Obiectiv, iunie 2004 (Anul 3, nr. 480-503)

2004-06-09 / nr. 485

MOlmrtiv Documentar Pirotehniștii și lupta cu alarmele false ■ Grupa de pirotehniști a IJP Sibiu este gata oricând de intervenții periculoase ■ Deși din 1996, în Sibiu nu s-au mai înregistrat atentate cu bombă, alarmele false dau emoții pirotehniștilor ■ Campioni la farsele cu bombă sunt liceenii de la Lazăr ■ Colete suspecte, baterii cosmetizate în bombe artizanale, grenade și proiectile dezactivate au mărit ritmul cardiac al pirotehniștilor sibieni ■ Fitil, vedeta grupei de pirotehniști se apropie de pensie ■ Câinele specializat în detectarea explozibililor va fi înlocuit de mai tânărul Șerif Ei sunt cei care ne apără, sunt cei pentru care riscul este o rutină: în anul în care Sibiul trăia drama primului atentat cu bombă, incidentul care a rămas în istoria neagră a orașului sub numele de explozia de la km 21, se înființa grupa de pirotehniști din cadrul Inspectoratului de Poliție a Județului Sibiu, în cei opt ani de existență, cei opt membrii au adunat sute de intervenții, controale și exerciții la activ, numărându-se printre cele 13 grupe de pirotehniști din țară. Deși din 1996, de la incidentul de la km 21 nu s-a mai înregistrat nici un atentat cu bombă, pirotehniștii nu au avut zile liniștite, deoa­rece alarmele false lansate de elevi sau adulți iresponsabili­­ i-au ținut în priză, creând emoții și cheltuieli inutile. Cei care fac cele mai mult zile fripte pirotehniștilor sunt elevii, majoritatea alarmelor false provenind din școli. Răzbunări între vecini, declarații de antipatie sau pur și simplu „distracție”, aceste inci­dente sunt luate în serios de pirotehniști. aruncată în fața Cantinei Studențești sau plicuri cu praf suspect sunt doar câteva exemple de alam­e false. „în 2000 am avut o sesizare foarte credibilă și chiar ne-am speriat că am putea să avem de a face cu un atentat. în piața Cluj, un cetățean ne-a semnalizat prezența suspectă a unui diplomat modern și nou, pe rezervorul de benzină al unui autovehicul de tonaj mare. Ne-am deplasat la fața locului, am făcut testul de mișcare, am controlat conform proce­durilor noastre. Spre fericirea tuturor nu a fost vorba de o bomba, ci de un diplomat furat și abandonat. La fel, anul trecut, de Paști am crezut că ar putea fi vorba de un atentat real. Am fost sesizați că în biserica din Mediaș ar fi amplasată o bombă. Era în timpul slujbei și erau sute de persoane în incintă. Până la urmă s-a dovedit a fi o alarmă falsă”, își amintește subco­misar Mircea Mare, șeful grupei de pirotehniști a IJP Sibiu, licee de pe lista neagră a grupei de pirotehniști ai IJP Sibiu. Liceenii care găsesc distractiv să dea asemenea telefoane ar trebui să se gândească de două ori, căci sancțiunile sunt serioase. în toamna anului trecut, la Iași a fost condamnat la un an de închisoare primul „terorist” român. Periculosul infractor este, de fapt, un elev care a făcut o glumă proastă, în urmă cu trei ani, atunci când a sunat la școala unde învăță fratele său și a spus că a pus o bom­bă. Un apel telefonic de câteva secunde­­ a costat Ionuț Marian Andrei din Tomești, județul Iași, un an de închisoare. Până în prezent, în Sibiu nici un licean nu a avut acestă soartă, însă polițiștii sibieni au un sistem de înregistare a tuturor sesizărilor, care poate ajuta la identificarea celor care dau asemenea telefoane și care ar trebui să descurajeze asemenea inițiative. Mai mult, conform Legii 472/2002, sunt pasibili cu închisoarea de la 1­5 ani. Fitil-vedeta incontestabilă a echipei Echipa este formată din opt membrii, cuprinzând piro­tehniști specializați pe dome­nii precum muniție sau bombe artizanale, electroniști și criminaliști. Vedeta incontes­tabilă a grupei este însă Fitil, un ciobănesc german expert în detectarea și semnalarea materialelor explozibile. Fitil și partenerul său, agent șef adjunct, Aurelian Cioancă au numeroase intervenții la activ. Din păcate, Fitil se apropie de pensionare. El a servit poliția sibiană până la venerabila vârstă de 7 ani, în timp ce zilele retragerii lui Fiu­l se apropie, Șerif, un ciobănesc de 2 ani se pregătește să își facă intrarea oficială în echipă. Cu specializări diferite, membrii grupei sunt uniți de o credință: „Să facem dreptate și să apărăm sibienii. Pentru noi riscul este o rutină”, concluziona subcomisarul Mate. Peste 100 de amenințări cu bombă într-un an Un raport al Inspec­toratului General al Poliției Române, relevă că în anul 20­0 3...l­.;pv­^l­ st­ațional,."S-au comis un număr de 112 amenințări cu amplasarea de dispozitive explozive, față de 169 astfel de acte, în perioada similară a anului 2002, ceea ce reprezintă o scădere cu 33,7%.. Cele mai multe acte teroriste au avut loc la București, 33 de cazuri, iar statistica mai arată ca cele mai vizate obiective au fost școlile, în 53 de cazuri, sedii ale Poliției în 8 cazuri și societăți comerciale și tribunale, în 10 cazuri. Majoritatatea covârșitoare a „teroriștilor“ au fost bărbați care și-au anunțat atentatele în special dimineața, prin intermediul telefonului. Din cele 112 atentate, cele mai multe au vizat întreruperea cursurilor școlare, în 54 de cazuri și a activității unor instituții de stat, în 48 de cazuri. Totodată, în 5 situații, autorii au anunțat atentate teroriste din amuzament. Din cele 112 atentate, au fost identificați 40 de autori, 29 de persoane fiind cercetate penal pentru săvârșirea unor acte de terorism. Pedeapsa maximă pe care o prevede legea pentru astfel de fapte este de 20 de ani de detenție. Atentate în lume în total, pe mapamond, în atentatele comise în 2003 și-au pierdut viața 307 persoane, cu peste 50% mai puține decât în 2002, când 725 de persoane au decedat în explozii și atacuri teroriste. Cel mai mare număr de atacuri (70) și cel mai mare număr de victime (159) au fost înre­gistrate în Asia. Un total de 82 de atentate i-au vizat pe americani în 2003, în ușoară creștere față de anul precedent (77), dar în scădere cu 62% față de 2001, când 219 atacuri i-au avut drept țintă pe americani. în 2003, în 15 atentate au murit 35 de americani. Iulia NAGY 4 Grenada descoperită in fața cantinei studențești Subcomisarul Mate a trecut prin multe întâmplări alături de colegii lui pirotehniști Bombe pe toate gusturile într-o lume în care terorismul și violențele sunt la ordinea zilei și au cauzat sute de decese și mii de victime. Sibiul rămâne un oraș liniștit. Grupa de pirotehniști a IJP Sibiu are la activ însă zeci de intervenții, exerciții săptămânale și nenumărate­­ verificări și controale, care se impun înaintea vizitelor oficiale ale demnitarilor. Cele mai mari emoții le dau pirotehniștilor alarmele false. Sibieni „inventivi” și inconștienți au ținut pe jar grupa, care este obligată să răpundă oricărei sesizări. Ultima sesizare înregistrată în Hosman, acum două săptă­mâni a alertat polițiștii dar s-a dovedit tot o alarmă falsă. Cartușe, baterii și explozibil asamblate sub forma unor bombe artizanale și aruncate într-o cutie poștală, o grenadă Liceeni-campioni la farse cu bombe Majoritatea alarmelor false provin din școli. Școlarii puși pe șotii dau telefoane amenințând cu bombă pentru a scăpa astfel de la ore fără absențe. Asemenea alarme înseamnă bani risipiți, ener­gie, nervi și ore de căutare migăloasă, căci pirotehniștii au obligația să cerceteze centimetru cu centimetru imobilul și împrejurimile unde se presupune că ar fi ampla­sată o bombă. în 2002, în Sibiu s-au înregistrat șase alam­e false, dintre care trei în școli, două în instituții de stat și una într­­o societate privată. în 2003, au fost șapte alarme false din care patru la școli, două la instituții și una la o persoană fizică. Campionii farselor cu bombă sunt lăzăriștii. Liceul CFR, Colegiul Brukenthal și­­ L­ipeakAi își sunt ur­mătoareiP' miercuri, 9 iunie 2004 99, 2% dintre sibieni vor spre muzeu Pentru a dovedi „științi­fic” faptul că este o necesitate introducerea pe ruta Gară - oraș- Muzeul în Aer Liber a unui mijloc de transport în comun, Muzeul ASTRA a realizat un chestionar. Coor­­ donați de sociolog Raluca Bălășoiu, câțiva studenți de la secția Sociologie-Etnologie a Universității „Lucian Blaga”, au făcut un sondaj pe această problematică. Ei au aflat că 54,3% dintre sibieni își petrec timpul liber vizitând muzeul. Motivele acestei alegeri sunt relaxarea în natură și dragostea față de tradiția și istoria poporului român. Majoritatea vizita­torilor (40,3%) folosesc ca mijloc de transport autobuzul sau troleibuzul și consideră că absența unui mijloc de transport până la muzeu denotă lipsa de interes a autorităților locale și lipsa de fonduri. 99,2% din cei ches­tionați spun că introducerea unei linii de transport în comun care să lege orașul de muzeu este absolut necesară. Ei cred că pentru un oraș care se vrea capitală culturală europeană este inadmisibil acest lucru. Un alt aspect remarcabil este faptul că rezolvarea acestei chestiuni ar determina 51, 6% dintre cei intervievați să viziteze mai des muzeul în aer liber. „Accesul la obiectivele de cel mai mare interes cultural- turistic ar trebui să devină o prioritate absolută a Primăriei Sibiului. Această chestiune ar trebui să modi­fice atitudinea Primăriei cu privire la relația sa cu muzeul. Or Municipalitatea crede că subordonarea acestui muzeul Consiliului Județean o scu­tește de orice fel de respon­sabilitate. Așa nu putem pregăti pentru anul 2007 manifestările noastre de interes internațional, astfel încât să fim la vârf în ceea ce privește organizarea”, a spus Corneliu Bucur, directorul Complexului Național Muzeal „ASTRA” Sibiu. Ioana CĂPĂȚÎNĂ

Next