Opinia, octombrie 1919 (Anul 15, nr. 3737-3762)

1919-10-10 / nr. 3745

Salvaţi magistratura! — zis prilejul unai demishiiii — Aţi citit lacenica informaţie de dăixăzi. S. Laurenţii Filat, membru la Cartea da apel din Iaşi, a denataliat dia această densitate. Motivul? Sa găseşte îa imposibilitate de a suporta »««mpetea vieţei, la eoadiţiile actuala de retribuţie. Aţi citit şi au mă îndoesc că aţi văzut, ea şi aţine, în această demisiune un caz tipic fi cât se poate fie caracteristic. Demisieastul au este un intrus îa rîndurile Împărţitorilor de dreptate. Sete eimeva, atît pria cariera ■tralueită ce a făcut, cât şi prin faptul ei magistratura este în tradiţia familiei d-sale. D. Laurenţiu Filateftianeste de şasesprezece ani fea rîadurile judecătorilor, avea puteraice ataşamente ca această carieră fi făcea parte din cea mai bun , liaatA curte de apel din Romînia, atît dia punctul de vedere moral cit şi cel caltural. Și totufi a demisionat — fiindcă au mai avea chip să trăiască cu ceea ce-i reata demnitatea plină de strălueire, dar căptuşită actualmente eu adlaei suferi aţi fi puternice privaţiuni. * • Am ascultat e« durere, dar fără eurpriadere, cela ce mi s’au povestit despre ette le-a îndărăt fi le îndari magistraţii noştri, de la is*bucairea rftiboiului iacoace. De multe ori cei ce ocupau jilţul judecătorese/ fi de la cari se •crea demnitate, prectigia, obiectivitate şi seninătate, intrau In şedinţă după ce nu mîncaseră, ei şi ai Iei, decît o bucată de pîine. Nu puţini din ei fi-au vîndut bibliotecile, fierurile din casă, pentru a putea face faţă nevoilor, aceasta după ea cheltuiseră tot ce constituise rezerva şi economia unei serii Întregi de ani de muncă, extra-ordinar, dar aşa este. Magistraţii, ultima speranţă a imparţialităţii şi corectitudinei, categoria la care statul se adresează îa ultima raţiune, pentru a asigura în-tr'adevăr bunul mers al lucrurilor, magistraţii au fost mereu nesocotiţi, şi pe când alte categori au cunoscut sporuri fantastice, aceştia au obţinut cel mult dublarea salarului. Profesorul de la ţară a căpătat 720 lei pe luni, în loc de 60 cât avea înainte de răsbeiu, pe când magistraţii au fost lăsaţi prada deznădejdei şi a speculei. Pentru ei nu s’a putut face nici măcar ce s’a fixut pentru alţii. Şi doar trebuie să recunoaştem că din toate categoriile sociale, cei mai loviţi de scrispetea vieţei am fost magistraţii, a căror funcţiune nu este compatibilă cu nici o altă ocupaţiune lăturalnică — ocupaţiune care, pentru toate celelalte categorii, a făcut în ultimul timp ca accesoriul să devie mai important decât principalul. Spaacă cineva că progresul unei ţări se poate judeca după gradul de independenţă al magistraturei. Nu cred că depăşesc adevărul când spun că in România valoarea magistraturei s’a doveditmult superioară celor ce am făcut pentru asigurarea independenţei ei. Poarte zgârciţi îa retribuţia lor, »'am Înţeles niciodată ca numai creînd keondiţiuM convenabile vom asigura selecţiunea şi dăinuirea valorilor în rândurile magistraţilor. Şi eu toate aceste am avut o ma * gistratură emerită şi de a incontestabili probitate. M* * f**t la «onliţiuni normule^* aşa a fost şi în vremurile năprasnice ale războiului. De cât, la infinit au merge spiritul de jertfă şi nici nesocotirea realităţilor nu rămâne pararea nerăzbunată. Iată de ce se impune de urgenţă o remediare a răului, dacă nu voim să vedem generalizându-se pilda d-lui Laurenţiu Pilat. Pentru ţară, aceasta ar fi cea mai mare nenorocire—căci, încă odată, magistratura a fost ultimul refugiu în momentele de deznădejde şi când toate celelalte categorii n’au corespuns chemării lor. Or, cu condiţiile de acum, nu vom mai găsi multă vreme magistraţi integrii, cărora toată opinia publică să le facă creditul unei cinstite aplicări a legilor. Salvați magistratura cât mai este timp, căci prin aceasta salvaţi însa şi fundamental menţinerei ordinei legale şi a aşezărilor speiale de acum ! CRITCUS de miri unii ei Ungurii rămân cu mai pufin de j »mitei$ im ana ce eu avut. Vită insă eei ee n miri ei iin caute ungurilor mulfi n'a* nimai eu Nimica din ce au avut Evreii «m af unt la preț — acum eu eeaxia ml. panier. Dacă am fi acordat și femeilor dreptul garantei ca și d. A. O Cuta nu t'ar fi putut abţine ie a nu sebeii« voturile evreicelor.» Primul-preşedinte al tribunalului laşi întoarcă o mi«»**«. D ea a diepue si se completion edrttis de alegător «le evreilor, ace o unde i peefte cava D-s* uită, te vede, ti aiunei eini e vorba â evrei «u n mai poete cota plectere, din moment ce tipeete ceva. D. Tetiltra ai uni un • dedea Moiee. De unde a eeia imita apa din piatri d ea ecoate muie dm itâniurile,.., altora. Numai ei nu ee intâmplt ea ecândun e eă ia «« aet f»l de fes, f* eM «ist apa lui Moiee ei nu mei »gute. Biensv INSEMNARI Argumental liberalilor Candidaţii pentru Parlament al partdului liberal b’»u convine din primei p ane ale campaniei electorale că felul lor pompos de exprimare, premimniia in contrast cu acţiunea de generaliftat, programa« oazional de libertate pi democraţie nu mal au nici o trecere In eftaul muscel poporului. Mai alea meneiterimea erlfenoaicl a căpătat un grad de eosebinţă civică pi temeinic pi a apropiat un punct da vedere social şl politie care ■■ mal lasă nlci un loc de suceai fraielor banale şl at&t de rngnlte In care i’au «bătut de 5o de ani noţiunile de sinte‘ rasul naţiune!*, .demnitatea statalei*, .pasa neamnnd*, .libertăţile publice*, .sincera democraţie*, etc. noţiuni pe cari le’a u clădit, au trăit şi anăsi se păbujse cela mai nesăţioase pofte personale de câştig şi dominare. De aceia liberaţii ieşeni au conceput un plan sadic de a Ion in candidaţii socialişti cari deţin încrederea poporalei Astfel oamenii ,toate al vechului cult brat ca st din localitate an Invitat pe socialişti la o d sute publică contradictorie, fiind siguri că simplitatea manetorului va fi adrobită de ab literea cx ministerial a oratorului cult și de pr nc ca adaptarea teoriilor la impre*jurări. Dar socoteala din Plata Unire! nu s'a potrivit cu acea din Kieel na. Candidatul socialist Gh. Taaaao »* pui Ut »» BAKI MPMA&CTL Tar» ii «»MB» 1919a am n. m mmmwmm mm \ \ » i .Mt« ism una . . I SP I tBfti una s I * î 89 a * s: : ADMINISTRAȚIA : : : î pp — Str. «k. Mto§s®m £3, ii1'Vi & bT»T®®@ ** A ăwmm m vawm&wt i BBAMSTnm m — str. m.as — ^ ®05S88SÎ®3SKă fizsisaivjt A puOlisMtiL ©a ffiiEasâ» «.’Bem =0^5= 2**« poiric cot imm eefl pe beeri*—ca să zic aşa, Fermi* tatea şi sinceritatea muieitorului, sprijinite pe avântul uşor nobile aspiraţii, au Învins expunerile meşteşugite ale democraţilor de ecssie. Şi atunci boarii au utliiat argumentul cel mal convingător: baeartele Socialistul Tănase s'a pomenit »rattat și s’a dat rigas două alle să msditess la liberalismul d-lal Britianu. Acesta este «impuiul eioareatei adevăr al celor petrecute. Dar oficiosul local .Mișcata* pratesteacă in contra acestor „nursafir * pi arată ei soci »Ustui fanase a fost arestat pentru un articol publicat in ziarul socialist ieşea, şi pentru un decurs „grav“ ţinut la Botoşani. Dealtfel, deşi d. Vaneee a fost eliberat, instrucţia conţinut la Cartea Marţială. Dacă este aşa, cerem o lămurire: Cum poae fi armatrit Tărase pentru na articol nepublicat, căci articolal la Chestinas a fost suprimet de eeaaalt ? Ş cum as fact că Taaaae a fost arestat după trei săptămâni de la rostirea discursului din Botoşan 9 Com se face că după atâta vreme a fost necesară o arestare de două zile? Şi cum se ex*piră această arestare Imsd at a dosa al da la discoţa din Nedina 9 R«gSm pe fctcelBBto! nostra confrate oficios să fabrice fără Intfiraiere an răspuns convingător, căci sa apropie aUgalie și mancitorimea este nede merită, ba chiar indigeațfi. Rsaevatai Blocus economic Dl* primul moment al constituirii actualului guvern ie gentrali, im puc chettiunea : reuși-»« el I» tr’adevăr ei Umporitcte lucrurile pani ce vom avem ur guvern iivorât de pe urma neuitatului alegerilor ? Antanta care asteapta de la noi dmlegar a atit a probi mai ocupnţiunei ungare cât fi a chetUunei cemnirei pâiet eu Auttria, ne va ia ea rigac psn& l» terminarea alegerilor P. Dubiul ce dovedeşte agfa-rf a fi foit îndreptăţit. Preta din capitală vorbeşte impre o itecuţitme urmată In sinul eoneihului suprem şi unde »’a propus, «ici mai mat nici un«« puţi» die nut înfiinţarea unui bloom osonomie contra Româniti. După ce acele viere arată că raportul lui Sir Clerk, deşi bine-voitor nouă, con»t*tă ce guvrnul român re fucă restituiri a rech sifiilor din Ungmri *, cd reprezentantul Americei ne «cută că noi «m fi vinovaţi că nu s’a putut înfiinţa încă o politică ungară, scriu: aSe anunţă că in ultima ta şedinţa, Consiliul suprem luând In iitcufiune cazul României, plenipotenţiarii celor cinei mari puteri s’au văzut în situaţiunea de a aviza asupra măsurilor de Ogoare cari urmează a fi luate faţă de această ţară. După propunerea delegaţiei americane, Consiliul a camnat eventual lista unui biosus economic împotriva României. Delegaţii americani ar dori ca acest biocus să constue un adevărat ,msediu economic* spre deosebire de Franţa şi Italie cariidi ca nu este încă momentul de a se intnbuinţa mijloacele tutremei. • Astfel dar, are probabil că chesia eternă şi atitudii a aliaţilor vor Securea toate socotelile de poliţie internă şi de infeciuiri de parlamente, alese sub guvern de generali. Pare probabil— fapte positive insă nu se vor cunoaşte decât mai târgiu, deși nu prea tirsiu. contra României — Qammul actusl slch»tthxt«rnft — — Inoolpo moi*gm ? — VIATA POLITICA Rrmț de luptă, palide imitațiun| — Mijloice opozi^oniste preconizate de d. Take lonescu — Caaoasten numai un aae^Int recnmst »1 ultimului dlssars pronunțat da d. T»ke loaexca o m«l nmplt c r etore m apua*lor festilni oo»«arratorilor națion«l*f r,i nu este dar poalbil*. Retlarm î ■ • r»p*ele în »ine fl anume un« dl« ntsn N« p«aeonlsate d« da«, om aifj’o i de luptă împorli•» g«T«maiai andeo«»ttut'0«*l d« ««t' ni t refuzul plații mpozitile«. In fapt mjlocul propu de £*. Take losu u est« a ImUstis ■ mâaurilor de r«t «latență pact vă utilizate de mutta ori îa «uraul luptelor patriloa din o«« d«ot L« noi, opli«tim*ea aceatui m'iloo are fl o latiră primejdios.«a pentra z*na de mAiae fl est« ia*fi«sa«*e pe ?tr« z na de «atăzi. Primejdoesâ venim ziua d« mă «se, niedsA popalsiJIa m*ala, odată convinaă a nu pIAt«, eine ar m«i pat«a-o convină# apoi că reînceapă plata fi aă se achite de reetant» ? Inefeaee, peatru «m neplata Impozitelor, ssnsVosres uoor mau tulburări m vr-ms.ile eând statal trâefte viața flaaael r« normală, pe b«z« de ventturl fi eh Ituelf d nslute sit blite, refuzai da plat« n'ara njat o 1 «pornunț * la vremuri anormala ea colo de acum cft«4 on sxlstă chilbru budg®tar fi «And statul trăefte din Împrumuturi fi deflelte. Prin urmare, opoltla trebue să avizeze la alte mljtoaes mal adeev*te vremurilor. Ka suava aeeaalfftli vor fl aeel earl le vor Indica f ■•daillafii da patlfiaapa Frasa germană anunţă că pe been comanieărilor despre apropiata ratificări a tratatului de pace de către Franțs, Italia şi Japonia, ech'mbal docamsntMor de rivfijare între Germania şi tr« mari pateri se «ş«captă aproape s'gur in cea de a doua. hunzta a ionel Octombrie. In acest caa lotregal tratat de pace er tatra îa vigoare pentra Ger* mania şl aliaţi Îîâ înainte de techeie* rea dnabaterior din sanatul american. Punerea In v gosre ar lasemna pentra Germania efectuarea etpvlărlior din tratat adncâ d lasă și pa*trâ poterile A atentei obcgațiunl eeavailoaaie, iar ■tarea de nesiguranță de până acum •’ar sfârşi In panotele cele mai esențiale. Informaţii mCâteva fapte cari s’au predus in legatari cu situaţia d n Ungaria Învederează că A iaş sunt decişi a tranşa şi această spinoasă prob emi. Asfel se Vesteşte că raprezentanţ' de ai a i »ţ lor an prs’u't conducerea prefecture! de po iţe din Buda Pesta. Pe de a tă parte se confirmă că au sosit un număr de trupe rnşezati şi se aşteaptă sos raa a 2000 sedaţi italen. Odată aceste trupe sosite, trupele româneşti vor putea evacua Ungaria şi se va proceda la înfiinţarea polţiei Ungureşti şi întocmirea unui guvern agreat de alia !Restul, semnarea pacei, va vesi foarte repede. . Se asigură ei naţionaliştii de sub conducerea d-lui A. C. Cuza pot depune zilele aceste când daţi pentru alegerile de la 3 Noembre. Dupâ câte se anunţă vor figura pe lista naţonaliştlor şi d-nii M. B. Cantacuzino şi Osvoid Teodoreanu. Pe de altă parte, pare sgur că conservatorii progresişt îşi v®r retrase când duiurm depuse 11 Iaşi, M Pe când celelalte ziare din Capitală anunţă că s taţia României toţi de aliaţi s’*i înn u* Uţ t, n Argus'1 crede a şti dimpotrvă ca situaţia s’a unhuni' U\d,; M Membrii clubului conservatornaţionalist din localitate se întrunesc azi în şedinţă plenară. D-nii D. Greceanu şi Gh. Ghibănescu vor vorbi asupra situaţiei. ^ Membrii comisiunei interimare au fost convocaţi pentru astăzi la ora 5, în şedinţă extraordinarâ, avînd mai multe chestiuni împortante la ordinea zilei. I ^ încordarea Ilaro-Sârbă a luat o întorsătură cu deosebire gravă. Astfel pe străzile din Spalato s’a început lupta care se dă pe linia de armistiţiu dintre cele două naţiuni. Trupele Italiene au trecut această linie şi au luat prizonieri sîrbi. Lupta continuă înverşunată. Un ofiţer francez sosit din Spalato spune că de ambe părţi au s căzut peste 200 morţi. „ Vase de război americane ai plecat la Spalato. — CONDAMNAREA LUI HEFTER. —Ziarul „Izbînda“ publică un lang articol de comentar în jurul condamnarei d-lui Alfred Hefter, şi termină cu următoarele cuvinte : „Avem tot dreptul să crede c ei cei cari au pornit urmărirea (gaze* tarilor) au avut alte socoteli de răsfuit. Or, nu înţelegem ca justiţia să fie transformată în instrument pentru tot felul da răzbunări, după cum nu putem admite să se stabilească aparenţa că breasla gazetarilor este cea mai păcătoasă, fiind singura care a dat speţa urîtă a trădătorilor, pecetluiţi astfel de justitiţie. „Aceste procese constituee ruşine“. Autorităţile din Botoşani, au intervenit pentru a se găsi în Iaşi, pe o doamnă Waintraub, a cărei soţ a încetat din viaţă la Botoşan, lăsînd o avere însemnată. Plata pensiunilor civile şi militare vor începe a se face la Administraţia financiară locală dela 15 ale curentei, urmîndu se ordinea alfabetică. 1. Conform deciziei ministeriale No. 75 / 919 urmînd a se înfiinţa o comisie medicală pe lîngă Cercul de recrutare Iaşi cu începere de la 15 oct. a. c. pentru revizuirea invalizilor, la această comisiune se vor prezenta invalizi cari din diferite motive nu au fost clasaţi, invalizi cu reforma temporară şi acei a căror titluri de ajutoare date de minister au expirat. Cei ce intră în categoriile de mai sus se vor prezenta sus-zisului cerc pentru a fi reviziţi şi a putea primi mai departe ajutorul. ’’ Se anunţă că în legătură cu ancheta fraudelor de la gară comise de funcţionarul Petreanu au mai fost depuşi d-nii Alexadra Elefterescu, Zeida Hern agent comisionar şi S. Schwarte intermediar.