Năzuința, noiembrie 1973 (Anul 6, nr. 673-698)
1973-11-08 / nr. 679
ANUL VI NR. 6794 PAGINI 30 BANI JOI 8 NOIEMBRIE 1973 * ......... In pagina a lll-a Privind din avanpostul normelor vieții comuniste eUVINT DE ONOARE: CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN La turnătoria de fontă a întreprinderii de armături industriale Zalău. Măsuri care vizează recuperarea restanțelor și realizarea integrală a sarcinilor de pian Amplasată în zona industrială a orașului Zalău, întreprinderea de armături industriale din fontă și oțel este una din măriile unități economice a Sălajului, creată în ultimii trei ani. Cu toate greutățile inerente oricărui început de drum, această întreprindere produce astăzi o largă gamă de piese și repere, mai exact peste 90 tipodimensiuni de armături — atît pentru nevoile interne, necesare noilor obiective ale industriilor constructoare de mașini, energiei electrice, chimice, petrolului cît și pentru export. Secretarul generali al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu prilejul aniversării a 500 de ani de existență documentar atestată a orașului Zalău, vizitînd această tînără unitate industrială, s-a interesat îndeaproape de activitatea colectivului de muncă de aici. în dialogul purtat la fața locului cu muncitorii și cadrele de conducere ale întreprinderii, secretarul general al partidului a fost informat despre preocupările existente în direcția folosirii depline a capacităților de producție, a creșterii productivității muncii și îmbunătățirii calității produselor. Un exemplu pozitiv îl constituie în acest sens linia de conveior de la secția turnătorie, unde prim organizarea muncii în trei schimburi s-au obținut indici superiori de utilizare a agregatelor. Cu toate rezultatele bine înregistrate aici, în alte sectoare, cum ar fi la linia carusel, nu a fost încă atinsă capacitatea proiectată, datorită neutiilizării integrale a mașinilor , de pe fluxul tehnologic al acestei faze. Din această cauză, la nivelul secției cît și al întreprinderii au apărut unele restanțe în executarea și livrarea la termen a unor armături prevăzute în plan. Avînd în vedere că în timpul vizitei secretarului general al partidului, conducerea întreprinderii, împreună cu specialiștii și întregul colectiv de muncă de aici s-au angajat că vor depune întregul efort, întreaga capacitate, abnegație și dăruire în muncă pentru recuperarea rămânerilor în urmă și atingerea parametrilor proiectați cu cel puțin două luni de zile mai devreme — am revenit recent printre lucrătorii de aiicii pentru a urmări ce s-a întreprins concret în această direcție. Din discuția purtată cu numeroși muncitori și cadre tehnice de la secția turnătorie am desprins o serie de măsuri care au fost deja aplicate, cît și altele în curs de materializare. Astfel, după cum ne spunea tânărul inginer Ștefan Pop, între primele măsuri organizatorice care s-au luat aici se află întărirea schimburilor la toate locurile de muncă unde semnalat stagnări, îndeosebi s-au miezudre. De asemenea, unul dincatre maiștrii cu o bună experiență a trecut de la linia de formare conveior, la linia de introducîndu-se și aici, miezuire, începînd de la 1 noiembrie a.cu munca în trei schimburi. Paralel, au fost întărite schimburile și la conveior, încât la ora actuală sînt acoperite toate posturile de lucru prevăzute pentru această linie. Totodată, pentru remedierea operatitivă a unor defecțiuni ce pot apărea în mod spontan, au fost repartizați lăcătuși și electricieni pe toate liniile tehnologice, atît la tornatoria de fontă cit și la cea de oțel, stabilindu-se atribuțiuni concrete pentru fiecare dintre aceștia. Am solicitat apoi cîteva amănunte maistrului Ioan Pășcuță, care a trecut de fapt de la conveior la linia de formare-miezuiire: „Pe lîngă faptul că a fost organizată și la noi munca în trei schimburi, s-au comandat deja cinci seturi de cutii de miezuri, adică pentru fiecare reper ce se toarnă aici, ceea ce permite asigurarea capa Anton LAZAR Continuare în pag a II-a Vedere exterioară a turnătoriei de fontă și oțel a întreprinderii de armături metalice din fontă și oțel Zalău Se montează robineții. In fotografie lăcătușii Gligor Vlaicu și Vasile Petrean din echipa maistrului Aurel Leuștean de la întreprinderea de armături metalice din fontă și oțel Zalău. Șeful de Dură Ioan Elekeș, de la Centrala termică de zonă, verifică parametrii de funcționare a tonului de apa supraîncălzită c* In centrul dezbaterilor: PRODUCȚIA Ș I CEI CE REALIZEAZĂ Adunarea de dare de seamă a organizației de bază de la Centrul de legume și fructe din Șimleu Silvaniei a dezbătut cu simț de răspundere diferitele aspecte ale activității organizației de bază, consacrate înfăptuirii principalelor sarcinii economice, ale muncii politico-educative, ale conducerii organizațiilor de masă etc. Dar, ceea ce s-a situat pe prim plan a fost analiza preocupării membrilor de partid de a se achita de obligațiile ce le revin în producție, nevoia inițierii de acțiuni energice pentru eliminarea grabnică a oricăror rămîneri în urmă, pentru accelerarea în toate compartimentele a ritmului producției, pentru încheierea cu succes a planului economic pe 1973, dîndu-se astfel noi impulsuri mișcării declanșate pentru scurtarea termenului de realizare a cincinalului. Aceasta, cu atît mai mult cu cît, așa cum s-a raportat la realizările obținute pe cele adunate, nouă luni ale anului sunt sub posibilități. Spre exemplu intrările la fondul de stat sunt realizate numai în proporție de 61,5 la sută. Se știe că datorită unor viituri de apă și inundarea unor terenuri cultivate cu legume și zarzavaturi, a frigului din primăvară îin timpul înfloririi pomilor, producția n-a fost cea scontată. Dar, din dezbaterile ce au avut loc, a reieșit că acest indicator putea fi realizat în proporție de 85—90 la sută dacă cei de la sectorul achiziții și contractări, recepționerii își făceau datoria pe deplin. Nu s-au respectat graficele de recoltare, transportul nu s-a efectuat operativ fapt ce a determinat ca fondul de marfă din unele cooperative agricole de producție să ia alta cale de valorificare. — Pentru aceste rezultate slabe ne facem vinovați și noi, comuniștii, afirma tovarășul Alexandru Micaș. Unii delegați trimiși după marfă la Suceava, București sau în allte părți, considerîndu-se excursioniști, venind fără marfă, n-au fost trași la răspundere. N-am acționat Adunările pentru dări de seamă în organizațiile de partid ferm pentru înființarea de puncte de achiziționare în localitățile Chieșd, Sărmășag, Sălăjeni iar în altele n-am reușit să recrutăm achizitori. Mai mulți vorbitori s-au referit la spațiul de depozitare și ambalaje — acestea avînd o contribuție negativă în ce privește intrările la fondul de stat. In prezent spațiile de depozitare asigură adăpostirea a 120—130 tone produse, în realitate ar trebui spații pentru 2.000— 3.000 tone. Cît privesc ambalajele, trebuie să arătăm că în timp ce zeci și sute de muncitoare taie mere sau alte produse stînd pe lăzi care se distrug în văzul tuturor, nu s-au putut face transporturi la timp, din lipsă de lăzi etc. Și mai trist este faptul că unele C.A.P.-uri folosesc lăzile în alte scopuri, deși au existat contracte — n-au livrat nimic centrului de legume și fructe. Aceasta este soarta a aproape 10.000 lăzi de mai mult timp. (Ce-or fi avînd de spus conducerile C.A.P.?). Nerealizarea indicatorului intrări la fondul de stat a avut desigur consecințe și asupra realizării sarcinilor la desfacerea cu amănuntul, pe nouă luni acesta fiind îndeplinit doar în proporție de 85,2 la sută. Dar și aici discuțiile purtate reliefau posibilități de a se obține rezultate cu mult mai bune, însă produsele n-au fost repartizate pe magazine în raport de numărul de locuitori din zona unde acesta se afla, nu s-au onorat comenzile gestionarilor în termen, lipsa unei deserviri civilizate etc. — La toate acestea se mai adaugă și faptul că n-am respectat ce-am hotărît, adică să aprovizionăm direct, cu produse proaspete, magazinele noastre. Deși am fost conștienți că vom avea pierderi, că marfa se degradează, am procedat ca și în alți ani la aducerea produselor în depozite unde poate au stat Traian ALBU, subredacția voluntară din Șimleu Silvaniei (Continuare in pag. a II-a Gospodărirea judicioasă a pămîntului — datorie patriotică, obligație a fiecărui cetățean Trecerea la o agricultură modernă și intensivă este una din direcțiile fundamentale ale economiei românești contemporane. Pentru transpunerea in viață a acestui deziderat de înaltă valoare economică, partidul și statul nostru au jalonat direcțiile principale de acțiune. Una dintre căile de primă importanță pentru practicarea unei agriculturi intensive este aceea a gospodăririi judicioase și eficiente a pămîntului. Pămîntul e atît cît îl avem. Dar el trebuie folosit la întreaga sa dimensiune hectorială sau anuală, numai astfel randamentul lucrărilor va putea fi cel scontat. Nu este permis nimănui să lase în paragină nici măcar un metru pătrat de pămînt. Acest imperativ constituie in același timp o datorie patriotică, o obligație economică, politică și morală a fiecărui cetățean. Felul cum se prezintă situația gospodăririi pămîntului, cum se acționează pentru ameliorarea celor cîteva mii de hectare din raza comunei Bobota, unde funcționează două unități agricole cooperatiste — iată ce am căutat și, sperăm, am reușit să aflăm din discuțiile purtate cu cîțiva factori de răspundere grupați în jurul unei mese rotunde, organizate la sediul Comitetului comunal de partid Bobota. Participanți: VASILE ,FANCA,secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, NICOLAE FER, vicepreședintele comitetului executiv al consiliului popular comunal, PETRU MOALE, președintele C.A.P. Bobota, LIVIU OPREA, președintele C.A.P. Zalnoc, IOAN MUREȘAN, membru al biroului comitetului comunal de partid, ELENA ȘTEFAN, directoarea Școlii generale de 10 ani Bobota și MOLNÁR KAROL, inginer șef la C.A.P. Zalnoc. Nicolae Fer: In raza comunei noastre, potrivit unui studiu estimativ întocmit recent, există mai bine de 100 de hectare de teren nefolosit. O parte din acest teren a mai fost folosit din cînd în cînd de unii cetățeni, dar cea mai mare suprafață n-a primit o destinație productivă niciodată. Avem, de asemenea, suprafețe însemnate supuse unui grad mare de erodare. Numai la C.A.P. Bobota, după cîte am calculat hai, sînt circa 73 ha de teren neproductiv din care o marre Teodor ARDELEANU Continuare in pag. a II-a Ilustrate la cooperatori ul nostru privind îmbunătățirea condițiilor lor de viață și trai, ca drept răsplată pentru munca pe care o prestează în cooperativele agricole. La Cooperativa agricolă de producție din Șimleu Silvaniei, spre exemplu, casierul Grigore Cosma, lună de lună împarte pensie la un număr de peste 340 de cooperatori. Drept recunoștință, acei cooperatori căror sănătate le permite, participă zi de zi și la lucru, cum sunt: Varadi Gligor, Szekely Maria, Ioan Chețe, Sofia Ileș și alții. De asemenea, 36 de familii primesc alocații pentru copii. Pe adresa cooperativei agricole de producție sosesc ilustrate din cele mai pitorești stațiuni balneare și odihnă: Borsec, Herculane, Mangalia, Felix, Călimănești și altele, de la cooperatorii trimiși la odihnă și tratament. Astfel, în acest an, au beneficiat de tratament 36 cooperatori, printre care Floare Homonea, Lucreția Vereș, Florița Bîrsan, Susana Roșca etc., care lucrează în sectorul zootehnic, Szilaghi Gligor, Ioan Dragoș, Gavril Pop și alții. Paul MAGHIAR, corespondent voluntar Țăranii cooperatori, simt, zi de zi, binefacerile măsurilor luate de partidul și sta- Preistoria recapătă viață prin fotografie și cinematograf Foarte aproape de celebrele grote Lascaux, în Franța, s-a deschis recent, la Tirot, Centru de artă preistorică un pe cît de simplu pe atît de bogat, care— datorită fotografiei și cinematografului — permite vizitatorilor, fie ei și profani, să desenele descopere și să guste din grote. Este vorba de desene pe care oamenii le făceau în urmă cu 30.000 de ani pe pereții stîncilor, în grotele de la Vézére, la Lascaux, La Font-de-Gaume, cel puțin în ce privește Franța. Aceste desene reprezentau fauna acestei rudimentare epoci preistorice (între care și Continuare in pag. a IV-a