Opinia, octombrie 1919 (Anul 15, nr. 3737-3762)
1919-10-23 / nr. 3756
rv4 * vY I* elbaţi curata odaie de arhon* darie la Hârjanea, între mişunate povestiri cu privire la sfânta mănăstire, am aflat şi întâmplări interesante de pa vremea svobodei. Această furtună a nemărginitei Rusii a suflat şi la Nistru. Şi nu-i sfmnt loc şt în Godra ori aiurea care că au fi fost bântuit de răzvrătirile mulţimii. Brâadele şi cuvioasele sate trăitoare în umbra chinoriiilor s’au grăbit să declare războiu bunilor părinţi. Aşa eu făcut ţi la Hîrjanca. Intr'o dimineaţă, mulţimea împestriţată cu mulţi moscai, fugari depe front, a pornit cătră gorpodăriile călugăreşti. —Noi îi simţeam gata de buni de mai multe zile, zice monahul care ne ţine tovărăşie. Veniseră musgalii cu felurite veşti şi cu felurite planuri. Se ridicau pe prispe şi gâriau. Se adunau ţăranii şi muierile şi ascultau cu gira cascată... Arătau cum adică acuma au ei drept să facă orânduială în lume... Cum că ei au dat jos pe Neculai Stargi şi acuma au răspuns Că s’au să aleagă altar... Cum ei bat palma cu Nemţii şi nu mai vor războiu... Cum au rupt fireturile de pe ofiţeri, i au puşcat şi i au amestecat cu pământul.. Cura a venit vremea şi se scoale cei cari au răbdat, să se aşeze la mese,— şi să-i slujască cei cari au fost pân’acuma să pui... Vorbeau aşa de dimineaţă pînă’n sară şi se băteau cu pumnii în piept. Şi care răcnea mai straşnic acela avea mai mare dreptate. Itusnacii de pe-aici tălmăceau Moldovenilor »a ceastă prefacere a lumii. Ş'apoi se îndemnau unul pe altul să meargă la Hîrjanca, — la Ghejanca, cum zic Raşii. Călugării au avere. „hai să facem noi acolo o rînduială, cum s'aude «ă se face in toata lumea“... Şi tăiau oi şi ospătau pe soldaţi... $i’n sara a treia, avînd nevoie de băutură la oaie friptă,— s’au ridicat vascalii cu puştile ş’au venit să cerră rachiu şi vin. Şi după dînşii s’a îmbulzit norodul... Auzim noi în puterea nopţii răcnete şi focuri de puşcă. Porţile erau încuiate. Bateau cu straturile puştilor în porţi şi răcneau să deschidem. — Cine-i acolo ? . —Noi revoluţia ! deschideţi / Să ne daţi cheile dala pivniţă să facem întăiu acolo rînduială. Au băut călugării destul vin. Să mai bea şi să’ racii! — Oameni buni, poftiţi mîinedimineaţă ! —Nu se poate acuma să ne des’ ohidei, că altfel stricăm porţile şi dăro foc ! —Oameni buni, să vă dăm un poloboc, să beţi !entru pomenirea sfintei mănăstiri, dar nu faceţi batjocură, să supăraţi pe Dumnezeu . —Nu se poate ! noi vrem să ne facem călugări la casele noastre. Noi vrem să luăm dreptul nostru. Noi vrem să facem dreptate, şi mai întăiu vrem cheile dela pivniţă. Aşa să început. Au băut ei vin noaptea, au băut ziua. După ce au dormit, au băut iar. S’au mai sfădit şi s’au împuns—pe urmă a venit unul cu cuşma pe o sprinceană a intrat aşa cu cuşma în cap şi cu mâniîe în buzunari, la sfinta biserică, şi ne-a hotârit pe ruseşte să ne ducem de aici, că au pus ei stăpînire pe tot . — Duai aşa? Din ce pricină? Care am greşit ? — Nu ştiu, aşa a hotărât sovieul nostru. Voi să vă duceţi. Nu călugări, nu trebue mână- IMPRESII DE BASARABIA Şi aşa, după ce au băut şi au mîncat ce au găsit, ne au lepădat porunca asta şi au prins a rîndui averea mînăstirei. Au hotărît a cui să fie pământu'. Au împărţit frăţeşte caii, oile şi vacile. — Ei, tu cu ce te ai ales, Timofte ? — Cu două vaci cu viţei! răspunde gospodarul, trăgând după el dreptul lui cu funia în coarne. — Mândre şi bune vaci, Timofte. Să'ţi trăiască. — M mulţămim dumitorvoastră... Bună rînduială a ieşit pe lume . Femeile duceau oi, cărau lină. Seociorau în toate părţile şî umblau cu mare hărnicie... Noi ne uitam la toate cu raănile încrurşate pe piept, cu ochii în lacrimi. Se părăduia munca noastră, şi trebuia să pornim pribegi în lume! Ca la urmă nm baciuoşi că am scăpat cu văţâi şi cugetam eu că nu poate să fie ceva mai de mirare decît gospodarii aceia cu cari ne-am avut prieteni, cari veneau şi se întinau la icoane ci ne aduceau milostenie, şi acuma ne pradau şi dădeau cu picirul în lucrurile sfinte... Moscalii mai alea făceau haz şi arătau că adică ei nu mai cred în nimic... Că aşa a venit vremea şi aşa, a rînduit sovietul lor... Şi aşa au sărăcit ei mînlstirea. Şi s’au bucurat ei de toate ale noastre vre-o citeva eSptâmîni de zile. Până ce intr’o bună zi în ep a umbla prin sate zvonuri că vine oastea Romanlor... că oastea asta alungă pe bolşevici şi rău-făcâtori... Şi numai ce începem noi a vedea pe gospodarii din sate venind cu vitele în funie şi cu ele un cîrd, şi ne roagă să le primim înapoi şi să băgăm de seamă că nu au nici o scădere... Numai unul se jâluia şi blestema că nu a avut parte de văcuţa lui, cu care-şi hrănia copiii. Noi am fost bucuroşi întâia oară că nu ne-au omorît Am fost mai bucuroşi acum, cînd ne-a trimis Dumnezeu ce era al nostru. S’au intors vitele şi toate la locurile lor. A fost un fel de minune. Şi când au venit soldaţii romani ne-au găsit pe noi şi pe oameni împăcaţi şi pieteni buni... Şi prieteni am şi rămas, sfânşi monahul zâmbind, — căci au cunoscut minunea şi puterea lui Dumnezeu. Al. Marioveftitu JOI 28 OCTOMBILJII3SDTC, l,T4â» m³ 3i86 ABORAMEinXI $R AB S® fiási urai se s raxi Iíími í i® * i ss : ADMiNISTEAȚIâ : : : í gáfi — Síi. *ä&u M&ÍSKSf®® U. in & tg.®* ® m matt |«9 ** £ Stigi telefoane daranjate ie I«mieite şi niminea nu ne deranjează că repuie in stare da funcţionare. Şi doar » da prisos sa subliniem deranjuri reunite din aceşti intermimibite daranjamente telefonice. In fapt liga consumatorilor are un v.jnia duşman nu numai printre comercianţi şi producători ci şi printre fun ] o»ari. Fără scumpete şi specula de unde primele da acumpitate ft tot cortegiul de interminabile sup.menta de lefuri. « Documentul publicat fn „ VAtond" !«vedere*’ă din nou ce mare desavmtagiu est* să a eterni gândurile pe hârte. D General Averea a trtbmie să recuno*s ă ă in poltUră dacă nu ști că taci la timp, e bine al puțin să ști să nu sirii nn iodetă # In politică e bine eă veui, $ foarte bine să întrevezi și o o ware aricit* să preveti. Im s?A mb este o mere nenorocire te lași orb t. Qtp nu confirmi astete adevăruri aforistice ?. Blarney -■—**** ar© ira® ÎNSEMNĂRI O provincie Uri cuvînt Toate ţlcnturile Romfalai Mari las o | parte assiîvă ia lupt» socială şi foblică f mentă a crea o basă de civilitate | pentra deavoltarea vitoare a ţării. Par- | tide şi oameni din tont provineile româneşti rid cu glasul lor botăflt şl iau poarte contra oligarhel venal» care conspiri ia înjosireanorodului și ia continuarea deciderele publice îo care no abatem de seci de an). * 1 Numai Basarabia «ea măsoară doar’ mo tn liniștea morţaii, nu cunoaşte MmftutSrile co ormit® pământuri şi n’ars grai, nici gomat, ttisl Verrat, Dinspre Prut se nwe mnaerl cfttf o cuvântare da pladlmc !nl run suerat toflorico? do bici, o detunătură , arpră do armă. Dar,tcul rămâne tavă’ . lnlc intr’o falsă no f«tr .noă și n’are es* \ plicar». Dacă n’am şti că Bsearabla s’a unit cu patria muimă, am erede o încă aub cisma ţarilor şi leg.dl la gură cu căluşul moholit al Pratului da grantă Dar jumătatea noastră da Moldovă este liberă şi românească, dar eato enigmatici şi mută Eram totuşi deprinşi Soră de po vro- ’ mee ţarismului a şti că Basarabia este f ilină do viaţa epică a luptătorilor peltici, de frământări!» sociale şi nădsj dus unor tansformări istorice. Şl iată că Bgîmbă eliberată ss mal palpită şl nici verbsste, ci se cufundă in marasmul ţărănime! moldovensşţt de la Sir®?, cu jandarmii, ciocoii şl pelagra Îndobitocire!. Usds sunt socialiştii, unde revoluţionard Basarabiei ? Ns-a spus d. doctor Cazacu că au fost trecuţi peste st te Nistru; dar asemenea operaţie asiriană nu putea cuprinde pa tot minunaţii vizionari ai hbgrisrismului rusesc. Ce conducere, ce faţă au trimes in Basarabia brătişnii noştrli politici, încât s’a oprit viaţa şi gîssariis au smuţit? Ca Întuneric cump tt trebue să acopere plaiurile Băutului şi BA mml, dacă nu mai şoptesc nielummeasă rezervele de energie cu g’asal cei ras) eiosvsnt şi resa’e cele mai străpuegă care 1 ■I fac mn cruce in faţa nccuratului şi si nădăjduim că diavolul va peri ruşinos şi nemernic. 82 nădăjduim el de peste Prut va veni totuşi un băltăreţ de regenerare, cu o trecere nestăvilită şi că marele cuvânt al Basarabiei va răsuna aprig psus ruinele unor ticăloşi conducători ai biciului şi cancerului corupţîei băneşt ! Căci omenirea nu minge indărât ! Renovatul SE FACE LUMINA —Cu prilejul declarațiilor dlui I. Brătianu- Când dl Al. Marghiloman a luat anul tr»put (rinele guvernului, o m«reantA pewon* la t t» politica din Moldova l-a spues “^""Ogramul d-t*le trebue să conxtee într’un pune» pozitiv și unul negativ t sa realizezi Satosmai reformele votate în principiu de Co.*stimant« sl sa nu lAci nici o urmărire împotriva guvernul»* BrStana-Take it»Reson». Se file cum a urmat acest sfat d. Marghiloman sl se cunosc rezultatei«. cjAud a reve-ilt guvernul Gr&tianu, unanimitatea de sfaturi a fost ea, pentru a corespunde programului ce şi-a dat şi vremuri* lor prin care trecem, s* impune o eră de libertăţi reale. Cum * fost urmat acest sfat, *e ştie. Rezultatul e că înşişi diriguitorii liberali recunosc p» opinia publica nu’l en dânşii, că ori •e guvern care ar face apliaţ»ne«a libert* ţilor garantate de Constituţie va fi socotit ca un guvern liberator. Lumina Ineare să se facă. D. Ionei Bră ila«tu însuşi s’a făcut eeoni acestor aimţlminte când «* vor fi la Brăila, despre nevoia libertăţilor de care se resimte ţara. Să facă ae*st lucra partidul liberal* sâ rdatroducă era dem*ntel libertăților îl va face cea mai mare operă de consolidare a României Mari. VIAT* POLITIOA Chiriaşi şi Proprietari — SpeeuBâ fratastiefl — — S® impune intervenţionismul statului — Ceea ce ee anunţă de câh-vas aptamănft ezit pe cale de a deveni fapt. 8e protecteeal menţinerea încă pe faze luni « actualelor d»apo»iţiuni in raporturile dintre propprietari ş ehtiapi Azt-fel dar rolul de întervenieri al zimtului, in această materie, va fi continuat pentru încă o jumătate de an. De altfel in aceasta ‘materie,, rolul in chistine ira ușor de tx r ctat, raportorii* fiind întocmite pe bază de contracte . . . . , *. Evident. /n tru unii proprietari cinstiţi, care nu au făcut o specula din imobilul lor ş tare se resimt în mod natural de scumpi teaveţi de acum, ci ce se anunţi constituie un neatuns. Dar imtăş nu este mai puţin adevărat ci stă nu put ă sta nepfteător la epistmoliul pe care-l ofereau speculatorii de chirii. Este fantast ce au făcut unii, In aceasta privinţă La urma urmei se înţelege lesne sporul în valorile imobilelor. Deprefejarea banului trebuia să aducă şi acest rezultat. Dar ca un individ să câştige în zece zile 300.000 lei la un imobil, aceasta e ceva fantastic deşi există în realitate şi se poate lesne constata, din preţurile a două vînzări succesive ale aceluiaş imobil, în interval de zece zile. Or, specula cu imobilele ’ se face de fapt pe baza speculei de chirie. Pentru o prăvălie care mergea înainte 4800 lei se cere astazi 20QOO iar d. Teitler are astă’zi la Iaşi cel puţîn de 8 ori venitul de odinioară şi se pregătea să s] urce la Sf. Gheorghe la cel puţin de 15 ori. Iată marele neajuns, iată cauza că intervenţionismul se impune, iată motivul pentru ce proprietarii, care trăesc din venitul casei, vor continua să sufere, deşi în fond ei au dreptatea cu ei, întrp cît viaţa e astăzi attt de scumpi. D alt-fel în motorie de ch rie nu se poate vorbi de libert *Pa d severpită a contra tonţilor. Omni nu poate lomi în stradă, iar natura comerțului d sUepte ie multe ori sa albi * diul comereiat î*tr’o anume straii Utr’o anum* casă. Int rvenponUtrul statului este dar jusificat și din punct de vedere principial, §i de abia aprobam in totul măsură ce se anunță. Autoritatea Ligii l#om«imnator*lioi* — Chemațfl sl nechemații — Cu privire Îs cale publie&te In «ierul nesirs, in privinte modalei cum L ga Censamatoriior Isi indepliUfS’e mfalsmae, primim următoerele din partea d-mi O. B. Pene, vlee*pr«ssdist«l8 ligel. CenttMSm că riss rscunocst* in parte ea ondsto asels critici nie nms tf®. Ii dăm astăzi cuvânt®!, nnnât'd ca să revenim și soi în acestă chest!®. Cetind in ,Opinîaa de wf tsari informat,» că unii dintre membrii llgti ocujumst rîioî, c‘mu dfggta!să eeatr® iaisi Karaij m .festess im mmm b® tcmewhish i. | — im Să. li — ■ t»BSSäisaasc* maUä&a. '& paSiisitipt mm 5$»ae*r vestsiM, fi.tew y Ica® la chestia sanitară, instalaţiile industriale şi atelierele, am onoare a va răspunde că acei membrii cari au făaut ciifitini pentin cureţenie, au l’au făcut din capul lor. Dr. C Krapenschy care a pro* dat prima sosstră Întrunire, ca prişedinte a corn-sisi Interimare, a primit atunci a fi pressrilatal» L gel, dar cu condiţia ce, la cantro ul cant»a speculei să’i facem ș cei sanitar, care lisă sşa de mult de dort da oare c* personalei special pentru h'giena stradelor, ogrăarior, atelieriior de tot f*tu?, eits fiiarts restrâns De sgur cAari Primarul a dat aeeislA delegaţie a fost şi cu asemimentul medicala! şrf al oraşului Tot In il&rul Dv. se strecoară câte o informaţie spirtuală la adresa »castei L'gl, aveţi p iate drsptatv, şl ă'aveţi. Ad»ţă,at că la itfinţarea acestei Ligi acum vra-o ImdS, e a nsur s flecare cstăţlan Intre cand *u putut streura şi câţiva nechemaţi. Ca aceasta la noua adunare generală, se vor lua deligaţia la acel doul, trei, cari sânt bauafil char de noi şi pe care-l urmărim pas cu pa. Dar intre membrii cari au trecut de nouă sute, avem prefasori secundari, pdimzri, avocati, ingineri, funcţionari eu*periori şi Inferiori, proprietari, negustori muţi, meseriaşi, muncitori, etc. aşa că avem din toate straturile societăţii. Liga din Bucureşti a făcut minuni, cele din strâinătate, după presa lor, a scoborît mult epscul, la noi se simte o uşurare asupra ploţU, cam e carnea care s’a redus la 6 şi 7 lei, zarzavatul, etc. Dar e dev nft şi publicul care plăteşte mai scump la carne şi la alte alimente de prima necasate Ca probă că ce făcea înainte *Ete că saraavegul din Modera, Leba Goldsten şi-a cam* pârât acum o casă cu suma de 120ooo lei şi luaţi seama că e „detaiat* şi acum ee vaită că nu mal căşt gâ nunta . Cine se interesează foarte puţin de acţiunea noastră şi care nu refoiă or c»anitar, este perionslui poliţiei mal ales din Ha’ă. Cred că prin răbdare şi efli de cu* rând, oai avefi alte cavrate «aspra acestei Lgl. ^ Din nou se vorbeşte de posibilitatea amânarei algerilor. Un ziar anunţi ch’ar că ar fi vorba de o nouă dată 29 Noembrie. Un az’ar spune că după cons’ iul de mnştri de aseară un membru al guvernului ar fi decarat că există probabilitatea unei nci amânari alegeri or-Intr’o eventualitate că zionu s’ar confrmă am avea neajunsul nu numai a Unei nouă amânări fi a unei mai departe frământări a sateor, dar fî pe acel al unei prelungiri a v’eţei actue ului guverrn de militari. Informal‘luni pozitive ne mndrituesc a afirma că dl general Avereseu, care pănă acum părea nehotărât in privinţa acţiunei ce urmează a fi întreprinsă, a dat asentimentul său acţiuniei energice ce va fi întreprinsă pentru resturnarea regimului actual. E de prisos a sublinia însemnătatea acestui fapt. & In d scurul său de la Broila, d. I Brătianu a declarat că ţara are neooert libertăţi. De astă dtă d sa este de acord cu toata lumea politică românească. Si atunci se pune chestiunea : eine refuză să dma reibertaţile la care are dreptul ? UNGARIA A FOST EVACUATA. — „Adevărul“ află că reprezentanţii iubiriilor aliate din Budapesta au raportat Consiliului suprem din Paris că trupele române au evacuat aproape complect Ungaria și că garda albă maghiară a luat in posesie teritoriile evacuate, pentru menținerea ordinei, Rt D. C. Negrsstg!, fost deputat, şîdtpss »a! esnAMUt«» sadepsaden Senat,