Năzuința, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 118-130)

1970-05-23 / nr. 125

Nazuinfa — 2 2­3 mai 1970 Mari calamități produse de inundații in diferite județe ale țării Din relatările­­ reporterilor aflați la fața locului După cum informează presa, radioul și televiziunea, ploile continui din ultimul interval de timp au produs mari inun­dații de localități, terenuri a­­gricole, unități industriale, șo­sele, căi ferate, afectînd in mod serios munca pașnică a oamenilor. Reporterii care s-au deplasat in regiunile calamita­­te continuă să redea aspecte zguduitoare ale acestor înfrun­tări cu apele. JUDEȚUL MUREȘ Șirul evenimentelor dramatice a început cu acest județ. Mii de oameni au stat în alertă zile și nopți în șir pentru a se salva sau a salva pe alții. In cartierul Aleea Carpați, nou construit, ape­le au urcat pînă la etajul întîi. Fabrica „Electromureș“, Fabri­ca de mobilă au fost total acope­rite de ape și foarte grav avariate. S-a întrerupt curentul electric și aprovizionarea cu combustibil. Cu toate intervențiile masive ale ar­matei, miliției, gărzilor patriotice, echipelor de cetățeni, s-au în­registrat numeroase victime ome­nești și distrugeri imense de ma­teriale. Unda a cuprins apoi Tîrnovenii afectînd grav activitatea și depo­zitele Combinatului Chimic, locu­ințele oamenilor. Puhoiul apelor a ras de pe suprafața pămîntului 231 de case la Luduș. Termocen­trala a fost, de asemenea, inun­dată. Pagube însemnate a avut de suferit și Reghinul. Combina­tul textil din Sighișoara, unitățile industriei locale și cooperativelor meșteșugărești au fost scoase tem­porar din funcțiune. Aici, 83 de case au fost distruse complet și alte 1 117 avariate. JUDEȚUL ALBA Cel mai mult au avut de sufe­rit cetățenii așezați cu locuințele în apropierea viiturilor. Cartierele Partaș și Oarda din Alba Iulia au fost devastate de valuri, care au luat cu ele 5 ființe omenești. La Blaj, abia s-au văzut din ape cartierele Veza, Berc, Mănărade și Tiur. Toate satele așezate lângă Mu­reș s-au resimțit serios de pe ur­ma puhoaielor. JUDEȚUL HUNEDOARA Centrul administrativ al jude­țului, Deva, a fost afectat în car­tierul Vilele noi, unde sute de locuințe s-au aflat în apă. De a­­semenea, au fost cuprinse de ape, gara, depozitele comerciale, noul cartier Golu. Complet inundată, comuna Ilia a cunoscut una din dramele cele mai mari ale istoriei sale. JUDEȚUL ARAD Acest județ a avut mai pu­ține de suferit datorită măsuri­lor preconizate odată cu declan­șarea alarmei de la Tg. Mureș. Totuși 3 localități au fost cuprin­se total de ape, iar 17 parțial. IN JUDEȚUL TIMIȘ au fost evacuate 10 localități. JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD Apele Șieului, Salvei, Bistri­ței și Someșului au făcut ravagii în terenurile agricole. Peste 20.000 hectare cu culturi au fost distruse. In Bistrița revărsarea a cuprins Fabrica de pîine, liniile telefonice și electrice, rețeaua de apă potabilă. Căile ferate spre Deda, Luduș și Dej au fost grav avariate. Numeroasele alunecări de teren au pus în primejdie sa­te și șosele. Becleanul a înregis­trat 6 morți și 10 dispăruți. JUDEȚUL CLUJ Pagubele se ridică la circa 300 milioane lei. Proporții catastrofale au atins loviturile undelor la Dej — oraș în care se încrucișează rîuri, căi feroviare și rutiere. La Fabrica de produse refractare apa a ajuns la cuptoare silindu-le să se stingă pentru o bună bucată de vreme. Două școli generale, Liceul și Spitalul din Dej au avut de suferit avarii mari. In tot județul, dezlănțuirea a­­pelor a distrus completamente 323 de case, afectînd 11 obiective economice și industriale. 13.177 ha teren arabil au fost inundate. Victime omenești au fost semna­late tot timpul cit au crescut co­tele deversoare ale Someșului. JUDEȚUL MARAMUREȘ Rîurile au cunoscut ieșiri ne­­maiîntîlnite poate, de secole, 24 de localități inundate, 786 case distruse, 30 km drumuri naționa­le impracticabile, 232 km drumuri locale răscolite, rețeaua feroviară distrusă pe o lungime de 25 km iar pe alți 5­4 km grav avariată — iată un bilanț tragic care ne um­ple inimile de durere. JUDEȚUL SATU MARE Fiind bazinul de colectare al a­­pelor Someșului, catastrofele au cunoscut aici proporții inimagina­bile. 24 localități rurale au fost complet inundate. Pe tot județul s-au înregistrat 3 000 de locuințe distruse, dintre care 1 900 numai în orașul Satu Mare. Terenurile agricole au fost înămolite pe o suprafață de 120.000 ha. Au murit 6.400­­ de animale din averea co­lectivă și personală. Victimele omenești se ridică la 77. In tot județul contingentul sinis­traților atinge impresionanta ci­fră de 16.141 oameni. Din cauza lipsei de apă potabilă, a acciden­telor, a condițiilor igienice deose­bit de precare în astfel de situații s-au semnalat 792 îmbolnăviri. Orașul Satu Mare s-a aflat sub ape în proporție de două treimi (22.000 case). Sub această pătură sufocantă de apă s-au aflat și fabricile „Solidaritatea“, „1 Sep­tembrie“, „Mondiala“! N-au fost scutite de lovituri nici alte județe și localități ale țării. La Pitești rîul Trivale a inundat 6 întreprinderi industriale și nu­meroase locuințe. In Delta Dunării însemnate suprafețe de terenuri agricole, depozite de stuf recoltat și locuințe s-au degradat din cauza apelor. In județul Vrancea, Siretul și Putna au depășit digu­rile locale de apărare inundînd 12.000 ha teren agricol. S-au sem­nalat numeroase alunecări de te­ren, care au deteriorat locuințe, plantații de vie, drumuri, semă­nături. Acestea sunt, consemnate re­zumativ, urmările calamităților abătute asupra unei părți a țării noastre. Informațiile con­tinuă să se adune și adaugă alte tonuri sumbre la tabloul dezolant al catastrofei. Dar oa­menii apreciază cu luciditate și bărbăție situația, hotărîți să învingă greaua încercare prin care trece patria. Poporul nostru se dovedește la înăl­țimea virtuților sale morale, așa cum s-a dovedit întotdea­una în numeroasele încercări ale milenarei sale istorii. Dejul in zilele catastrofalei invazii de ape. După ultimele evaluări pagubele se ridică aici la 230 milioane lei. P­rimul tren care străbate tronsonul de cale Cluj—Dej ... Caut cu înfrigurare sem­nele pustiirii gălbui pră­vălită cu trei zile in urmă peste podișul so­­meșan. Pînă la Răscruci, nimic nu lasă să se în­trevadă catastrofa. Doar oamenii, in majoritatea lor navetiști, volubili pî­nă la exuberanță alteori, sunt gravi, adunați in ei, fiecare un munte de du­rere. Ochii, răsfrîng ce­nușiul apăsător al ce­rului, chipurile, adună tăcerea mută a cîmpu­­rilor cu viața retrasă undeva sub pămint din calea orchilor de ape. Nu întreb nimic. Orice interpelare e inutilă. Cintecul roților alergînd peste foante pare atem­poral. zăngănirea tam­poanelor zboară peste terasam­ent cu nuanțe de strigăt sfișietor in­­­tr-o catedrală imensă a tăcerii. Șoseaua aduce­a drum de șantier. Auto­basculante grele gonesc încărcate cu piatră adu­­ c Tristețea trenului ce pleacă, noi n-o cunoaștem niciodată .. să din carierele Huedi­nului către orașul mar­tir din triunghiul con­fluenței Someșurilor, peste care apele au a­­runcat valul lor sinis­tru . .. Autosalvări și furgoane încărcate cu alimente și apă potabi­lă au același sens. Țara își bandajează rănile. Privind în podea, in­tr-un punct indefinit, fără să-l provoace ni­meni, omul a început să povestească. „Trei zile n-am putut străbate acasă. Circulația era în­treruptă. Cînd am ajuns, am trecut înot, pînă în ogradă. Nămol fluid în curte, năm­ol în încăpe­ri. Am privit la nori, am privit la apa tulbu­re și m-am incrîncenat. Cu o lopată începui să arunc nămolul pe fe­reastră. Unde or fi ai mei? Lopata a descope­rit o mină. M-am cu­tremurat. Trag cu în­frigurare Era nevastă­­mea. Apoi cei doi copii. In haine de noapte, cum i-a prins puhoiul, rosto­golindu-i sub mîlul rece și viscos. Fetița învăța foarte bine ..Mă uit la el. Pentru moment nu cred. Bravează,­ îmi zic. Mă privește, la rîn­­du-i și, pe loc, îmi bles­tem instinctul profesio­nal. Privirea unui om scăpat de sub bombe. Niște ochi ce refuză ori­ce altă impresie exte­rioară. Niște ochi duri. iradiind nemărginită du­rere. Asemenea ochi nu pot să mintă! Dincolo de geamul vagonului o dunăre de apă. Valu­rile bat în terasament... Acolo, bivolilor, la Dej, pe Ritul o femeie căutat salvare într-o ră­­­chită. Vint, ploaie. In brațe avea un copil de doi ani. Femeii i-au înghețat miinile, i-au amorțit picioarele. Zece ore agățată intr-un pom, intre apă și un cer po­trivnic. Ca să nu cadă și-a despletit cozile, in­­fășurîndu-și părul in ju­rul unei crengi. Cind au pescuit-o era leșina­tă“. „Exagerări — arunc o vorbă ca un bolovan“. „Nu-i musai să mă cre­deți — îmi­ replică fata de alături — femeia a­­ceea era sora mea mai mare“. Dincolo de Bonțida, trenul pare un uriaș șarpe negru. Șarpe de apă. In strigă, Fundă­tura, se scutură de nă­molul ce i-a inundat casele. De la ferma zoo­tehnică puhoiul a dus 100 de purcei, a spart un depozit de substan­țe chimice pentru com­baterea dăunătorilor. So­luția otrăvitoare a inun­dat casele, alimentele, fîntinile. In grădini, a­­colo unde ar fi trebuit să rîdă la soare porum­bul, se zbenguie peș­tii... Pe șosea, spre Cluj, trec două camioa­ne încărcate cu motoare de tractor înnămolite. Văile, Someșul și-au croit albii noi, peste se­mănături, peste căi de acces, peste poduri. In mijlocul apelor, un pisc de pruni tremură ca un abur transparent de clo­rofilă. La Iclod­­ cursuri­le școlii au fost suspen­date ... Cobor în mijlocul u­­nui peisaj antedeluvian. Pe porți ies oameni tă­cuți purtind­ în mâini lopeți și tîrnăcoape, pri­vind cu ură la cerul de cositor oxidat din care pogoară potopitor fuioa­re de apă. Pornesc, în­­crincenați, toți ca unul, să dea piept cu urmă­rile dezastrului. Primul tren care străbate tron­sonul de cale dintre Cluj și Dej pornește șuierînd trist, ireal. Cind se va întoarce va lăsa prin gări cei dinții sinistrați rămași fără adăpost, fă­ră cei dragi. Un tren întreg de tristețe. Nicolae VEREȘ un tren de tristețe

Next