Opinia, noiembrie 1919 (Anul 15, nr. 3763-3788)

1919-11-08 / nr. 3769

m m. 5 $sj» te»* wm unó m mi i S« , A9 s &DM1NISTB&Ţ1& ; : : S«p — Atî. «A. MUkrm««m ÄS «» ^ P £»$«'<$!© MM» w »sâmbăta s n®emöri* i9ts 4 m w AGXKVtt »I mUGIVMR L BKÂNESVEJUîS — — £%*. ü&. Mázasa«* ti — «ri «eastateBua ftadwdw* a SBs® S Ham Două discursuri Siff a pan fi Fpaniei fi unitatea germană — Valoarea tratatului de pace — Critica lui Bourgeois fi replica lui Clemenceau. Dezbaterile care au avut ioa în parlamentul francez, asupra tratatului de la Versailles, au fost urmărite cu un viu interes de întreagă lume. Contribuind la lămurirea multor puncte obscure, dinele, putem intre mâri ceva din situaţia confuză şi chaotică a Franţei şi a Europei în urma marelui cataclizm. Două din cuvântările ţinute în faţa senatului,acea a lui Bourgeois şi acea a lui Clemenceau, au în această privinţă o înaltă semnifi- caţie. Deşi cu temperamente complect diferite, aceşti doi barbar de stat reprezintă împreună cu bătrânul Ribot, în faţa unui Briand, Viviani, Barthou sau Albert Thomas, o generaţie mai veche cu toată greutatea unei vaste experienţi şi a unui trecut bogat în servicii aduse republicei. Niciuna din cele două cuvântări nu respiră optimizmul ; totuşi între ele e o deosebire însemnată la nuanţe. Bourgeois găseşte insuficiente garanţiile pe care din punct de vedere politic tratatul le oferă Franţei. Şi e destul de caracteristic, că acest barbat cunoscut prin spiritul său larg şi liber regretă alături cu campionii naţionalizmului francez, că aliaţii nu s‘au atins de structura politică a Germaniei şi n’au încercat să sfârîme unitatea ei, făurită de Bismarck. Nemulţumirele statelor federale, vechea ostilitate a Bavariei, a Hanovrei a provinciilor rhenane împotriva militarizmului şi a biroucraţiei prusiane, trebuiau exploatate. Dacă aceasta nu s'a făcut, Franţa trebue cel puţin să împiedece cu orice preţ acţiunea germană în nenorocita Rusie ca şi un Orient, sprijnind statete mii şi libere cari au luat succesiunea monarhiei habsburgice. Conduse şi unite sub auspiciile ei, aceste state pot forma în calea presiunei germane, o solidă barieră In privinţa îndeplinirei de către Germania a obligaţiilor financiare şi a sarcinelor impuse de tratat, Bourgeois se arată sceptic. Armatele aliate vor ocupa provinciile rhenane 15 ani, dar dacă după acest termen Germania va refuza să plătească, pentru a o executa va întreprinde Franţa oare un nou război ? In această chestie ca şi în acea a controlului dezarmării, el nu aşteaptă ceva decit de la Liga naţiunelor care va trebui să organizeze o forţă executivă internaţională. Pentru pacifistul Bourgeois care a prezinst odinoară în chip strălucit conferinţa de la Haga, această instituţie reprezintă realicarea unui vis scump şi marea speranţa a viitorului. Clemenceau a aparat cu vigoare faţă de Bourgeois opera imperfectă a congresului. E o iluzie să se creadă că unitatea germană ar fi putut fi atinsă. De cite ori Franţa s’a bizuit pe diviziunile intestine care existau între diferite state germane ea a fost crud înşelată. Bavarezi, Rhenani, Prusieni sau Saxoni, se critică şi vorbesc rău unii de alţii, dar fac totdeauna front străinului în ceasul de cumpănă. Unitatea germană îşi are izvorul în adîncul conştiinţei unui întreg popor, e o forţă morală pe care loviturile materiale n’o pot distruge, împotriva anexiunei ţinuturilor germane pini la Rhing’au pronunţat Anglia şi America care în schimb au oferit drept garanţie Franţei, alianţa lor. In privinţa Ligei Naţiunelor, deşi o priveşte cu indulgenţă, ca o întreprindere care merită să fie încercată, Clemenceau e departe de a împărtăşi speranţele lui Bourgeois. Cu o vervă scînteetoare şi o ironie crudă el evoacă instictele de dominaţie, atavismul sanguinar şi războinic care însufleţeşte încă popoarele, arătînd pe unii membri din Liga Naţiunilor care cu pistolul în mână se pîndesc deja. In faţa poporului german care, oricare ar fi defectele lui, rămîne o Brassă compactă de’60 milioane, massă disciplinată, instruită, activă şi pe care nici o putere omeneasă nu o poate şterge de pe harta Europei. Franţa nu se poate sprijini în viitor decît tot pe proprii ei fii. Şi dacă ceasul decadenţei n’a sunat pentru dînsa, ca pentru popoarele civilizate ale lamei antice odinioară, a lupta pentru creşterea natalităţei, rămîne prima datorie a generaţiei de astăzi. In realizmul său brutal şi trist, discursurile bătrînului prim ministru cuprind pentru poporul francez o lecţie de curaj şi de energie. Va fi ea oare ascultată ? OCTAV BOTEZ Câte*va Ce n'ar da d Tanase Gheorghiu ca pentru aceste două zile alegătorii să-l confunde cu celat d Tanase socialist Lucrul atît de mult ar conveni în cît s’ar face Tanase cînd ar constata confuzia alegătorilor.* „Evenimentul’* 1 vorbește în ale sate dări de seamă despre alegerile din Iași de voturile întrunite de lista Tanase. Pe Ungă că ziarul democrat se face Tanase că în realitate partidul socialist avea cap de listă pe d-l dr. Gheierter, mai învederează că foarte greu se adoptează noulor cerinţi ale vremnei. * Curioasă situaţie mai are şi d. Oswald Teodoreanu. E pe lista naţionalistă pentru alegerile de la Senat şi totuşi alegătorii evrei îl socotesc at tot şi-l vor vota. Şi au dreptate. Oswald Teodoreanu nu şi schimbă firea şi asta i principalul. BLANzy mmporjublc carisurM INSEMNARI Chemarea libertăţi şi democraţiei !Poporul românesc începe a-şidovedi o pricerpere, o bravură şi un personalism mai accentuat decît putea să bănuiască cel mai îngăduitor’ optimism democratic’ In orice caz toţi aceia care deplingeau inerţia şi indiferenţa totală a ţărănimei noastre, în chestiunea cetăţenească au căpătat o mare dezminţire, aşa cum am căpătat-o şi noi in această ordine de idei. Şi dijj parte ne mărturisim cu o vie satisfacţie bucuria infrîngerei, după cum suntem siguri că orice democrat adevărat va constata cu plăcere înşelăciunea părerilor lui faţă de realitatea lucrurilor care dovedeşte că in acest prearăbdător norod exiştă, în apreciabil grad, sănătatea morală şi forţa civică a exprimărei independente şi conducerei proprii Rezultatul alegerilor pentru Cameră cu toate defectele inerente inexperienţei ţărănimei noastre, şi primei funcţionări a votului obştesc — este cu adevărat grandios, mai ales în sensul că tradiţionala „zestre guvernamentală“ sătească e pe cale să dispară. a Raportându-ne strict la situata specială de stăzi constatăm in primul rând că alegătorul român a pălmuit cu toată vid goarna la de om necăjit. Teroarea liberalo-militaristă, brutalitatea stărei de asediu, imoralitatea ceizurei şi întregul rigm excepţional care abrutizează spiritu obştesc. Revolta surdă a conştiinţei cetăţeneşti, în faţa dictaturei întronată în mod sadic în România—atunci când întreaga lume se dezvoltă i zorind în numele libertății’*’» manifestat cu © desăvârşire cu atât mai elocventă cu cât aceasta s-a. Întâmplat sub ameninţarea baionetei—temutul argument electoral al brătienilor. Independent de orice indicaţiune asupra combinaţiilor viitoare de guvernământ, subliniem că în primul loc că rezultatul alegerilor este un avertisment urgent al ţarei îndreptat a celor care au încadrat în margenile absolutismului destinul unui neam " Cuvântul reprezentanţilor democraţiei sociale româneşti a fost binecuvântat de votul poporului. S a cerut cu hotărâre demobilizarea,pacea definitivă, libertatea publică, pacificare socială prin amnistia imediată. Prăbuşirea liberalilor in alegeri înseamnă comanda publică pentru normalizarea vieţei politice în mediul liber şi constituţional inerent civilizaţiei moderne. Şi glasul poporului face lege ! RENOVÁTUS VIAŢA POL T CA Rfizultatols moi tot defavorabile liberalilor — Cifre şi date caracteristica — Pînă joi seara, orele 12, cînd scriem prezentele rînduri, nu se cunosc a lasă de cât rezultatele din judeţele Dorohoiu, Botoşani, Vaslui, Tutova, Fălciu, Tecuciu, Bacău, Neamtz, Suceava Covurlui, Brăila, R. Sărat, Putna, Buzeu Ialomiţa, Romanaţi, Tulcea şi Constanţa. Chipurin care sunt redate rezultatele, chiar din aceste câteva judeţe, face dificilă afirmarea precisă a nuanţelor cărui aparţin toţi cei aleşi. Ceea ce frapează este faptul că în unele judeţe, cum e Putna, lipseşte numele d-lui Săveanu printre cei aleşi. Tulcea nu indică dacă aleşii sunt liberali sau opozanţi, dar se poate lesne face deducţia, când constaţi că lipseşte, printre cei aleşi, de pildă numele dlui Alex. Mavrodi, directorul ziarului „ Viitorul“ care a candidat aci. La rubrica informaţiilor cetitorii găsesc exact numele aleşilor din fiecare judeţ mai sus notat. Gruparea lor, pe culoare politică arată precum urmează : • La Iaşi: 3 libarali, 2 naţionalişti, 1 conservator progresist, 1 poporanist. La Dorohoi: 5 naţionalişti, 1 conservatorprogresist. La Botoşani: 2 liberali, 1 liberal desident, 2 naţionalişti, 1 conservatorprogresist. La Suceava : 4 naţionalişti, 1 liberal. La Roman : 2 liberali, 1 pogresist, 1 poporanist. La Bacău 3 liberali, 2 progresişti, 2 naţionalişti, 1 poporanist. La Neamt: 4 liberali, 1 naţionalist. La Tecuci 5 opozanţi La Tutova: 3 liberali, 1 opozant. La Buzău 4 liberali, 5 opozanţi. La Constanţa 4 liberal, 3 opozanţi. La Râmnicul-Sarat 1 liberali şi 4 opo Dar nu numa' rezultatele exprimate sunt edificatorii ci şi cele neexprimate In genere comunicările oficioase nu prea vorbesc precis de înscrişi, votant şi anulate. Două oficii dau însă şi în această privinţă cifrele şi cetirea se indică dar enorma popularitate a dlui general Averescu la ţară şi cu ce sfinţenie a fost ascultat cuvîntul său de ordine, in materie de anulare. Intr'adevăr, in Romanaţi sunt înscrişi 41,592. S'au prezentat la vot 3115. Anulare se cifrează la 14,941. Jalomiţa e şi mai caracteristic in această privinţă inscrişi 41,250. Votanţi 88,254. Anulate 19,431. Se mai poate oare tăgădui că în rîndurile ţărănimei există astăzi o cot şfiinţă cetăţenească. zanţi. La Putna, 2 liberali 5 opozanţi. La Covurlui 3 liberali 5 opozanţi. La Brăila 4 liberali, 2 opozanţi. La Tulcea 5 opozanţi, 1 libe- I ral. La Romanaţi 6 liberali 2 opozanţi. La Ialomiţa 6 liberali, 2 opozanţi. La Fălciu 2 opozanţi. La Vaslui 4 liberali. Pe de altă parte din Bucureşti se mai anunţă: Teleorman 9 opoziţi 1 liberal. Gorj 4 liberali 3 opoziţie. Vlaşca 2 liberali, 6 opoziţie. Prahova 6 liberali, 7 opoziţie. Dîmboviţa 7 opoziţie 1 libera, Dolj 5 liberali, 6 desidenţi, 3 naţionalişti, 1 progresist. Argeş 7 opozanţi 1 liberal. In total 112 opozanți, 81 liberali, din rezultatele cunoscute ptnă acum. REZULTAIUL ALEGERILOR 0 revoluţie politică — Infrîngerea liberalilor şi greşala opoziţiei — Pană la o mal amplă analiză a rezultatului alegerilor, «la CV11M, e în celor ce decurg nu ordem c* exagerăm cînd afirmâm că „ in prezenţa unei adevărate revoluţi« politice. Nici liberalii, nici opoziţia n’« cunoscut «tarea reale a snblrnin popular. Căci dac ar fi «unoscut o, cel dintâi n’ar fi Imn ns Inoru rile paaft unde le-au împins. Iar cel dl« urmă ar fî cunerlc natemi pe e«lea strict constituţionlă şi am ti trăit în fine ceasul sfânt în ţara Romînească îa care guvernul ar fi fost în adevăr exmegiund voinţei naţionale. 4 Incontestabil că opoziţia are dreptul să se bucure de înfrîngerea liberalilor, cu atît mai mult cu cît această înfrîngere este fructul luptei unei mici părţi din opoziţie. Dar nu este mai puţin adevărat că dacă ea participa la alegeri, astăzi criza politică ce frămîntă ţara, ar fi fost sfîrşita şi legalitatea întronată. Pe cînd aşa, alegerile de acum nu hotărăsc decît în privinţa unui singur lucru şi anume, că ceia ce sa hotărît să urmeze guvernul de generali nu va mai putea avea loc. Rămîrie însă deschisă întreaga chestiune a succesiunei actualului guvern şi apare un factor nou, componenţa^ nouei constituante care îngreuiază^ situaţia şi face să se vorbească, de către liberali chiar, de provizoratul acestei Constituante. Cît despre opoziţia averescano-takistă şi socialistă, ori cît este de mulţumită de împunerea liberalilor, nu poate să nu vorbească şi ea are acest provizoraL doTed f * pojsstiinţa cetăţen«as«A ee nu pote at« na teaaceanîpipo*1. 8'Net*,e acelora care dezasperna era de dociiitahi“*f c®nş»H#t« treime sa fl« pusă în serviciul oazelor tp»mamninfblrea B*rvegcâ pentru Mtirpire« enmavolntelilor, b«*tepo»eeIU U* * teroarel, și nici deoam de a mtroua o »1a« form« de de* partidele de ordine ca în a «cat sens fia eanalioatâ obtene*seâ, Să înțeleagă aet-sie partide tuvAt m«nt •'« maî *gteUmt*e aa elul alegeri și ei iscă cele necesare imediat cSt Mâne va fi prea tîrsvii 0 nesen şi issaionodira Biolăm aliaţilor1 Testul notei prin care ni se cere — an răspuns clar şi imediat — .Ziarele din Bucureşti publică textul none note ce ne a fost adresată de consiliul suprem Cuprinsul ei este astfel îa rit . face de prisos orice eoaritarii ! „La nota consiliului suprem ,din 12 octombrie privitoare la cieutia minorităţilor, a recluziţiilor şi situaţiunei de la Budapesta,guvernul român nerăspunzând nimic, consiliul a adresat următoarea nouă notă : Consiliul suprem a hotărât să însărcieze pe miniştrii aliaţi din Bucureşti sănotifice fără nici o întârziere guvernului român că a fost urât impresionat de faptul că generalul Coandă trimes în mod special la Paris de noul minister a sosit fără a aduce răspunsul României la ultima comunicare a Puterilor, sub pretext că ministrul Italiei nu făcuse demersul in acelaşi timp cu reprezentanţii Franţei, Angliei şi Statelor Unite. Consiliul suprem exprimă dorinţaformală de a obţine in termenul celmai scurt minur puns net şi positiv de la guvernul român asupra punctelor în litigiu, situaţia din Ungaria cerând hotărâri grabnica pentru "a restabili o situaţie normală necesară siguranţei Europei centrale. Principalele puteri aliate şi asociate nu po admite prelungirea negocierilor dilatorii cu România asupra chestiunilor puse la 12 octombrie ) I nformaţii — Detaliile pe care le aduc ziarele cu privire la rezultatul scrutinului din Capitală, arată o stare de spori care nu dezminte intru nimic provedenie in privinţa sentimentelor ce domină Bucureştii. Este fără precedent că, deşi candidaţii socialişti au declarat că se retrag şi la clubul tor s’au depus 10.000 de certificate de alegători totuşi din numărul voturilor întrunite de partidul socialist din Capitală, rezultă că vor fi proclamaţi cel puţin trei candidaţi. Ceia ce e surprinzător şi caracteristic in acelaşi timp este că In unele centre rurale socialiştii stau in fruntea voturilor. Lista indpendentă, Clopotul“ întruneşte 54,904 voturi faţă de 36.521 voturi obţinute de liberali in judeţ, iar socialiştii 21,212 voturi. „ La Ploeşti recitatul este şi mai caracteristic, căci socialiştii care s au obţinut de la alegeri I au căpătat totuşi un număr de , trei acutăţi. I — 'La. tArgcs ci fost, aleasă lista ţâ~ I rănească în frunte cu d. Qr. 'Coandă, a~ * cel inculpat de complot contra Regelui. U Toţi comercianţi din Iaşi care nu sau înscris până acum in Udele electorale pentru Camera de Comerţ, fie din lipsa de timp ţie de sfrica unor difcultăţi ce eventual le-ar întâmpina, sunt nefilitaţi pe această cale că redactia ziarului „Opinia“ se pune la depozipa lor de a le face acest serviciu in mod gratuit. Nu se vor prezenta decit numai cererea de inseriere indimbrata si biletul de patenta. ■ Printre cei aleşi la Bacău se afla şi d. Borcea, profesor anvversitar dm. Iosb membru al partului ţărănesc de sub conducerea d-lui Paul Bujor. Hjs Printr'un comunicat a ministerului de industrie şi comerţ se dezminte categoric ştirea că guvernul ar avea intenţia să permită exportul griului. HI Ziarele din Capitală se cred în măsură de a afuma ca Sîmbătă. îa ajunul alegerilor, Regele a promis formal d-lui I. Flondor că alegerile se vor amîna. In curând va reapare în localitate ,, Gândul liber14 revista de cultură şi politică generala scrisă de Teodor Rovanu (rascola pe iunii . Sept. și Oct.)