Opinia, decembrie 1919 (Anul 15, nr. 3790-3814)

1919-12-03 / nr. 3790

Í$ÖL X Vlies No. 87Ü0 ■ nuAJtmMiu mim** 1I«NÁMS£ÍTI: mm-. : : : g® MM ŞASE fc¥M! : : ; : 4» , TENI ÎHÎ!:: : : : : g» . ADMINISTRAŢI^ SAŞI —, Gh Mârzeice 23 — TBIBF *#« @S 3s»i tî®«,âv®S MIRGURI 3 Decembrie ANINC.IU.BI Se primesc la AGENŢIA DE PUBLICITATE 1. BRANSTEANU — — Str. Gh. Mârzescu 23 — isfiessieaară exclusivă a publicității. Ha raai? vechia îi*?». sjwti ii iBitilei ii — Smnăfurarea partidelor organizate — Doaâ sunt cauzele care au creat situaţia politică de astâzi de la noi, situaţie fără precedent, de sigur, în istoria tuturor popoarelor lomei. Pretenţia ca cei din teritoriile a- 1 jpite să se constituie in diriguitori, izvoreştâ dintr’o star* de fapt, care priveşte întregul bloc *1 teîor din teritoriile alipite, fi o prezumpţie, care privişta numai pa cei din Ardeal. Situaţia de fapt, are la bază numărul repreaintanţilor din teritoriile eliberate. li au o majoritate impunătoare îb parlament şi or cînd p®t hotărî deci forma şi caracterul guvernului. Cele patru regimuri electorale diferite, aub care treac părţile respective din Romînia Mare, au adus şî acest rezultat bizar, că vechiul regat a fost majorat şi, deci, fâcînd suirea, el a perotit supremaţia. * Cît despre prezumpţia, ea este izvorul unor şi mai mari neajunsuri şi a unor şi mai bizare pretenţiuni. Prezenţa ardelenilor este că ei sunt superiori nouă din puncul de lidere moral. Şi aci avem şi noi o mare vină fiindcă am contribuit la făurirea acestei legende prin violenţa luptelor politice din vechiul regat. Ardeleni ar avea deci insuş rea de a face aci pera de epuraţie. Că ardeenii au o întocmire socială şi economică superioara nouă, aceasta-i evident. Că ei au cunoscut un regim de viaţă mai occidental, narăş perfect adevărat. Nu mai puţin, din punctul de vedere al moralităţii politie*, Austro Ungaria n’a fost ferită de racilă şi putregaiuri. Monarhia xx’a constituit idealul din acest puEft da videre, şi nu de rareori cei veniţi din Ardeal s’au dil« 5 tat şi înfruptat din ceea ce constituie inferioritatea noastră morală. Presumţi* superioritâţd «orals, cu intenţie exagerată, a devenit prilejul unor art* ca desăvîrşire nepotic«. Am văzut acel spectacol uît al refuzului în Ardeal a candidaţilor din vechiul ivga’, ca şi cam nu sunt toţi fraţi romîni — şi tab’aul trist al trufiei cu care cei reveniţi la patria mumă înţeleg *ă puie stip nire pe căMÎn*l părintesc. Cum am mai spus’o, Sibiul s’a manifestat într'an chip ast-fel, îneît a devenit a numea Strassbourgului. Acolo, [fii regăsiţi, fericiţi de a sa vedea luaţi aub «.--ul ! Aci, fii reveniţi la casa părintească, cu manifesta voinţa de a alunga părinţii din casă. Iar chiar de ar exista superioritatea morală, singur această virtute negativă nu îndritueşte pretenţia la guvernare. Pentru aşa ceva se care pregătire, superioritate intelectuala, etnoştiinţi profunde, experienţă, nenicis în materia de ară de a guverna. Pot oare, în conştiinţă, af'Pta ardelenii că posed aceste însuşiri de oameni de stat ? Şi punem această întrebare numai pentru ei, căci de ar fi s’o punem pentru basarabeni şi bucovineni s’ar putea înterpreta ca o ironie. Aşa dar, se cred ardelenii atîtc de puternici în artă de a guverna— în aceste vremuri teribile— încît îşi pot permite de a înlătura vechii diriguitori ai vechiului regat ? Nane trece prin minte să ne închipuia aşa ceva, căci în acest caz ardelenii ar pune în evidenţă o suficienţi şi o fatuitate de care nu le facem injuria de a-i crede ca pabili.* înlăturarea vechilor diriguitori nu poate dar fi operă utilă pentru bu • «al «ere al patriei, poatem a*ig«ra • rea unei bune și ordonate diriguiri.. I*r relele ce ăr decurge ar fi atît de mari și ar privi atlt de mult îatrea* ga Românie mărită, îneît și ardelenii ar urm» * si sufere M«lt di» această cauză, interesul lor ,chiar, cere altceva decît ceea ce se întîmplă astăzi, şi cei dintâi, ardelenii conştienţi de răspunderea lor, ar trebui să lupte contra unor tendinţi ţie acaparare. Dar chestia prezintă şi o altă faţă, de ordin cu adevărat Moral. Despre aceasta, îm numărul viitor, dRITieUS «--»sii^*tsW«SSe^^g^g®»ttefcssi«!»apou.. Svrrte natural ca guvernul ss nu prejudice 1)0$r ir ele guvernului. ‘Gând care vem. ajunge ce s& aper& tat et& ie natural ca parlamentul si judece actel guvernului ?. * ZFLiei nu .se poate să nu fie Uzabat actualul parlament. %l cuprinde doar atitea demente di» zVvante ! * "Se atriluie i-lui "Guta exclamaţie : — „lEu nu mă simt mic nici cliar în fața d-hâ Sárga11, la care unii din cei prezenți i~a răspuns : — „JHlmíc surprinz*tar din moment ce ejti at-k, ic mi ap ! BLAIIZT wswMwriiifi»"1*' "ri - ■ TO« INSEMNARI La punctI.. Ziarul socialist „Lumea Nouă“ înregistrează pe de o parte faptul judecării şi condamnarei lui Gh. Tanase, iar pe de altă parte, mobilizarea intempestivă a d-rului Ghelerter. Cu acest prilej ziarul socialist denunţă faptele ca fiind o manoperă a teroarei liberale şi în special ca o răzbunare sadică a d-lui G. G. Mârzescu, fost ministru de interne. Se utilizează totodată un limbaj extrem de violent. Punctul de vedere al ziarului în chestiune este destul de simplu. Atâta lume şi atâtea ziare au făcut acelaş lucru, ba chiar lucruri mai grave de cât d. Gh. Tanase. Totuşi n’a fost judecat şi condamnat decât socialistul Tanase. Deasemenea, mobilizarea socialistului Ghelerter s’a făcut cu oarecare forjări a situaţiunelor legale şi într’un timp de o stranie coincidenţă cu întemniţarea secretarului sindicatelor din Iaşi. In ce priveşte atacul la adresa d-lui Mârzescu, socialiştii se prevalează de rolul fostului ministru de interne în chestiunile economice şi politice în legătură cu partidul socialist, şi mai cu seamă de celebra ordonanţă secretă prin publicarea căreia socialiştii au zdruncinat puternic viitorul politic al fostului ministru. Desigur că acuzaţiiinele sunt foarte grave. Şi ziarul„Mişcarea“ le tăgădueşte. Suntem dispuşi a privi lucrul într’un mod cu totul imparţial şi urmărim cu atenţie tăgada oficiosului liberal local. Dar buna credinţă ne îndeamă să constatăm din capul locului că „Mişcarea“ nu combate prin nici un argument logic şi concludent afirmaţiile socialiştilor, nu atinge chestiunea guvernărei liberale (sub d. Brătianu şi general Vârtoianu) cu teroarea oarbă ce a fost vărsată din belşug deasupra ţării, nu explică în mod limpede incidentul electoral Tanase-Mârzescu şi chestiunea ordonanţei secrete, etc. etc. iar singurul argument invocat este că Tanase a fost dat înjudecată din ordinul comandamentului. Se cunoaşte această formalitate, dar socialiştii pretind altceva... şi „Mişcarea“ tace cu totul. In schimb, violenţa de limbaj din „Mişcarea“ nu se lasă mai prejos de acea a ziarului „Lumea Nouă“. Şi se fac insinuări asupra d-rului Racovski, absolut gratuite şi ca un leit-motiv plicticos cu care liberalii au terorizat ca an întreg o nefericită ţară. $ Aşadar, chestiunea rămâne deschisă f C î ' 1Xm.›”-l‚‚nn nnbiîaî ,«‚‚K1‘aa AA« .. { #*› F^uu H miiiutuca upiiinsi puunvsc, wtr i fratele „Mişcarea“ ar trebui să pne lucrururile la punct şi să se explice în mod limpede şi serios. Apropos, de ce d. Mârzescu nu dă în judecată ziarul „Lumea Nouă“ ? RgNtVATfS $ Q Recizi» ministerial hetă’ răşt® ca prima sesiune de Ianuar a Curţilor cu Juri din Basarabia să se ţie de la 28‘ Ianuar la 7 Feruar st.). (corespunzător cu 132* Ianur st. veekij, sesiunile următoare avînd a fi socotite în acelaş mod. In toiul gravei crize politice prin care trecem, ne aflam de fapt şi în paroxismul crizei noastre militare. In joc ca timpul să ne fi adus o înbunătăţirer a situaţiei, piaţa noastră stă din ce în ce mai prost, suntem la un deget de prăpastie. Căci, financiarmente vorbind, este prăpastie că leul nostru să stea 11 centime în Elveţia, 24 în Anglia şi 25 în Franţa. Vorbim de cursul oficia!—fiindcă de fapt, în pieţele streine, leu! nostru este pur şi simplu refuzat In această privinţă ştiumulte lucruri cei ce se reîntorc din străinătate şi ştiu şi mai multe studenţii, plecaţi pentru studiu in Franţa, cărora li s'a promis schimbul în franci francezi iar astăzi li se refuză acest schimb, şi care studenţi sună ameninţaţi, să moară de foame fiindcă nu li se primeşte leul românesc pe piaţa franceză. :iî Este prea complexă problema valutei pentru a putea fi cercetată, aci. Nu ce poata în*a tăgădui că ea este, în strînse, relaţiuni şi cu situaţia noastră internaţională de astăzi. Clarificarea acestei situaţiuni va modifica ea oare în bine starea noastră actuali valutară ? Intru cîtva de sigur. Dar modificarea cea mare, fără a ajunge la normal, nu se va produce dacît atunci cînd vom putea contracta un împrumut extern, iar acest imprumaut, nu va putea fi realizat pînâ nu vom păși la întoc‘’ mirea unui buget de venituri și cheltueli, pînă cînd sistemul da a trăi din hirtia moneda și a acumula deficite colosale peste dificite şi mai colosale nu va lua sfîrşit. Situaţia noastră valutară de astăzi nu izvoreşte — în afară de la* tura ei politică ■— diatro diminuare a încreierei în avuţia statului şi poporalul românesc,ci din faptul că hirtia Monedă se tipăreşte cu duiu * mul, iar statul, bazat pa acest 1uru, cheltueşte nebuneşte. * Până vom fi în stare de a trăi pe bază de budget, vom cunoaşte suferinţele de acum, vom plăti francul elveţian cu 6 poate chiar şi 8 iei, francul francez cu 4 sau chiar 5 iei şi Ura Sterlinge cu 110 poate, chiar 10 lei. O astfel de viaţă comercială şi financiară constitue o calamitate, de care pare că cei în drept nu-şi dau seama, datorite crizei In tain! sufe inţeîor VIAŢA POLITICĂ ■ r**- Véliifá mersu — — Halăsl iţi mm — mmeemes&xrvvsa®® e. Guvernul de generali a refuzat semnarea ? — O lovitură care nu reuşeşte — La lumina unei telegrame venită din Paris,-şi pe care cetitorii o găsesc în corpul ziarului, se poate lesne lămuri cele ce s’au petrecut cu ocazia răspunsului guvernului Văitoianu la ultimatumul aliaţilor, şi care au dat prilej presei din Capitală să se alarmeze. Lucrurile nu corespund realităţii, nici în forma in care o anunţă „Viitorul“, nici în forma in care o anunţă celelalte ziare. Adevărul este următorul : Consiliul Suprem a cerut categoric că răspunsul ,la ultimea sa foţă — ultimatum să fie dat de guvernul careia ia fost, laminată nota. Până la sfîrşit în funcţie de voinţa d-lui Iridaau, d. gemalul Vaitolaau adresat de cuviinţă si răspunde prin încriminări la adresa aliaţilor şi prin o declaraţie ea nu poate semna o astfel de pace. Corpul diplomatic a făcut cunoscut atenei d-lui Tait»ia»u că aceasta înseamnă » rupere «de relaţii şi plecarea misiunelor pănâ în 24 ore. Sperat de aceste consecinţe, d. Yait®ianu a modificat răspunsul care înseamnă în esenţă câ, dacă acest guvern ar îi avut misiunea de a semna, ar fi refuzat.* Consecinţa normală a acestei întâmplări a fost că corpul diplomatic a făcut cunoscut la Paris că, guvernul demisionat neputând angaja ţara, trebue numai decât aşteptat formarea noului guvern. De aici, ştirea că sa admis o amânare şi bravada d-lui Vaitoma nici că dacă s'a produs, o amânare, ii a cerut o el. INFORMATION U Te piue ie 5 fBecembrie urmeazi sâ se ii&lpc 'Sonslié Suprem al 'Gon~ferinții ie ace. fDt hx acea iată, reprezintanţii shtelor aliate a fEaris, vor lucra împreună cu guvernul francez, sul rezerva aprobatei ulterioare a guvernelor respective. Ministerul de instrucţiune a aprobat alegerea dirginţilor la ş .ca* lel® seceatare. m Comisia interimari, a lua un vot, după care din zahărul adus da Comuni, nu se va distribui nici o cantitate pentru farmacii, remănînd ca farmaciştii pentru comerţul lor, să-şi procura zaharul necesar da aiurea. Curtea eu juri ţine şedinţele sale în localul şcoalei Cărei I, fie lângă liceul intersat. , Consiliul Suprem a decis să dea publicităţii textul ultimatumului adresat României. Din acest fapt se poate constata natura sentimentelor pe care aliaţii ie nutresc faţă de noi. La facultatea juridicăa universităţii locale vacanţa de Crăciun «3 va ţine între 6-20 Ianuarii. n. 1920, înscrierile pentru examenile din sesiunea de Ianuar, se vor primi în* tre 6 20 Ianuar iar examenela vor avea loc între .26 Ianuar 1® Fe*bruar si. n. 1920. m Ziarele din. Paris, publică ar mâtoarele : , „Din ancheta făcută la Budapesta de către misiunea interaliată şi din declaraţide scrise ale directorilor spitalelor şi instituţiunelor de binefacere, rezultă, că armată română, nu a rechiziţionat niciodată lapte sau material sanitar, nici în spitalele ungureşti, şi nici la furnizarea lor. Procesul lui Borşea, fostul notar din Stuleni, a fost fixat pentru 12 a lunei. Direcţia regională a invitat pe comercianţii, cari au lemne depozitate în gări, să facă oferte pentru vînzarea acestor lemne, deoarece trenurile neputînd circula din lipsa de cărbuni, aceste lemne sunt expusa a rămînea mult timp în gări. HSgl CERCUL, DIDACTIC din localitate a votat următoarea rezoluţiune, cu prilejul unei discuţiuni avute: „Cercul didactic din Iaşi luând în discuţie chestia , abonării obligatoare la revista „Lamura“ impusă membrilor corpului didactic primar urban şi rural, găseşte că prin această impunere se aduce o atingere demnităţii corpului didactic şi roagă autoritatea şcolară superioară să binevoiască a reveni asupra acestui act, pe care cercul didactic îl consideră nelegal. In acelaş timp adunarea generală a cercului opinează ca în caz cînd Onor. Minister n’ar reveni asupra acestei dispoziţiuni, membrii corpului didactic primar să caute dezlegarea diferendului pe calea justiţiei“. 15? In sânul magistraturei locale s’a făcut următoarea mişcare: . D. Gh. Lambrino a fost numit judecător de instrucţie. D. Gh. Cerbu a fost numit procuror de tribunal. D. Eduard Raşca nu a fost numit judecător supleant. V. Toţi d-nii membri ai Sindicatului ziariştilor din Moldova, sunt rugaţi a se întruni în localul sindicatului, str. Cuza- Vodă 52 (casele Jurist), în ziua de joi 4 decembrie a. c. ora 4 p. m. ^ D. dr. Bogdan, medic legist, a făcut ori autopsia cadavrului defunctului Dembinschi. D. dr. Bogdan îşi va depune azi raportul. La Salinei, Curtea cu juri va judeca procesul Vernea, dat judecăţii pentru tâlhărie şi bigamie. Prima emisiune de cei 590.000 al societăţei de editură „Mântuirea“ a fost cu mult întrecută. Deoarece însă, mulţi evrei din provincie, din pricina greutăţilor de deplasare şi de poştă n’au putut până în prezent să contribue la această subscripţie — care în afară de scopul comercial, are şi unul naţional evreesc, subscrierea constituind astfel omanifestaţie a conştiinţei evreeşti, societatea „Mântuirea,,ă hotărât să’ prelungească termenul de subscripţie până în ziua de 5 Decemi. în modul acesta se dă tuturor evreilor posibilitatea să participe la crearea celei mai de seamă instituţii culturale evreeşti. Subscrieri se primesc la Banca Moldova Iași. Membrii Sindicatului proprietarilor urbani se întrunesc mâine Mercuri 3 Decembrie a. c. ora 6 p. m. în localul Sindicatului str. Cuza Vodă 52 (Casa Jurist) unde se vor da lămuriri deContenciosul Sindicatului, compus din D-nii G. S. Cristofor și M. Cernătescu asupra nealaideefet-rege privitor la chirii.