Năzuința, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 118-130)
1970-05-23 / nr. 125
Nazuinfa — 2 23 mai 1970 Mari calamități produse de inundații in diferite județe ale țării Din relatările reporterilor aflați la fața locului După cum informează presa, radioul și televiziunea, ploile continui din ultimul interval de timp au produs mari inundații de localități, terenuri agricole, unități industriale, șosele, căi ferate, afectînd in mod serios munca pașnică a oamenilor. Reporterii care s-au deplasat in regiunile calamitate continuă să redea aspecte zguduitoare ale acestor înfruntări cu apele. JUDEȚUL MUREȘ Șirul evenimentelor dramatice a început cu acest județ. Mii de oameni au stat în alertă zile și nopți în șir pentru a se salva sau a salva pe alții. In cartierul Aleea Carpați, nou construit, apele au urcat pînă la etajul întîi. Fabrica „Electromureș“, Fabrica de mobilă au fost total acoperite de ape și foarte grav avariate. S-a întrerupt curentul electric și aprovizionarea cu combustibil. Cu toate intervențiile masive ale armatei, miliției, gărzilor patriotice, echipelor de cetățeni, s-au înregistrat numeroase victime omenești și distrugeri imense de materiale. Unda a cuprins apoi Tîrnovenii afectînd grav activitatea și depozitele Combinatului Chimic, locuințele oamenilor. Puhoiul apelor a ras de pe suprafața pămîntului 231 de case la Luduș. Termocentrala a fost, de asemenea, inundată. Pagube însemnate a avut de suferit și Reghinul. Combinatul textil din Sighișoara, unitățile industriei locale și cooperativelor meșteșugărești au fost scoase temporar din funcțiune. Aici, 83 de case au fost distruse complet și alte 1 117 avariate. JUDEȚUL ALBA Cel mai mult au avut de suferit cetățenii așezați cu locuințele în apropierea viiturilor. Cartierele Partaș și Oarda din Alba Iulia au fost devastate de valuri, care au luat cu ele 5 ființe omenești. La Blaj, abia s-au văzut din ape cartierele Veza, Berc, Mănărade și Tiur. Toate satele așezate lângă Mureș s-au resimțit serios de pe urma puhoaielor. JUDEȚUL HUNEDOARA Centrul administrativ al județului, Deva, a fost afectat în cartierul Vilele noi, unde sute de locuințe s-au aflat în apă. De asemenea, au fost cuprinse de ape, gara, depozitele comerciale, noul cartier Golu. Complet inundată, comuna Ilia a cunoscut una din dramele cele mai mari ale istoriei sale. JUDEȚUL ARAD Acest județ a avut mai puține de suferit datorită măsurilor preconizate odată cu declanșarea alarmei de la Tg. Mureș. Totuși 3 localități au fost cuprinse total de ape, iar 17 parțial. IN JUDEȚUL TIMIȘ au fost evacuate 10 localități. JUDEȚUL BISTRIȚA-NĂSĂUD Apele Șieului, Salvei, Bistriței și Someșului au făcut ravagii în terenurile agricole. Peste 20.000 hectare cu culturi au fost distruse. In Bistrița revărsarea a cuprins Fabrica de pîine, liniile telefonice și electrice, rețeaua de apă potabilă. Căile ferate spre Deda, Luduș și Dej au fost grav avariate. Numeroasele alunecări de teren au pus în primejdie sate și șosele. Becleanul a înregistrat 6 morți și 10 dispăruți. JUDEȚUL CLUJ Pagubele se ridică la circa 300 milioane lei. Proporții catastrofale au atins loviturile undelor la Dej — oraș în care se încrucișează rîuri, căi feroviare și rutiere. La Fabrica de produse refractare apa a ajuns la cuptoare silindu-le să se stingă pentru o bună bucată de vreme. Două școli generale, Liceul și Spitalul din Dej au avut de suferit avarii mari. In tot județul, dezlănțuirea apelor a distrus completamente 323 de case, afectînd 11 obiective economice și industriale. 13.177 ha teren arabil au fost inundate. Victime omenești au fost semnalate tot timpul cit au crescut cotele deversoare ale Someșului. JUDEȚUL MARAMUREȘ Rîurile au cunoscut ieșiri nemaiîntîlnite poate, de secole, 24 de localități inundate, 786 case distruse, 30 km drumuri naționale impracticabile, 232 km drumuri locale răscolite, rețeaua feroviară distrusă pe o lungime de 25 km iar pe alți 54 km grav avariată — iată un bilanț tragic care ne umple inimile de durere. JUDEȚUL SATU MARE Fiind bazinul de colectare al apelor Someșului, catastrofele au cunoscut aici proporții inimaginabile. 24 localități rurale au fost complet inundate. Pe tot județul s-au înregistrat 3 000 de locuințe distruse, dintre care 1 900 numai în orașul Satu Mare. Terenurile agricole au fost înămolite pe o suprafață de 120.000 ha. Au murit 6.400 de animale din averea colectivă și personală. Victimele omenești se ridică la 77. In tot județul contingentul sinistraților atinge impresionanta cifră de 16.141 oameni. Din cauza lipsei de apă potabilă, a accidentelor, a condițiilor igienice deosebit de precare în astfel de situații s-au semnalat 792 îmbolnăviri. Orașul Satu Mare s-a aflat sub ape în proporție de două treimi (22.000 case). Sub această pătură sufocantă de apă s-au aflat și fabricile „Solidaritatea“, „1 Septembrie“, „Mondiala“! N-au fost scutite de lovituri nici alte județe și localități ale țării. La Pitești rîul Trivale a inundat 6 întreprinderi industriale și numeroase locuințe. In Delta Dunării însemnate suprafețe de terenuri agricole, depozite de stuf recoltat și locuințe s-au degradat din cauza apelor. In județul Vrancea, Siretul și Putna au depășit digurile locale de apărare inundînd 12.000 ha teren agricol. S-au semnalat numeroase alunecări de teren, care au deteriorat locuințe, plantații de vie, drumuri, semănături. Acestea sunt, consemnate rezumativ, urmările calamităților abătute asupra unei părți a țării noastre. Informațiile continuă să se adune și adaugă alte tonuri sumbre la tabloul dezolant al catastrofei. Dar oamenii apreciază cu luciditate și bărbăție situația, hotărîți să învingă greaua încercare prin care trece patria. Poporul nostru se dovedește la înălțimea virtuților sale morale, așa cum s-a dovedit întotdeauna în numeroasele încercări ale milenarei sale istorii. Dejul in zilele catastrofalei invazii de ape. După ultimele evaluări pagubele se ridică aici la 230 milioane lei. Primul tren care străbate tronsonul de cale Cluj—Dej ... Caut cu înfrigurare semnele pustiirii gălbui prăvălită cu trei zile in urmă peste podișul someșan. Pînă la Răscruci, nimic nu lasă să se întrevadă catastrofa. Doar oamenii, in majoritatea lor navetiști, volubili pînă la exuberanță alteori, sunt gravi, adunați in ei, fiecare un munte de durere. Ochii, răsfrîng cenușiul apăsător al cerului, chipurile, adună tăcerea mută a cîmpurilor cu viața retrasă undeva sub pămint din calea orchilor de ape. Nu întreb nimic. Orice interpelare e inutilă. Cintecul roților alergînd peste foante pare atemporal. zăngănirea tampoanelor zboară peste terasament cu nuanțe de strigăt sfișietor intr-o catedrală imensă a tăcerii. Șoseaua aducea drum de șantier. Autobasculante grele gonesc încărcate cu piatră adu c Tristețea trenului ce pleacă, noi n-o cunoaștem niciodată .. să din carierele Huedinului către orașul martir din triunghiul confluenței Someșurilor, peste care apele au aruncat valul lor sinistru . .. Autosalvări și furgoane încărcate cu alimente și apă potabilă au același sens. Țara își bandajează rănile. Privind în podea, intr-un punct indefinit, fără să-l provoace nimeni, omul a început să povestească. „Trei zile n-am putut străbate acasă. Circulația era întreruptă. Cînd am ajuns, am trecut înot, pînă în ogradă. Nămol fluid în curte, nămol în încăperi. Am privit la nori, am privit la apa tulbure și m-am incrîncenat. Cu o lopată începui să arunc nămolul pe fereastră. Unde or fi ai mei? Lopata a descoperit o mină. M-am cutremurat. Trag cu înfrigurare Era nevastămea. Apoi cei doi copii. In haine de noapte, cum i-a prins puhoiul, rostogolindu-i sub mîlul rece și viscos. Fetița învăța foarte bine ..Mă uit la el. Pentru moment nu cred. Bravează, îmi zic. Mă privește, la rîndu-i și, pe loc, îmi blestem instinctul profesional. Privirea unui om scăpat de sub bombe. Niște ochi ce refuză orice altă impresie exterioară. Niște ochi duri. iradiind nemărginită durere. Asemenea ochi nu pot să mintă! Dincolo de geamul vagonului o dunăre de apă. Valurile bat în terasament... Acolo, bivolilor, la Dej, pe Ritul o femeie căutat salvare într-o răchită. Vint, ploaie. In brațe avea un copil de doi ani. Femeii i-au înghețat miinile, i-au amorțit picioarele. Zece ore agățată intr-un pom, intre apă și un cer potrivnic. Ca să nu cadă și-a despletit cozile, infășurîndu-și părul in jurul unei crengi. Cind au pescuit-o era leșinată“. „Exagerări — arunc o vorbă ca un bolovan“. „Nu-i musai să mă credeți — îmi replică fata de alături — femeia aceea era sora mea mai mare“. Dincolo de Bonțida, trenul pare un uriaș șarpe negru. Șarpe de apă. In strigă, Fundătura, se scutură de nămolul ce i-a inundat casele. De la ferma zootehnică puhoiul a dus 100 de purcei, a spart un depozit de substanțe chimice pentru combaterea dăunătorilor. Soluția otrăvitoare a inundat casele, alimentele, fîntinile. In grădini, acolo unde ar fi trebuit să rîdă la soare porumbul, se zbenguie peștii... Pe șosea, spre Cluj, trec două camioane încărcate cu motoare de tractor înnămolite. Văile, Someșul și-au croit albii noi, peste semănături, peste căi de acces, peste poduri. In mijlocul apelor, un pisc de pruni tremură ca un abur transparent de clorofilă. La Iclod cursurile școlii au fost suspendate ... Cobor în mijlocul unui peisaj antedeluvian. Pe porți ies oameni tăcuți purtind în mâini lopeți și tîrnăcoape, privind cu ură la cerul de cositor oxidat din care pogoară potopitor fuioare de apă. Pornesc, încrincenați, toți ca unul, să dea piept cu urmările dezastrului. Primul tren care străbate tronsonul de cale dintre Cluj și Dej pornește șuierînd trist, ireal. Cind se va întoarce va lăsa prin gări cei dinții sinistrați rămași fără adăpost, fără cei dragi. Un tren întreg de tristețe. Nicolae VEREȘ un tren de tristețe