Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)

1970-03-28 / nr. 117

NĂZUINȚĂ 3 i l l. „steaia roșie” din Zalău, evidențiata pe ramură în întrecerea socialista Colectivul de muncă de la întreprinderea „Steaua Roșie“ Zalău a reușit să-și depășească angajamentele luate pe anul 1969, fapt ce a făcut ca unitatea să fie evidențiată pe ramură. In acest sens am avut o convorbire cu tovarășul Gheorghe Stan, directorul întreprinderii. V-am ruga să ne spu­neți care au fost metode­le de lucru cu oamenii, utilizate în secții, la lo­curile de muncă și cum ați reușit să vă achitați de sarcinile asumate? — Vreau să remarc de la bun început că marile evenimente­ care au avut loc anul trecut — cel de al X-lea Congres al parti­dului și a XXV-a aniver­sare a eliberării patriei — au stimulat în mod deose­bit realizarea angajamen­telor luate. O contribuție de seamă la înfăptuirea acestui deziderat a avut-o munca politică dusă de comitetul de partid comitetul sindical, cu in­si­sistență asupra sarcinilor ce revin întreprinderii din documentele de partid, făcîndu-se exemplificări la nivel de secție, echipe și pină la locurile de muncă. Ținind seama de faptul că planificarea co­rectă este un factor esen­țial în realizarea sarcini­lor, noi ne-am îngrijit ca încă de la începutul anu­lui sarcinile de producție să fie rațional repartiza­te pe secții, utilaje și pe locuri de muncă, astfel că oamenii știau din timp ce au de făcut. Aceste sarcini, înainte de a fi re­partizate pe locuri de muncă, au fost dezbătute de întreg colectivul, cu care ocazie s-au stabilit și măsuri tehnico-organi­­zatorice pentru îndepli­nirea lor. — Cum s-a făcut simțită prezența comitetului de direcție în depășirea an­gajamentelor? — Comitetul de direcție a promovat în activitatea sa, pe parcursul realiză­rii sarcinilor, metoda con­sultării largi cu colective­le din secții — maiștri, șefi de echipă, muncitori — în analize de lucru. Greutățile întîmpinate îndeosebi cu aprovizio­narea și în unele locuri cu condiții mai grele de muncă — au fost elimi­nate operativ și eficient. Astfel s-a acordat un sprijin direct secțiilor de producție, activitatea pu­tind a-se desfășura nor­mal. Acolo unde procesul de producție se desfășoară pe trei schimburi, s-au a luat măsuri de asigurare asistenței tehnice în schimburile de noapte, prin rotație, pe lângă mai­ștri, a șefilor de secții și a maiștrilor principali. Măsurile au fost luate în­deosebi la secția scaune, mobilă corp și fabrica de robineți, secții cu ponde­rea cea mai mare în vo­lumul producției între­prinderii.­­ Poate ar fi necesar să amintim efectele or­ganizării științifice a pro­ducției și a muncii. Vă rugăm să ne spuneți ce măsuri ați întreprins în acest sens și cum au con­tribuit ele la realizarea angajamentelor? — S-a pus un accent deosebit pe organizarea rațională a unor faze de producție (care mai lă­sau de dorit), extinderea mecanizării transportului intern, precum și revizu­irea unor amplasări de utilaje și mașini în sco­pul eliminării încrucișă­rii pieselor. — Cum a contribuit cu interesarea materială la realizarea sarcinilor? — Putem spune că a­­ceastă acțiune este și a fost destul de intensă la noi. Am căutat să-i stimu­lăm pe cei merituoși, a­­cordîndu-le premii, pen­tru economii de materi­ale, calitate bună a pro­duselor, rezultate deose­bite în producție, precum și pentru aplicarea de metode de muncă avan­sate. Bunăoară introdu­cerea sistemului de arde­re cu două focuri la cup­torul de ardere a cără­mizilor, stimularea arderii prin sistemul de venti­lație suplimentară, au contribuit atît la crește­rea productivității muncii, cit și la îmbunătățirea calității cărămizilor. — Ce v-ați propus pen­tru acest ultim an al Cin­cinalului, cînd sarcinile sînt sporite? — După cum este cu­noscut, la începutul anu­lui întreprinderea noas­tră a lansat chemarea la întrecere către toate uni­tățile economice din județ) luîndu-și totodată anga­jamente de depășire a tu­turor indicatorilor de plan. Vom căuta să ne achităm cu cinste de angajamen­tele luate și am dori ca să ne menținem tradiția de­ „întreprindere evi­dențiată pe ramură“. Interviu realizat de Dumitru ISPAS CARATE­ȚIi PRICEPERII ȘI HĂRNICIEI Pe șantierul Fabricii de produse ceramice din Zalău Promisiunile constructorilor nu au acoperire în fapte... Numai cu doi ani in urmă a început construcția fabricii de produse ceramice din orașul Zalău și, iată azi, numărăm invers timpul care ne mai desparte de intrarea în funcțiune a acestui prim obiectiv industrial construit în ultimii ani pe aceste meleaguri. Am urmărit cu interes, încă de la fundații, cum se ridică noua hală de fabricație, am văzut sosirea utilajelor, nontarea unora dintre ele. Un senti­ment de satisfacție ne încearcă gîndin­­du-ne la ziua primei șarje, la ziua pri­mului schimb, cînd vom putea spune: Fabrica de ceramică produce! Dar să nu anticipăm. Să revenim la zi, să vedem în ce măsură constructorii ne dau certi­tudinea respectării termenului de dare în funcțiune, care este ritmul actual de execuție. Răspunsurile la aceste între­bări le-am primit din partea tovarășului ing. Gheorghe Nițu — directorul fabricii de produse ceramice — în calitate de beneficiar și a dirigintelui de șantier, Mihai Kupaș. — In anul 1970, cum bine este știut, la finele primului semestru, Fabrica de produse ceramice va trebui să intre in funcțiune — ne spunea tovarășul di­rector, — ceea ce înseamnă că la ora aceasta o bună parte din lucrările afe­rente trebuiau să fie în stadii avansate de execuție. Vă spun cu regret însă că lucrurile nu stau chiar așa. Dimpotrivă, ne îngrijorează ritmul lent de execuție, „foamea“ acută a șantierului pentru montori și instalatori, pentru construc­tori, ținând seama că avem de recuperat mari valori restante din anul trecut. Este adevărat că pentru acest an antre­prenorul general — întreprinderea de construcții și montaj — șantierul Za­lău — a ținut seama de acest lucru și a inclus în planul său operativ recupe­rarea valorilor respective. In primul tri­mestru volumul și valoarea execuției s-a prevăzut să crească substanțial. — Cu prevederile de pe hîrtie, dacă nu au acoperire în fapte, nu facem ni­mic — intervine dirigintele de șantier Mihai Kupaș. Iată ce și-a prevăzut con­structorul pe primele două luni și ce a realizat: In loc de executarea unor lu­crări în valoare de 2.500.000 lei a rea­lizat 1.506.000 lei, adică a mai adăugat restanțelor încă un milion de lei. Aștep­tăm un reviriment în luna martie! — Deocamdată întîrzie — constată ing. Nițu. Se resimte pe șantier lipsa con­structorilor, așa cum am mai spus, dar se mai simte și lipsa de organizare, de disciplină. Dacă luăm pe flux toate obiectivele și analizăm stadiile de exe­cuție ajungem la concluzia că nici unul nu este terminat, or, ordonarea și succe­siunea în execuție reprezintă o cerință primordială pentru folosirea cu randa­ment sporit a capacității constructoru­lui. Sunt o seamă de lucrări neterminate care condiționează direct trecerea la montaj și instalații. Centrala termică de mult trebuia să funcționeze, linia de gaz are de asemenea, fapt ce ar fi ajutat mult chiar activitatea constructorilor pe șantier. In prezent ne îngrijorează sta­diul execuției la gospodăria de combus­tibil. In aprilie, deja, ne vor veni primele transporturi, conform repartiției, și nu vom putea descărca combustibi­lul... Am analizat amănunțit cu „ochiul be­neficiarului“, situația necorespunzătoare în îndeplinirea planului de investiții pe primele două luni. In numărul următor vom publica răspunsul constructorului, respectiv al I.C.M. Cluj. Fină atunci, insă, reamintim unele promisiuni și asi­gurări făcute de conducerea I.C.M. Cluj — șantierul Zalău, la începutul anului privind accelerarea ritmului de execuție. Dacă instalatorii de la întreprinderea nr. 3 izolații se încadrează în termenele stabilite, apoi întreprinderea de insta­lații nr. 10 și I.C.M. rămîn mereu în urmă pentru că problema cheie — or­ganizarea muncii și asigurarea forței de muncă — este deficitară, la care se adau­gă starea de indisciplină ce stăruie de mult timp pe șantier. Dorim ca „S.O.S.­­ul“ transmis de beneficiar să fie recep­ționat de către conducerea întreprinderii de construcții și montaj, reamintind că au rămas doar puține luni până la darea în funcțiune a fabricii de produse cera­mice. T. MUREȘAN ECONOMICE In anul care a trecut, la nivelul județului nostru, s-au aprobat credite de mică mecanizare în valoare de 4.743.000 lei, pentru 52 o­­biective, cu o eficiență e­­conomică anuală antecalcu­­lată de 2.604.000 lei. Tre­buie să consemnăm de la început faptul că din suma totală acordată, nu a fost efectiv utilizată numai 78 la sută, restul urmînd să se realizeze în acest an. Da­că în decurs de cîțiva ani întreprinderea de industrie locală „Steaua roșie“ din Zalău s-a dezvoltat foarte mult, și îndeosebi anul trecut, acest fapt se dato­­re­ște valorificării intense a creditelor de mică mecani­zare. Din 1968 aici au fost atacate 21 de lucrări în va­loare de 3.429.000 lei cu o eficiență economică anuală de 1.828.000 lei. Cele mai importante credite au fost­­ îndreptate spre îmbunătă­țirea tehnologiei de fabri­cație, dotarea cu noi utilaje cu caracteristici tehnice su­perioare. Extinderea secției de suflat și turnat oglinzi, lărgirea atelierului de tîm­­plărie­­ mobilă „Corp ro­man“ sunt doar cîteva exem­ple în această direcție. O preocupare în folosirea creditelor de mică mecani­zare a avut și întreprinde­rea de morărit și panifica­ție, care pentru mărirea ca­pacității de producție a sec­ției din Șimleul Silvaniei a solicitat anul trecut 988.000 lei cu o eficiență economi­că anuală de 602.000 lei, ceea ce înseamnă că la a­ceastă lucrare se va reuși să se obțină un termen minim de rambursare, în­treprinderea locală „Silva­­nia“ din Cehul Silvaniei a solicitat credite în valoare de 491.000 lei, la hala de lucru pentru prefabricate din beton cu o eficiență e­­conomică anuală antecalcu­­lată de 172.000 lei. După necesitățile existen­te în unitățile din județul nostru se poate spune cu certitudine că sumele utili­zate au fost destul de mici datorită faptului că unele conduceri de unități nu s-au îngrijit de fructifica­rea acestor avantaje. Spre exemplu, cooperația meș­teșugărească avea și are nevoie de credite pen­tru lărgirea, moderniza­rea și diversificarea sec­țiilor de prestări de ser­vicii, care la ora actuală sînt necorespunzătoare atît ca spațiu cît și ca utilaje. Dar, în anul trecut coope­rația meșteșugărească nu a solicitat asemenea credite, „chipurile“ că ar avea fon­durile lor proprii. Că exis­tă fonduri proprii e foarte bine, dar noi ne întrebăm: de ce nu se utilizează în scopul lărgirii secțiilor res­pective? Să luăm numai spre exemplu secția de cu­rățătorie chimică, unde se lucrează în condiții critice, deși din credite s-ar putea moderniza și dota cu utila­je care să asigure condiții de muncă și tehnologice co­respunzătoare. Situație ase­mănătoare se găsește și la Industria cărnii unde lip­sesc camerele frigorifice, din care cauză nu se pot continua tăieri în tot cursul anului, precum și la I.I.N­. „Sălăjeana“ din Jibou, unde lucrările grele și cu volum mare de muncă se execută de cele mai multe ori manual. Condiția esențială în a­­cordarea creditelor, cum bine este știut, este ca ele să poată fi rambursate din beneficii, iar acolo un­de în urma lucrării rezul­tă spor de producție, să ai­bă desfacere asigurată. De aceea se impune ca unită­țile amintite să întocmească studii tehnico-economice și pe baza acestora să pregă­tească din timp documen­tația necesară fructificării raționale a avantajelor pe care le pot oferi creditele de mică mecanizare. I. DUMITRU Marile avantaje ale micii mecanizări Cu 9 zile inainte de termen (Urmare din pag. I-a) A doua întrebare a noas­tră a fost adresată maistru­lui principal Ștefan Frîncu, șeful lucrărilor pentru par­tea de montaj și s-a refe­rit la eforturile depuse pentru darea în exploatare înainte de termen a sta­ției. — Am reușit să termi­a­năm lucrările, ca urmare priceperii și hărniciei brigăzii conduse de Ion Dragomir, cu 9 zile inain­te de termenul fixat. In­­chipuiți-vă că numai în partea secundară, respectiv la comenzi, protecție, mă­sură și semnalizări s-au e­­xecutat peste 10.000 legă­turi electrice la aparate. Pentru realizarea comenzi­lor și altor servicii s-au folosit mai bine de 7 km de cablu. Și încă ceva, tot aparatajul este fabricat în România. Ne rămîne de menționat faptul că după 72 de ore de verificare a comportării aparatajelor, sistemelor de reglaj și protecție, s-a tre­cut efectiv la conectarea stației cu toți consumatorii, rezolvîndu-se astfel proble­ma alimentării corespunză­toare cu energie electrică a orașului Zalău și a celor­lalte localități de pe liniile amintite.

Next