Opinia, septembrie 1919 (Anul 15, nr. 3712-3736)

1919-09-12 / nr. 3721

■ x$ML XY-te® St«. 8721 'A»0H2HSRTls m m , i 1 i ; m mi sss&sz MfMi , , ; . m * :: : ADMINISTRAȚIA : — « i&SI — §%f. UL. m ® ■ E. » 81 M®» S8 S mm um i . ■. m * MAMI NUMĂRUL Vineri 12 UK ANQfMtlVmiS S«* pMmsiSi® im MMfli Bl ITOlIMGftAVB L BBtlNISTEANU — SStse. ä. Mára®®®«. M — jtoasaiMUua 'í*dwi»á â pafeliâifcsţfâa 1®® WKUSEfâD' c&ommmé 191« Domnul« Dinelor, Nu ca să răspund» relevărilor, în sisoleşte râu»voitoar şî pătimaşa ce s'au produs în uneîe gazete şi în unele cercuri, cu privire la militantismul meu din urmă în ordine politico-culturalii, v’sşi cere să’mi sacrificaţi spaţiu din gazeta Dv. in această intenţiune ar fi urmat să o fac cât mai de îndată, prin urmare să nu se măgulească spiritele iscoditoare fie şi cu o căt de întârziată atenţiune din parte-m. Hotărât a respine ori ce porneşte din ură şi din agresivitate preconcepută, sunt gata să îndur din această parte toate ponoasele, oricât sunt convins că îşi au partea lor de trecere In mediul nostru îndeobşte puţin cercetător. Dar băgînd de seamă că sunt şi buni cunoscuţi, ce au doar faţă de mine meteahna de a nu mă cunoaşte îndestul, de a fi cetit prea puţin din ceea ce am scri* *, de a nu mă fi audiat poate şi mai puţin în prelgerile şi cuvîntările saele, dar într’altfil păstrîndu-mi o vădită simpatie şi ei înşişi nefiind din fire dispuşi la ura şi zavistie cu preconcepute, mă văd silit, mai ales faţă de insistenţele lor, să vă rog a acorda loc în gazeta dv. pentru oare-cari succinte lămuriri. Preconizînd, ea închetre a frământării ci la cari asistăm cu deosebire în Moldova, in ce private organizarea prilitica a păturilor muncitoare, despărţirea s&u mi bine zis organizarea separată — căci aproape nu-i ce despărţi din organizarea muncitoare existentă — a evreilor de roamâni, de îndată a apărat in spiritul agresiv al atîtora, cum că eu aşi privi cu alţi ochi pe evrei decât îi privesc pe români. Lucru absolut inexact, precum reese atlt din cele scrise şi vobite de mine pini astăzi cât şi din această preconizare însăşi, recunoscând evreilor particularităţi ce trebue să le fie respectat®, cari particularităţi s’ar ciocni din capul locului cu cel« sie romînilor şi cu asta ar dăuna fie-câror în parte. Acum «înd evreii au devenit egali cu romaînii, cautâ să se pună In lumină ceea ce-i propriu evreului ca caracter înalt naţional, fără sâ se adură cu aceasta nici o păgubire ţârei şi poporului român, la care caracter însă românul n-u porte fi interesat—pe cit este pentru propriul lui carteter Inric naţional. O contopire de organizare politică între romîni şi evrei, stdmiţînd că s’ar pun® toate silinţele să se facă, ar duce In chip sinter la o preser-p?re de un ordin, din care ar trebui aă lipseasca cu total preocupările particulare, acelea cari coniD tnesse tocmai ființa fiecăruia, încât o atare contopire far danîi-firească s* sr avea trainici«; și dovada este fă emil că in Moldova nu s’a putut, și de se va persa-era în această încercare, se va vedea că nu se poate întocmi o organizare politică evreoromînă, fapt verificat şi prin aceia că la celelalte ţări polietaice, organizările politice sânt un chip firesc numit naţionale. Acum că socialismul preconizează interaţionalismul, ce'şi are rostul buna-definit, au-i de tras numai d® cît la heereală ori să fim cu orice preţ internaţionali ori să nu fim de loc. Dimpotrivă. Suntem internaţionali cu păstrarea firească a caracterelor proprii naţiunilor, întocmai dipă cum suntem laolaltă intr’o societate cu păstrarea fresscă a caracterelor indivduale. Frumosul I şi folositorul stau tocmai într’aceia de a fi o org&nizaţiune eît *®*i variat', fie-care variaţiune avânda'şi organizaţia®*® #î în orga’ niatţiunea cea mai vastă. Sunt organisaţiuni cari comportă neapărat de odată amestecul internaţional, acelea-s sindicatele profesionale privite strict supt laturea economică. Nevoile vieţii tailnice, şi cu deosebire ale pîntecelui, sunt îa fel, şi pentru român şi pentru evreu. De aceia, în organizaţiuni sindicale, dânşii caută să meargă laolaltă, sindicalismul profesional nu poate fi decât internaţional. Ideia porneşte încă de la obârşia Internaţionalei, când nu se avea în vedere decît laturea economică. Dar de îndată ce a intervenit laturea politică, privind nu numai prezentul, ci şi trecutul nu viitorul, Internaţional a suferit prefaceri şî organizaţiile politice nu fe’au putut face şi nu sar putea face decit pe naţionalităţi, afară dacă s’ar crede să se nesocotească personalitatea naţiunilor, ceia ce ar fi fos una cu tăgăduirea Ier, ceia ce i contra firei* De altmintere, lucrul acesta a fost de mult recunoscut ca atare. In statutele cari alcătuesc constituţiunea fundamentali a Internaţionalei şi cari cuprind toate principiile socialise-ului «ontemporan, statute adoptate la cel dintâi congres, ţinut la Geneva în 1866, te prevede clar la »Art. 6... membrii Asociaţiunii internaţionale vor trebui «ă-şi pună toate silinţei®, fie care în ţara lui os să strîagă laolaltă. Intr’o asociaţiune naţională, diversele societăţi muncitoreşti existente ; e bine înţeles, totuşi, că aplicarea acestui articol taie subordonată legilor particulare ce derainează fie c® naţiun®..'4 Şi tot asiftl,se preciz«aiă lucrul şi ia sArt. 10. Daşi leg*te pri»tr'o î»’ gâîuîă de solidaritate şi de coope’ ra e, asociaţiunile muncitoreşti vor conținea nu mai puţin să fiinţeze pe bazele ce li s particular**. D*ri, îa «copul armonizării universale sau iiterna|ioţ«!«, caută să te constituiască îa sînul fie cărei na*fiuni organizaţiuni politice naţionale, acestea numai putând tempera năzuieţa panstnică a fi® cărei naţiuni , doctrina socialistă, ca şi ori ce altă doctrină cu caracter unversal, cum este în deosebi doctrina pozitivă, reclamă char, pentru dmăsirea realizărilor, organizaţiusi naţionale ; şi nmei şi din punct de vedere strict economic, reclamă organizări deodată internaţionalb : «indicalbârde. In acest înţeles «ocisliimul şi sindieslismul se şi îmbină şi se şi deosebesc, ţintind însă către ace’ D și fel. Ga asta sper să fi lămurit dacă nu un adevăr şi 0 realitate, cel puţin penetul meu de vedere ce dered în măsură, de s’ar generali*», sa rîsplodească ace» cons derare largă și binevoito4*re & lucrărilor, cînd oamenii, fără să fie nun a! de cîî da #c*laș temperament, de aceiaşi origină, de aceiaş soi de porniri, chiar de-aeiaşi credinţă ,oi de aceaşi cultură, să se poată apropia unii de alţii, să se privească cu fegăduire, solidarii îndrese tot mai mult, şi pentru greutuţile ca şi pentru bucuriile vieţii, în practica devizei pozitive , simptim ca primiplu, ordinea ta bază fi progresul ca scop, 7 Stpt. 919 Dr* Zo*,n (26 Gutenberg 131). »js® ■—nvoto» Campania eUctorei'M este d&s -hisă: Ci ' ■ tiumarii au sc%,myst\ vinuL •t Partideh îşi fixaia candidaţii Druntată di văAutundi îi vor fixa alegătorii I * Ziarele ofi does« i'ssutâ ce, sn ăitoreşte laşului Cetăţenii ce ei din a don» espitaM ' ar fi mai busuroşi da ă s’&r d*sula c\t te datorasi« lasuim. * Tom intra in cmliiă it normal, tn privitM ttrmlatm trenurilor. Va fi o fetiată fxierț e în m jocul anormaiității generalizate. Rlunsy ■—Knsautm ÎNSEMNĂRI Rostul oncî (forţiţiî ZiarsI® au anunţat că tura mijionar dintr’un oraş din nordul Moldovei a donat suma de 400.000 (ceteşte patru sute de mii) Iei pentru propaganda electorală la folosul unui partid deroare civică şi jaf public... partid „istoric“. Ce Înseamnă alegeri pariamantar® la noi, se ştie prea în deajsna. Pe de o parte, siluirea conştiinţei omeneşti, pe de aită parte surprinderea bunei credinţe sau exploatarea încoaştjenţ®l sugătorului , brutalitatea agenţilor forţei, publice, coarupţia,, botezul vinului.. şi fu g-sssrî tot tabloul abomîssisbii tikcMerei cetei mai desăvârşite, intr’un colţ blestemat a! mahalalei «uropsene. Pentru sesastă operă *a foit dăruită ram» îsipst teblia de aproars jumătate da Malea, din prisoiuS unei averi clădire pe nedreptatea scc’a?ă D* Rotat că a? ci un fericit as «traster pămîaieslî în ţar» noastră n’a destina* »tat« grămadă de aur pentru o opsiă csiitebila. Cu stintomul de contrabaedä ai baeriîor noştri s’a rezumat te porneai tal»urate eu gölsgsMU si Ia p*rzbote ,pentru rescm-.aicea flăaîâffidului, cu efact minunat de »moaie publici şi fără multă cheltuială. In Bihimbr sa risipesc bogăţii enorme pentru corupţie electorală. Şi posts că e mai bine aşa. Prin Intensficarea relelor cumplite ale mgsnizărilor omeneşti de oprimare şi dispreţuire a poporului se va ajunge mai lesne la luminarea celor deamoşteniri şi la prăbuşirea vechiului şi nenorocitul mi aşezămtnt. Pomana creştinească, auxiliar degradat r al impilărei celor mulţi, cs rit va funcţi na pe o seară mai redusă, eu era a It îşi va pierde «facial ei de an - născare momentană a durerilor şi intîrsietoere a inevitabilului eveniment social. Risipind aurel pentru conrupţie electorală şî alte acţiuni de exploitere şi Învrăjbilă de fragere cel puţn se grăbeşte promsul matematic al asigurarei materiale şi liberărei morale a maselor.. Renovatul Mii sur Andre cât am bănuit se poate verii iespre evenimentul important, la ears făceam aluzie în numărul nostru de ieri. S’ar părea că nu este txilusă eveni miitatea ca, tru pete nemite să se ntrugă din Rusia. Comentând eri faptul spuneam că el ar putea fi tot atât de bine tm indiciu de un început de înţelegere dintre aliaţi şi noi, după mm ar putea constitui şi dovada că guvernul român, plictisit de aliaţi, pe chestia osoiţiei Ungariei, a decis retragerea trupelor, pentru a pune pe aliaţi intr’un mare impm, întrucât aceştia, neevăm trupe, s’ar vedea din nou în faţă cu racila bolşevismului ungar. ♦ Aceasta din urnă explicaţie pare ee® edevârM. Munra ar fi tivrit din supărarea guvernului Brătiau şi din voinţa de a învedera aliaţilor că acolo nu aveau putinţă să menţie ordinea fără noi şi deci nu li era permise& se poarte cu noi cum s’m purM ! în această privinţă. Faptul, important în sine, el căpăta o şi mai mare împortuvilă prin mea că ar învedera şi o mai mare înrăutăţire a raporturilor noastre ca anilţii.* De cât, un lucru. Arma întrebuinţătoare evident două tăiuşuri. Din două una: ori ordinea persistă, cu toată plecarea trupelor noastre, şi atunci lovitura a d*t greş; ori anmhia se dezlănţuie din nou şi atunci o avem la graniţa noastră cu toate primijdiik şi consecinţele grave. Şi într un caz şi un altul noi riscăm, că i sau contribuim la o î»«*‘ prire a naţiilor cu aliaţii, fără a fi obţinut ctv« temtinU, sau contribuim la dezlănţuirea din nou a anarhiei peste Tisnaţ atunci opera de restabilirea ordinii va trebu so începem în d’a copo. . Iată urmările ineluctabile ale gestului noatru, dă’că se confirmă să într’adtvir am retras trupele din Ungaria pentru a face în ciuda aliaţilor. In aced caz realizăm medota cu c&’ătorul care în ciuda birjarului « pornit pe jos. • VIAȚA PftUflCA I Evacuarea Buda-Pestei — Ino&p«* sl fpsnspi^s motivul — - — incopdape© divin« tot mal mare — România n’a semnat! — Conferinţa se erată m&mbad cu noi — Simnatura României lipseşti de pe tratatul t»v crave pat eile altele ,şi asociata Pan încheiat ieri cu republic« Amt la«*. A*t-lW d&ti*. Nuntem de fapt îsa ce® mal iacordatt situaţi«»' faţă de stilaţi. Ceva mi mult. Sleia fiile econom ce, dintre aliaţi fl stol, mat şi ele rapte, după cum «o»tinu& a afirma eu preciziune d. Take loveacu. €« a mal mult. CardlţiunUe în care am refurat semnarea — liup 'i «o nu ai s’au admis rezervele — a -■»*% «4 aliaţii «ontinuft a fi inexorabili, în ce priveşte prin«lp*ul protecţiunei minorit Aţăier. Atitudinea lor este cu atât mai simptomatică cu cât o telegramă din Lyon vesteşte el ,cel patrul au şi luat în cercetare precetele.funerare se precize: garanţiile ia favoaria minorităţilor fin Statele dusăreu . Attiei dar sorţii sunt omeneşti şi numai naivii şi superficialii pot privi cu iuma uşoară tot cele ce se desfăşoară. Căci situaţia noastre este ulti' greuiat». ial este îngreuiată Şi prin faptul că ne aflăm în faţa unui fapt Îndeplinit; şi prin aceia că dsea odată ce condiţiile au fost impusa ceielalte state ««lui, cu greu se va putea crea o situaţie inmegiatâ României; şi prin aceia că aliaţii nu potrenunţa la o chestie pt’întiptilâ, care formează esenţa insăşi a principiilor pe baza cărora au pretins că au adus războiul. Aşa se şi explica, ca până şi acel care combat cu furie ţinuta dlui Brâteanu, operă cel mult latr’o imbun&tire. , Oricum România n’a semnat. Cea nul istovitoare dificultate începe ! illiUi au schimbat ţinuta 1 Pisă şi »ViHOiur publică c»ie ce s’au petrecut, la c» ne priveşte, la Consiliul suprem, şi ce mituri erau să se ia împotriva noastră. Lămuriri ulterioare au arătat că s’a r$nu£ţat te aceste teste. Intrării con»lisai suprem a primit asigurări formate, că guvernai român natea d e cunoştinţă ds notele trimssv, otensfl.ad receptionato la Bucureşti. D ipărusg cauza, nu mai putea persiste aupărarsa. Ch-stuae® este Iută, ce se valatimplft diad guvernul vodra, luîad , cunoştiinţă de cerinţe!« Consiliului, 1® va refuza Atenei aliaţii nu se vor irita oare din VOU ? Şi, în furia lor, nu vor Înfăptui ceea ce erau să facă dăunăii, diad credeau că au”voim si raepundsai ? Retusul precis, va Însemna pentru ei «ar® un afront mal mic de olt refuzul de a răspund« ? O afifa explfcafl« ! Dintr’o sursă cât se poate de sertoată ai m dă o altă explicaţia a faptului că ga - .mul a diapu« retragerea trupelor din Ungaria, fapt de care ne ocupăm mai sus ; — „Gu vernul, pe care îl ’preocupă fondai pi nu forma, ştia precis care sunt carinţeie Antantei In os priveşte rolul nostru în Ungaria. In Imposibilitate ds a conveni la cerinţel« Conferinţei şi nevoind pe de altă parte ca ţara să fie expusă la represalii, care ar constitui o immediaabilă ruptură între noi şi aliaţi, guvernul Brăteanu a dispus pur şi simplu evacuării Ungariei. Cerinţele Antantei devin asttal caduce iar Consiliul suprem se găseşte astfel pus într’o mare încurcătură pi cu o nouă ghiulea la piaoare“. Informaţii ■ SITUAŢIA.— Pr«sk oeezlţlel m»aluta «tew ee m ea nai melt oitimlaai ■- u strivire la modul na v® 11 raalutloe«a(ă erize de guverss. K« dă ce elgevâ fermaţiuni.a «auul gu vara de eeauţle sub inpesedenţlih Re a unul *m »otEtfic dl» lavfie alipit« fie a unuia din vetlal regat. O Take foraeraeu ar urma ai albă portofoliul externelor.* Se p&re că numaî miniştrii bucovineni merg până in pânzele albe alăture» de d. Br&Umu. Conducătorii ardeleni sunt divizaţi şi unii se pronunţă formal pentru un guvern, care sa încerce tratative pentru modificare» condiţiilor. Ţinut» d-lui Goldiş este c»rsctf rUttcă, după cum ars o semnificaţie deosebită declaraţia d'lui Maniu , că na autorizat pe niminea să spuie că d'sa n’ar înţelege o altă politică de căt imediata rezistenţă. . • • Că situația ests ^considerată favorabilă oposiției, reanită din programat pe asta’l publică oficiosul d-nul Taks Ioneacs. Noul guvern, spune oficiosel, va trebui să caprindă pr» d. Take Ioneacu la externe, pe desnerul Averescu, pe reprezentanţii Bucovinei şi al Ardealului şi un reprezentant al partidul«.! socialist Noul guv«rn va avea rolul de restabilirea unor bune relaţiuni cu democraţiile Occidentului şi de a obţine Inlătur rarea sau măs»? Îmbunătăţirea clauzelor oneroase. Va căuta si salveze ce mai poate fi salvat. In politica internă, noul guvern va văcii» cenzura şi stare» de asediu şi grăbire® unor alegeri libere. Acelaşi presă de opoziţie este absolut sigură că criza nu va dăuna fi mai mult de 13 zile nici soluţie va fiem guvern TaktosieseuCtsneral Averes au. Un simpton că este deschisă campania electorală . Aseară câţiva tineri liberali se aflau la Funiak. La ua moment dat sosi o delegaţiune de ceferişti şi ceru .. de băut. Elevale de tercoaiele pregătitoare din judeţ au fost repartizate la şcoala normală de fete din Botoşani.