la a căror înde­plinire sîntem chemați cu toții să con­tribuim pentru a realiza și depăși cifre­le prevăzute în planul de producție. — După cum lucrezi pămîntul așa e și producția — spunea Nicolae Valea, în agricultură însă, mai mult ca oriunde, o zi pierdută n-o mai prinzi anul acela. Dezbaterile fructuoase la care au luat parte și alți cooperatori (Nicolae Ciulea­­nu, Ion Pera, Ion Lupșa, Vasile Găură) au scos în evidență mutiplele posibilități de care dispune cooperativa pentru reali­zarea și depășirea producțiilor planifi­cate în 1970. SFATUL COOPERATORILOR DIN BĂBENI Agenda crescătorilor de animale: Ce arată „barometrul“ producției de lapte? Realizările obținute în sectoarele zootehni­ce ale cooperativelor agricole de producție din județ, în prima lună a acestui an, sunt pro­mițătoare. Avem certitudinea că s-a pășit cu dreptul, că noile măsuri privind organi­zarea, normarea și retribuirea muncii ta cooperativele agricole încep să-și arate roa­dele. Cîteva cifre sînt elocvente — depășirea planului de montă cu 26 la sută la vaci, 32 la sută la juninci, 29 la sută la scroafe, rea­lizarea planului de livrare a cărnii de bo­vine în proporție de 128 la sută. Aspectul cel mai important este livrarea tineretului bovin la o greutate medie de 351 kg, ceea ce situează județul Sălaj printre primele locuri în țară în această privință. Un rezultat demn de apreciat, mai ales pentru perioada de iarnă, este realizarea in­tegrală și chiar depășirea planului de lapte­­marfă. Asupra acestui aspect ne vom opri pentru a-l comenta. Laptele produs de către cooperativele agricole de producție din județ este în mare parte destinat vînzării, formînd una din principalele surse de venituri ale cooperativelor agricole. Practic, întreaga can­titate de lapte proaspăt cu care se aprovi­zionează populația orașelor și a centrelor muncitorești din județ provine din zonele preorășenești. In luna ianuarie producția to­tală de lapte obținută de către cooperativele agricole din județ este de 10.750 hl, din care cea marfă a reprezentat 6.402 hl, iar pînă la sfîrșitul primei decade a lunii februarie pro­ducția marfă de lapte cumulată înregistra 8.234 hl, la aceasta aducîndu-și contribuția in proporții diferite mai ales unele coopera­tive agricole din județ printre care le amin­tim pe cele din Surduc, Hereclean, Someș O­­dorhei, Pericei, Sărmășag. De remarcat este că toate aceste unități au depășit atît producția totală cit și cea marfă prevăzută pentru luna ianuarie și prima de­cadă a lunii februarie, datorită folosirii ra­ționale a furajelor, completată cu adăpatul la vreme, îngrijirea bună, mulsul la ore exac­te în raport cu cerințele fiziologice ale anima­lelor. Dar, nu toate cooperativele agricole din ju­deț și-au adus în aceeași măsură contribuția la realizarea în ansamblu a unor rezultate bune. In unele cooperative, ca de exemplu Bănișor, planul de livrare a laptelui a fost realizat doar în proporție de 28 la sută, Cris­­tolț în proporție de 41 la sută și Stîrci 48 la sută. In aceste unități nu se aplică încă co­rect schema de alimentare cu lapte a vițeilor, în sensul că se menține un consum ridicat de lapte, cu toate că nu sunt motive care să influențeze acest lucru. în alte cooperative (Noțig, Neanda, Răstoci, Fi­du) cantitatea de lapte livrată se menține scăzută din cauza producției mici realizate în acest interval. Se cere ca în toate unitățile agricole să existe o preocupare susținută pentru ca treptat să se asigure sporirea producției de lapte marfă și valorificarea ei în condiții su­perioare. A. MESEȘEAN 21 februarie 1970 ECONOMICE (Urmare din pag. l­a) la sortatul cartofilor de sămînță din siloz, norma es­te de 2 tone. Datorită fap­tului că aceste două norme, pentru a fi executate, nece­sită o cheltuire de energie și o calificare diferită, sunt retribuite diferențiat. Norma de cosit va fi retribuită cu 32 de lei, iar norma de sortat cartofi cu 22 lei, în cazul în care tariful pe normă con­vențională (a l-a) va fi de 20 de lei. In acest fel, deli­mităm normarea muncii de retribuire a ei și nu mai con­fundăm cele două operații distincte. Vreau să mențio­nez că mulți greșesc, sub in­fluența sistemului de retri­buire pe bază de zile muncă, și spun că o normă din cate­goria a V-a, de exemplu, este retribuită cu 1,60 nor­me, pe cînd una din cate­goria a II-a numai cu 1,10 norme. Mărirea unei norme nu este influențată de tari­ful de retribuire a ei, ci nu­mai de condițiile de muncă existente. Este greșită ideea după care la o retribuire mai scăzută sunt necesare norme mai mici. ■— Cu ocazia adunărilor ge­nerale pentru dezbaterea și aprobarea noilor norme de muncă, unii cooperatori afir­mau că anumite norme ar fi prea mari. Ce ne puteți spu­ne în legătură cu aceasta? — In legătură cu părerea unora că unele norme sunt prea mari (de exemplu, la prășitul manual al porum­bului după prășitoare, nor­ma de 0,25 ha) aș dori să spun că aceasta este mare numai atunci cînd nu se respectă agrotehnica culturii porumbului. Dacă arăturile se execută toamna, lucrări­le de pregătire a terenului și semănatul se execută cînd umiditatea solului este opti­mă, iar prășitul se efectuează cînd buruienile încolțesc, norma de 0,25 ha în prășit porumb este mică. Dacă însă arătura se execută în primă­vară, pe moale, prășitul se execută cînd buruienile sînt multe și mari, iar unii coo­peratori merg la muncă la orele 8—9 și se întorc la ore­le 16, atunci norma nu se poate realiza și se spune că este mare. In cooperativele agri­cole din Coșei, Dioșod, Șamșud etc., unde tere­nul este argilos, pe timp ploios, se spune că nu se poate realiza norma la trans­portul bălegarului, lucru foar­te adevărat. In aceste condi­ții, de fapt, nu se transportă bălegar. Dar conducerile a­­cestor cooperative trebuie să organizeze în așa fel munca încît bălegarul sâ se trans­porte iarna pe timp înghe­țat, cu sania și vara pe timp uscat, organ­izîndu-se adevă­rate campanii de transportat bălegar în aceste perioade. In cooperativele unde sînt multe obiecțiuni asupra mă­rimii normelor, acolo sînt ne­cesare măsuri urgente de îmbunătățire a conducerii și organizării muncii. Nu tre­buie uitat că normele tehni­ce au un rol și de stimulare a perfecționării proceselor tehnologice și de organizare rațională a muncii. — In prezent normele de muncă sunt repartizate în șa­se categorii, față de cinci ci­te au fost în vechiul norma­tiv. Ce s-a urmărit prin a­ceasta? — Este adevărat că în ve­chiul normativ normele de muncă erau împărțite în cinci categorii, dar în reali­tate erau numai patru, pen­tru că, în categoria a l-a care era retribuită cu 0,75 zile-muncă, practic nu mai existau lucrări. In noul nor­mativ lucrările sunt repar­tizate în șase categorii, în consecință și normele pentru aceste lucrări. Această lăr­gire a categoriilor s-a făcut cu scopul de a se crea po­sibilitatea unei aprecieri mai corecte a eforturilor fizice și a pregătirii profesionale pe care o necesită executarea unei norme dintr-o lucrare oarecare. In acest scop au fost împărțite în șase cate­gorii pentru care se stabileș­te o retribuire diferențiată de la sută la sută din ta­riful pe normă din categoria a I-a, pînă la 180 la sută pentru normele din catego­ria a șasea. Cooperatorilor trebuie să li se facă cunos­cute normele și tarifele de retribuire după modelul de mai jos: Urmează apoi listele lu­crărilor cu tarifele de 19,80 lei, 22,50 lei, pînă la 32,40 lei. — Ce forme de retribuire a muncii considerați că ar fi cele mai stimulative în creș­terea producțiilor în județul nostru? — Considerăm că în jude­țul Sălaj, ca și în alte județe cu condiții asemănătoare, cea mai potrivită și mai stimu­latoare este forma de retri­buire în natură și în bani, pentru majoritatea ramurilor din cooperativă. Retribuirea muncii procentuală din pro­ducție este foarte potrivită la recoltatul fînețelor natu­rale, cultivarea fasolei și a dovlecilor intercalați, precum și la recoltatul fructelor și a cocenilor. La majoritatea culturilor din sectorul vege­tal este bine să se utilizeze în retribuire tariful pe nor­mă de muncă, de exemplu, 10 lei plus trei kg grîu, 3 kg porumb, un kg cartofi și al­te produse. In creșterea ani­malelor este bine să se folo­sească tarif pe unitate de produs, exemplu: 0,30 lei pentru 1 litru lapte muls, 120 lei pentru un vițel ob­ținut, 5 lei pentru un kg de lînă, 1,50 lei la un kg spor în greutate etc. Utilizarea ta­rifului pe unitate de produs ar da bune rezultate și în viticultură, la cultura carto­fului, a sfeclei de zahăr, etc. La produsele ce sînt desti­nate vînzării și necesită o mare atenție la recoltat și sortat, cum sînt legumele în special, retribuirea cea mai stimulativă este tariful la 1000 de lei producție obținu­tă. Exemplu: 300 lei din fie­care 1000 lei obținuți din cultura de ceapă de arpagic, sau 350 lei din fiecare 1000 lei obținuți din cultura de tomate. Pentru calcularea ta­rifului la 1000 lei producție obținută se utilizează formu­la: T^ipos ” Nn x nn ~ X1000 P X­i> în care: Nn == număr de nor­me convenționale pe hectar; m­ == tariful pe normă con­vențională; P = producția planificată la hectar; p = prețul pe unitate de produs. Exemplu de calcul al tarifu­lui la 1000 lei venit pentru cultura de castraveți comi­­soni: dacă elementele au va­lorile de: Nn = 150: m­ — 18; P — 9000 kg; p = 1,40 lei, du­pă formula arătată mai sus obținem: 9000 x 1,40 2700 12,600= 214 lei. Pentru calcularea tarifului pe unitate de produs în zoo­tehnie, de exemplu pe un litru de lapte se utilizează formula: Nn x tn P X a în care: Nn = numărul de norme con­venționale (365 X 1,6); tn = tariful pe normă convențio­nală; P = producția de lap­te pe vacă furajată; a = nu­mărul de vaci din grupa unui îngrijitor mulgător. Dacă ele­mentele au valorile de mai jos: Nn= 584, m­ = 18 lei, P = 2­000 1, a = 16 Obținem: "p _ 584 x 18 _ 10512 2000 x 16 ~ 32000 ” • = 0,33 lei/I lapte In cazul în care retribuirea se face în proporție de 80 la sută pentru lapte și 20 la sută pentru viței se va scădea din 10.512, suma de 2.102 (reprezintă 20 la sută) și se va împărți diferența de 8.410 la 32.000 ceea ce va fi egal cu 0,26 lei/1 lapte. Iar cifra de 2 102 lei se va împărți la numărul de viței planificați­a se obține (14) și va rezulta 150 lei pentru fiecare vițe­ obținut. Repartizarea venitu­lui anual al îngrijitorului mulgător poate fi și pentru întreținere și pentru pro­ducție. Exemplu: 20 la sută pentru întreținere, 20 la sută pentru vițeii obținuți și 60 la sută pentru lapte. In acest caz tarifele pentru îngrijito­rul mulgător vor fi de 0,19 lei pentru 1 litru lapte muls, 150 lei pentru un vițel și 11 lei pe lună pentru îngriji­rea fiecărei vaci. Cum aplicam noile masuri privind normarea și retribuirea muncii in C.A.P. Tarif de 18 lei pe normă Norma de muncă pentru lucrările: Se înscriu toate lucrările din In dreptul fiecărei lucrări categoria a I-a se înscrie norma de muncă Tup —

Next