Opinia, octombrie 1919 (Anul 15, nr. 3737-3762)
1919-10-18 / nr. 3752
mm* XT-48« m BÎ52m Bájfi wüMAmüm SAMBÁTÁ 18 OÖTÖMMIl i§! mmmwmM i mm i I s i i s® m f IMS I« , i \ 1 Ü » fül PIU i I I 1 <N • I í s í 4DM1NISTRAPA ; : í ; l&p — ft*. Mâmssi SS. i; 8 s 8s g i? # sä üs®» 8®® s* §5 3 G&rim’Kn áif liltia £$ P^BUMMr i® fiosüifia si wmutmss» L lllMSf EÜMIi ~ m?' I& MAíX»«8m SS — i«s$áSÍ«M2* SKfiíaa päsäÜ88ä$i* «g»wasaA» wifcsai; fi. s*« •*■ In chestia orarului unic^ I. Acestă chest'fiune a mai fost pusa odată îa discuţie, dar s’a trecut uşor peste ea fiindcă împrejurările erau niţele. Localul nostru era altul. Astăzi el a devenit un adevărat pericol pentru sănătatea copilului. Dacăatunci s’a răspuns ca unii copii pot petrece câteva ore la şcoală mai bine decât acasă, astăzi suntem departe de acest lucru. Şcoalele au devenit nişte locuri primejdioase pentru sănătatea copilului. Vorbesc de localurile de şcoală din Iaşi. Vechi, murdare, uşile şi ferestrele stricate, unde vântul te suflădin toate părţile, sobele rele, n’are cine face foc, n’au cine mătura clasele, copiii discuiţi, murdari, rău hrăniţi, dascălul necăjit, rău plătit,rău servit acasă, în aceste împrejurări trebue să căutăm de a fugi cât mai mult de şcoală pentru că atât sănătatea copiilor cît şi cea a dascălilor să nu fie pusă în primejdie. Şcoala nueste acel local, atrăgtor, cald, vesel, pe care copilul să-l dorească, către care să fie atras. A se duce la şcoală împins de părinţi, de lege; şcoala pentru el şi munca de la şcoală este o „corvadă“. In aseminea credinţă a lucra prea multe la şcoală, înseamnă a compromite cu totul sănătatea copiilor. „Copii cari urmează la şcoală sunt mai supuşi, în orice caz, bolilor decât cei ce nu urmează. Aceste boli devin cu atît mai grave cu cît durata frecventărei este mai lungă. Desvoltarea generală, în greutăţi şi talie, este întîrziată . Epuizarea generală creşte în timpul unui an şcolar şi funcţiunele cerebrale devin mai asimetrice şi anormale. Forţa de asimilare scade gradat de la 8 la 8 ani pentru a intra într’un stadiu de dezechilibru patologic. Curba de energie vitală scade şi ea“. Aceste nu le spun eu, ci un savant pedalog dr. Schuyten, şi nu acum în timpuri anormale şi pentru noi, ei pentru Belgia, în 1918, prin urmare în general pentru nişte timpuri absolut normale şi într’o ţară înaintată, undechestiunile şcolare sunt altfeldiscutate. Şi mai departe, după ce face tabloul pericolului, la care expunem pe un copil prin frecventarea şcoa* lei, a şcoalei din Belgia, care n’au de-a face cu şcoala noastră întru ni* mic, zice : „se vede imediat că pentru a face să dispară aceste rezul* tate, pe care nimene nu le doreşte regimul şcolar actual trebuie îndreptat către o augmentare gradată de aer mai mult, de lumină solară directă, de mişcare liberă şi metodică. Şi cum să ajungem aici, se întreabă tot acelaş savant şi răspunde: se va ameliora, fără îndoială situaţia, diminuînd considerabil ,frecventarea zilnică. Aceasta o cere un om cunoscător al chestiunei, un eu care sunt interesat, cum s’a spus, ca să capăt, pe lingă leafă mare, o jumătate de zi liberă, şi pentru ca sa fiu drept voi cita mai departe vorbele acestui pedagog : „dar pentru centrele populare, această soluţiune a diminuării frecventării zilnice, ar părea nerealizabilă. In interiorul şcoalei însăşi trebue să se opereze schimbarea“. Mai departe inviţatul profesor vorbeşte de modul cum ar trebui să se schimbe şcoala, mobilierul şcolar, materialul de învăţământ, programele, învăţătorul, pentru ca copilul să găsească la şcoală un adăpost mai bun decîre acasă, o haină mai călduroasă de cât aceă pe care i o poate da tatăl său, o mincare mai hrănitoare, etc., iar pe deasupra învăţătura şi educata să le primească dela sine ca dintr’un mediu natural, cum se educă puiul de pisică pentru a prinde şoareci. Acesta dacă găseşte ceva rotund îl bate cu laba şi’l rostogoleşte pînă nu mai poate. Munca la şcoală să nu mai fie corvadă. Apoi şcoala noastră a ajuns într’o stare de organizare încît să constitue un mediu natural, pe care copiii să o dorească? Şi atunci dacă încă nu, cum vom împăca interesele copilului de a se dezvolta fiziceşte şi acela de a învăţa, de a se instrui? Un savant ne spune că „diminuînd considerabil frecventarea zilnică“, pînă cînd societatea va organiza şcoala astfel pentru ca să devie un adevărat paradis, visat de marii pedagogi ai lumii, un Pestalozzi, un Frochel, un Dewey, un Ferrer, un Fourier, ets. Las la o parte celelalte consideraţiuni: şcoalele dărăpănate, friguroase, murdare, fără foc, cu sobele stricate, copiii desculţi, desbrăcaţi, învăţătorii necăjiţi din pricina crizei servitorilor, etc, şi mă voiu ocupa într’un alt număr al ziarului despre aceleaşi motive ştiinţifice aduse de alţi învăţaţi cari au în vedere interesul general al şcoalei şi al copilului şi nu interesul personal cum s’ar părea că-i avem noi învăţătorii. CONST. V. BUŢUBEANU Tariful medie»l etie deopotrivă de urcat la 8an-Francisco ca şi la Bucu• reşii L* 8sn Francisco pentru tii în ţara aurului, Im Bucureşti fiind că. .pluta se face în Mrtie. In tşa hal de murdărie este oraşul nostru în cât ne Ur'ebm dacă laşul • devenit şcoala răbdăret sau •( exasperăm ZIn coleg spunea ci pietrele din noul partgiu din strada Cuta- Vtila sar ,fat sus ca puriceie. Noroc ca In acea stradă nu-i ni t un birou electoral şi colopoatpa nu participă la alegeri. Guvernul a făcut mare greşeli când a svorit lefurile funcţionarilor. Unii dintre a-.tştia au imbânH lăturalnice atât de fabuloase încât ar mai plăti ei ca să fie memnţinuţi în slujbă. Ştiţi, că garderobienii de la restaurantele mari, Blznzy GREVA GENERALA Val mult deett prie led, astăzi viaţa sociala sa prezintă n mod izbitor ca un mediu al luptelor de clasă. Îlmprejurările ivita ps urma dezastrului războinic au dat o deosebită amploare contrastelor care există la sânul sosittăţii Intra uzurpator şi rob, intre capital şi muncă. Conştiinţa msssaler a »juna atât da Înaintată, tar lipsuri e materialt şl mo* rale dia stttul borghea atât do insat portabile, Incit poporul a parisit preta* tindea! pasivitatea şi a trecut Iu valuri largi Ia asalt. In genere lupta se dă îa mod legal pe basa gravei. Văzurăm in ultimul timp că greva solidară şi tenure asta arma casa nu mal dă gr»ş E ■ Is latinda sfera ş', pe lângă caracterul economic, împrumută un caracter politic cu tendinţa da ga* nsraîizize in câmpul lutsrsaţionailsmu ui. CA nd siudiotisimul revoluţionar a preconizat greva generali ca mijloc suprempăstra transformarea sociatății, unii sceptici s’au îndoit. Dar astăzi cu greu i’ar mai glţi los Javetíth pántra« ÎNSEMNĂRI că experienţa sodaMstorid am dovedit treptat că greva generală din ceea ce devine mai posibilă şi mai complecţi stanei eftad mancitormsa o exercită cu ergsalma şi conştiinţă. Teoria sindUcalistă a ridicat de mult îa ranga! ds principia primsrdls! id*!s grevei g*n*rals, presisttlnd o ca an mit r«nS«cător de energie şl ca an t&* lisman sl victorie! finale Proletariern». Bepă cam creştinii evului .berber pro x ntea crucea, lat bsrghss^a trevoluţio n*ră agita tegaUsmai-egalitar, lat rss proletariatul înfăţişează acum Greva Generală ca an semn sa care mulţimea va învinge. Şi dacă teoria grevei generale este infailibilă şi puterea ei transformatoare matematic calculată, până la refăptur «rea ei definitivă nu mai lipseşte decît tmoism mai mult de credinţă şi an ea, de organizare solidară şi conştientă. Ia lumina acestor constatări trebui privită importantahotărâre a socialiştilor din Romfiiia M*re de a recurge la greva generală pentru rstntronsrea li* bertăţiior con^ltaţionale, pentru înssta* rea stărei de război şi pentru pas fişarea socială prin acordarea amsianiei. Arma grevei g agerele sate o reali* tate, isr dacă guvernanţii vor bS-1 pra' vie evantaalels neijanach grave, tre* bas să redea drepturile ei libertăţile obşteşti. Altfel vor ave» ai taî.tă răipanderea. Renovatua Pe ei ce trece pasiunele se de slânfuie mai cu violettfe. Cele ce se petrec actualmente, am poh m*ca ce era îneinr, între pâraiul libral, de oparte, pi opoziţi* de »HO, dar În special între libtrali pi partidele d-lor T*kt lantern pi General Avsrescu, de pi sunt extw-ordinon nu constituie Culmea. Zilele viitoare ne vor aduce desigur nici incaer&ri stilistice şi mai violente» 9 Mu se poate tăgădui că era momentul cel mai propice» pentru astfel de izbucniri. Situaţia generală a ţarei, starea spiritelor, este astfel, încât opinia publici românească este inima la vr'o atingere bolnava, este refractară la orice ezatafiune. Imposibil că agitatorii să găsească un teren favorabil, cu neputinţă că făuritorii de legende să găsească eretare, exclus cei aţâţătorii să fie amuţi şi propăvăduitorii dezordinilor ascultaţi. Apa de molcomă, aşezată, mulţumită e lumea la noi, ** cât agrijii desordinelor sunt priviţi cu mila sau acoperiţi de ridicol. Şi în astfel de împrejururi , nu-ş puteau oare permite diriguitorii luxul unii încăerari, plăarsa unei lupi violente electorale şi de partid ?. D căni r®i»tă România modernă, fostoare vr’dată un moment mn propriu, pentru atari lupte, cere servese at&t de mult educsiţiunel politic a poporului ?. * In fapt p! pricini lucrurile cu seriozit&te, ne întrebăm: cum a fost cu putinţă atâta orbire la cei ce ne conduc ?. Cred ei oare cu adevărat că în ast-fd de vremur' şi cu astful de lupte şi *git*tu şi ordinea mu este grav ameninţată ?. Nu erau datori să vază că situaţi» reclame, mai presus de orice, evitarea agitaţiunelor. Că acest lucru era ixtroraizat de uşor de realizat cu un guvern de coaliţie?. Ce ar fi t«sem*tat de fapt alegerile şi viaţa politică de «cum, dacă partidele ar fi fost de acord ? Se vede însă că atunci când Dumnezeu voieşte să piară& oameni, întâi le ia minţile. VIAT POLITICA Deslănţuirea pasiunilor — Esta şi flsaipul potrivit — * Trăim, incontestabil pe un vulcan — 0 NOTA Şl 0 MOŢIUNE — In chestia minorităţilor — _ este o ampla coincidenţă «ă în momentul in para ptzildul liberal, guvernul de Ier», de astăzi şi de mâine, adresa macătre alegatori, prin care declara formal ca esteIn* tratabil an ce priveşte principiul suverainitAţii naţionale, Conferinţa pacii ne trimitea o nouă notă prin care, după ce explica pe *u «onstă aplica»ca acestui principiu, daclarA că în ac&a*i" *htstle nu poate face nici o trat.gaeţte. »I iarăşi e foet o simpl* coincidenţă că, în clipa în care apăren nanIMsunt part dulăi liberal către alegătorii romiul, la Paris «ltga Drepturilor Omătul» Invita guvernul francez să nu cedeze pe această chestie. Bate evident «â in sine dreptatea este de partea acelora care fi« a . deplina şl neştirbita suveranitate naţională. Decât, In pocite*^! posTblI** s,te®nűl,ii in °®a internaţional«, nu tot ce este şi drept In faţa ţinutei dărze a propovăduitorilor politicei de rezistenţă stă Consiliul zapre d« pace care declară că asupra acestei chestiuni nu face transacţiun«. Cum ar fi cu putinţă o soluţiune şi cine ar putea să cedeze ? Teribila întrebare, dar şi mai grozav răspunsul care va soluționa conflictul ! Cin® si frabiii si intra in vitopul parlamant ? Punem o atare întrebare pentru că ilarul .Viitorul* de eri se ridică cu energe contra latst pe care o propun comercianţii şi industriaşii din Bucureşti. Şi protesteasft cotiră acestei liste patronii „Viitorului pentru ea asum lupta slaesorală se dă numai pe chistia externă: semnăm ori na esmnSm pacea cu Austria! Ce caută, sc el, comercianţi şi industriaşi cari intre alteia işi propun epatarea intereselor lor profesionale ? Mai intă! ar tribul bine precisat ca Parlamentul ce st va alege in Noembrie, in prinsipia are o durata determinată prin rezolvirea chestanilor pentru care a fost aies. Apoi !n tot acest interval de timp numai de pacea ca Austria se va osapa el ? Dar na spaasm no!, o3 ia iftid vine chestiunea organit&rb si temeinicii asasări a României Man ? Apoi acest ine?« eu span chiar si ilb^raifi? Atârn»? Cam ? Când va fi vorbe să privim problems orgealsirli Statului Romfta! sub aspect scolom'c, flasnoizi «te, şi na sa sadă ad că şi glisai nsgastorilor ca şi gel al industriaşilor ? Și ea atât mai da mirar« deviss prot taatsris aceasta ea eftt tocmai liberalii g’au adresat dsassfrtslor pitari sociale şi pentra fiecra din «le aa produs ua m»nt£ist ca făgădaoii spadals. E drept să observăm că el n’aa scris pănă acum de cât ţăraniiar şi mondorilor de la oraşe, negrăjlad ca total pe barghsii ! ? Peste că pirtidal e prea sigur de el şi de aceia nu mai e nevoe să le promită ceva, ori a decretat moartea lor. Făssă stane! iasă »borhomras vlt *n care* s' nu se știe se ■«rărise pot veni de la dâsial. Ori cum, noi socotim ci procedarea aceasta a liberalilor nu o logică Socotim din contra că bine pentm țara ar fi ce pe lângă păţanie Sociale, riscu* noi curs de uberale, să aibă învoire a se manifesta şi deosibitele interese ale marilor cooperaţia«!, cum în special acela a IndostrissUor şi comercipţllor ? Credim cu toată coavlig«s»a c* nu Vi firm. informaţii x Declaraţia ultimă a did g«’ ne^al Văboimu, ppFm'isslnlst*«, »•juratit In «Izbânda» est» «carne* teratică șl pentru regimul I« sine șl pentru starea de spirit. Caracteristica pentru Mgtrauî In sina—o*.ol se învederează că oa* men« Inventați nu pot co *es »Unde el» mărci l«r, O®cât de slab ptc* gă*ît politicește ar fi fost un prim ministru politic, el tot n’*r « putut spun că «are mandat Im* psraslv de a face alegeri.» O a*are descoperire a coroanei nu s’a m*t pomenit. . .................. 8««la ația e «araetorlstlsarsl prl» stare* de spirit—căsl pentru ca d. general Averescu să vor bmtca cî „«reapă“ asta dovedeşte că guvernul are informaţiunl c» In ţară emasie fierbsnţeală. Issufh» de tis siroidul eclerajului îşi au roadele dezastroate din zi In si mai mulţ ’ Astfel pe când In uitmul timp curentul electric a fost distribuit abia intre orele 6 —6 seara, ieri lumin« s’a dat la ora 8. După cât suntem informaţi asupra celor ce se petrec la uzina electrică Iaşul este ameninţat a râmâns iarna aceasta în întuneric. lată resultatul împrovsurilor în administraţiile publice. CONFLICTUL ITALO-SIRB. După cum anunţă presa bulgară, d. Vestiiei, delegatul iugoslav la Conferinţă, consideră ca inevitabil un conflict armat italo sîrb, cît timp guvernul din Roma încurajează aventura lui D’Annunzio. Intransigenţa sîrbîlor este sprijinită moralmente de către guvernul Statelor Unite ale Americei. Camera de punere sub acuzare a luat ori în dezbatere apelul implicaţilor în ancheta de la căile ferate ,şi a anunlat pronunţarea pentru azi. Iof în Bucovina vor fi înfiinţate trei depozite care vor fi aprovizionate cu toate fabricatele regiei. De asemenea se va instala în cu* rînd la Chișinău o fabrică de tutun. Dreptul de monopol al statului, asupra fabricatelor regiei, va fi ex* tins și asupra Ardealului printr'un decret la elaborarea căruia sa lu* crează actualmente. Uf Se crede că în curînd cenzura scrisorilor va fi ridicati. & ALEGERI LIBERE — D. N A. Stola&ov&f, foit prefect de Dorohoi, actualma&fs candidat pentru cameră in acsl judit, a adresat d lui G «narai Văi* toitcu, prim-m'nLtiu și snmioru ds In* terne, următoarea tel»gramă: ,Ds la v«n!rea D-vo«it-3 la gavarn administraţia jadatului Dor ehai este condusă de d. dr. Crivătz, fon ^misct şi membru mar'cast al partidului lîbaral dta local tate. Deşi nu mai sunt de cât 8 săptămâni pănâ la alegeri, noul prefact dl. preşedinte Lisir Teodorescu de la Iaşi nu şi a luat postul in primire. Administraţia liberală a cerut datul* şiana tuturor primarilor din comunele turbase si varste in cari aa aa încredere. La Pnf«c*nn Dorohoi eite na •derin» necurmat de primari cari vin tă prot«stese in salar la contra acestei măsnil abaaivs. Cităs casările primari* lor Sâveni, Avrimeni, Pâitini», Visai* nești, m. Toate ordinii® in vederea alegerilor sa dau numai prin adminiatraţiilte de plasă şi primarii. Rog dali ordine ca acesta abuseri să încetase şi administraţia să nu se mai amstrice in alegeri. Socotim că nu veţi tolera ca In localitate partida!iibirai să iasă aUg»na prin administraţie. D. dr. Vasîla Maica a fost numit director general al Bunesi regionale la Cersanţi. JK Astă noapte, dia motive Încă cel conoscute, dostol Lapuşca bărbier, din strada Nisolin^ I65, a inservat să se sinucidă, Înghiţinddeal pastile de Bultimat. In stare gravă a fost transfortat la spiţa.