Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)

1920-02-15 / nr. 3840

II ANUL XVL-lea No. 3840g S fauni Sfum&gvri ABONiUftKNTB UK M; : : s »@ UH SAUA AIHi : i i -40 s TMH fcEK! •! : i ■ S» , ADMINSTRATIA iASI—.Gb. MAr zecea a8­­ WS# E.srwg Kt». Mt© -*IAR POLITIC COTI Dl AM. »,#­ »HMM­lfA 14 rNGHOI n Bi Sae print «sc .* AflHHITiA BI KWLIGITATK­­, BRAN­ STEIRNU ------S». Gk Hm­ocg 3* — flwwwtoe»*** »xd.uaiv*. » tn'Oshcrtitl? 37* awsw*A» ▼««*•*« . -4­­' i Universitarii basa­rabeni de la Iaşi dela primele legături cu Basarabia rămasă liberă, laşul s'a simţit foarte fericit sâ poată atrage la universi­tatea lui cît mai mulţi tineri din a­­cest pămînt răpit. S’au dus la Iaşi — c­e datorie s’o spunem — s’au dus unii de plă­cere şi foarte mulţi de noroi«. N’a­­v«au ce face. Pentru cei mai mulţi dintre dînşii s’au făcut sacrificii cum nu s’au făcut decenii de'aiIndul pen­tru tinerimea Romîniei de piuă ori. Dar din partea marei majorităţi re­cunoştinţa nu se vede. Da dragoste nici nu mai vorbim. Şi dacă suferin­ţele şi privaţiunile covîrşitoare ale poporului de peste Prut, Indurate pentru noi toţi, şi-ar face cumva drum spre inimile lor, e destul să-şi aducă aminte de un jandarm ori de an funcţ­onar român incorect pentru ea şi refuse ori­ce credit, ori ce vi­ia­re patriei cei noui, unde dom­­neşte limba auzită poată în leagăn... S'a întemeiat la Iaşi, cu mari sa­crificii băneşti dn partea contribua­­bilului care Încă păzeşte hotarele, s’a întemeiat un cămin pentru studenţii­­ b­asarabeni, cari, în covîrşitoarea lor­­ majoritate au plecat de aici rău dis- ■ puşi Împotriva noastră. Acolo ei au­­ făcut toate sforţările — unii mai­­ mult, alţii mai puţin — ca dispo­­­­ziţia duşmănoasă faţă de cultura­­ noastră, faţă de patria lor nouă, să­­ fie cultivată. Şi cu concursul nostru­­ au putut să se ţie în izolarea dorită. Căci le am dat cămin şi burse. Şi azi, după aproape doi ani de viaţa universitară la capitala Moldovei, emnt o raritate acei cari vorbesc în­­tre dinţii limba părintească ; azi ţi-e dat să auzi pe cutare romun basa­rabean neaoş lăudindu-sa că ei din principiu nu vor bafta romina fia. Şi ţi-e dat ca la a treia serată a iei lu Chişinâu să se prezinte cu un program. în majoritate străin, sa nu-i ş auzi vorbind limba din satele lor, | să vezi în program, etate ml studen- j ţesc rusesc împrejurul samovarului, ţ ca şi cînd ar fi sosit în *jua de la | Perm şi să mai vezi că în afară de g „romini* şi de ţăranii noştri de l­a­­ muzica militară, nu protestează de­cit o studentă şi un student dintre basarabeni... Şi ca să fie paharul prin aceasta se întîmplă sub ochii şi sub patronagiul unor persoane o­­ficiale basarabene. Ba unul dintre dînşii chiar — un Director— după ce tolerează acel vnfieem rusesc găseşte­­ de cuviinţă să conteste unora din­­ public dreptul de a protesta... _­­ Nu cred că experienţa ar trebui să mai continue pentru ea şi se ajungă la convingerea că strîngerea studenţilor basarabeni în cămin » a fost inspiraţia cea mai bună... Mo­­diul a lucrat în Rusia asupra lor, sa lăsăm şi la Iaşi să lucreze me­diul social La gazde ar vorbi ro­mîneşte la început de nevoie , apoi ar vorbi fiindcă ar şti, şi pe ur­mă mulţi ar vor**i fii lieft le ar fi plfti­cat sa vorbeasca şi fiindcă nu­­ ar mai simţi o colonie străină, iaelată de societatea romînească. Acolo li s'ar da toate ajutoarele în bani, purtindu şi prindui viaţa fiecare cum li convine. Şi probabil ar trebui secrificii mai puţine din partea statului dacă ajutoarele s ar da după ce studentul va fi făcut do­vada nu nu s'a dus la Iaşi nici ca să evite serviciul militar, ni­ci ca sâ fiică propagandă şi agitaţie împo­triva a tot ce-i romînesc, ci că s’a dus să înveţe carte spre a se pu­tea pune cu credinţă In slujba Ro­­­­mîniei de mine.­­ Chişinău ROMULUS CSOF3.EC . V­ V­â V Aramia cum este la faţă, d. A. C Cuza au putea sâ nu-şi du arama pe faţă. Şi pestriţ cum este la maţe, nu putea să nu-şi împestriţeze discursul cu tot saiul de invective, până şi la adresa d-lui Iorga. Urmarea se ştie. Din nou s’a produs ruptura între d-nii Iorga­ Cuza. In fond, nimic surprinzător în aceasta. Un om care a fost de toate, e natural sâ fie pe rând şi în contra tuturor. Un suflet reacţionar, e natural să nu reu­şească a-şi masca la infinit acest fond de sentimente, mai cu seamă în epoci agitate ca cea de astăzi. Un tip care nu trăeşte decât pentru a fi mereu pe scena­ politică, nu putea să nu-şi dea la un moment dat mânia pe faţă fiind­că n’a fost făcut ministru. Un politician care a uzat şi abuzat mereu de opor­tunism, nu putea să nu încerce şi acum lovitura, care să-l apropie de cel pe care l-a părăsit ieri şi care va deţine puterea de mâine: general Averescu. Foarte natural dar ceia ce s’a în­tâmplat ieri la Cameră. * Desigur că, pentru cunoscă­­torii ti© realităţi, a fost mai mar© mirare că a putut eseista prietenia Iorga­ Cuza, detât ci se produc© mereu ruptura întră al. Evident, nici actualul pra­­şeeinte al Camerei nu asia un om politic în adevăratul sens al cuvântului şi mai cu seamă nu posedă acel suflet larg şi inimă generoasă care trestia să fie la baza asfim­elor mari politice ala vremurilor normale. 0°sa este însă un democrat în adevărata accepţiune a cuvân­tului, un sincer iubitor al po­porului şi e lipsit de preocu­pări personale şi oportunist©. Lucrul stînd ast­fel, ti. Iorga nu putea avea nimic comun cu monomaniacul reacţionar şi ţarist, veşnic în goană după un portofoliu ministerial. Deosebirea aceasta a dus la conflictele din trecut; ea a pro­vocat conflictul de ieri. *5 Dar incidentul care a luat astfel de proporţii, încât d. Iorga s’a văzut silit si strige d-lui Cuza în plină Cameră că „MINTE“, are la bază și un fapt precis menit de a exaspera de mult pe d. Cuza. Int­r adevăr. Afirmăm că d. K­. Lupu a venit ministru de interne fiind­ el a voit d. Iorga, iar d. A. C. Cuza n’a devenit ministru de interne fiind­că n a voit a. Iorga. Nu comitem o indiseraţiune cînd spu­nem că în sinul aşa zisului consiliu compus din şeful ardelenilor, d. Iorga şi d. Bujor, d. N. Iorga a combitat cu hotărtre ideia intrarei d-lui Cum în cabinet, atît pe motivat că acest lucru ar provoca impresie rea în străinătate, cît pe motivul că interpelatorul de ieri este an­agramat în politică. D. Cuza s'a răzbunat ! A dat lovitura animalului din fatuli în baraca guvernamentală şi aşa gata să se prăbuşească. A crezut Insă să lovească şi pe d. Iorga căruia i-a u­rmaat un rabin în bărbi. * VIAȚA POLITICĂ D. Cuz? Tși dă In petec — incidentele de 1st Camera — — ît upturn lor­ga—Caza — Cît despre latura politică a incidentului, nu est© necesar de insistat în trecut ea nu pre­zintă nici o importanţi. Con­­secinţeie unei interpelări a d-lui Cuza nu pot fi altele decit inci­dent© fără însemnătate şi mai cu seamă fără consecinţe. Dealtfel intervenţia In dis­cuţie a d-loi Iorga şi dr. Lupu a însemnat o mar© manifestaţie a blocului împotriva campio­nului atitudinilor de caverne şi antidemocratica. Hulit, dezaprobat, invectivat, tt. Cuza a ieşit cu scandal din bloc, după cum cu scandal a ieşit din toate organizaţiile po­litic© din care a făcut parte. CAte­r* VOtS Legea contra speculei a găsit o nos­timă aplicaţiune din partea deştepţilor de la Chişinău. Un antiquar a fost condemnat la a­­mendă fiind­ că n’avea lista de preţuri şi fiind-că n’a prezentat facturele de cumpărare.* In timpul manifestaţiei socialiste de ieri primarul n’a putut fi găsit nicăiurea. Avusese prudenţa să lase răspuns că au-l acasă.* Este vorba ca atelierele C. F. P. să fie concedate americanilor. Atunci se va fi terminat cu ameri­canismele meseriaşilor noştri. * Un anume comisar regal, care îi se face galben de mânie când vede un sindicalist ruş, a devenit desigur ver­de când a văzut manifestaţia socialistă de ieri, BLASZY ÎNSEMNĂRI Invocarea morţilor O seamă de oligarhi, cu vatavii lor respectivi, urmăresc cu o atenţie neobo­sită toate manifestările muncitorimei noastre. Şi oricum s’ar prezenta faptele şi împrejurările, pentru orice acţiune sau deziderat popular, aceşti, oligarhi nu gă­sesc nimic mai bun de făcut decit să ţipe contra... bolşevismului, anarhiei, periclitărei statului şi neamului etc. etc. Animată de un perfect spirit poliţist, cioceimea egoistă şi brutală nu visează decât comploturi şi atentate, consp­raţii şi revoluţie. Ea nu ştie ce înseamnă li­bertatea cuvîntului, dreptul de asociaţie, suveranitate populară ; ea înţelege nu­mai să se cramponeze de situaţiuni în­vechite care nu se mai potrivesc spi­ritului elementar al conştiinţei maselor. Ia­r punerea aceasta la mersul firesc al vremei, oligarhia utilizează gama is­torică a formulelor umflate sub puterea tradiţională a cărora a fost anihilată voinţa individuală şi au fost exploatate masele. Ajunsă la extrem, oligarhia uti­lizează patetismul de impresie, invocând umbra morţilor. »împotriva dezordinei anarhice se vor scula sutele de mii de morţi“... aşa glă­­suesc acei care pun patriotismul în funcţie de interesele strimte de clasă şi castă. Este straniu peste măsură cum oli­garhia poartă grija ireală pentru liniştea sutelor de mii de morţi, în defavoarea reală a milioane de oameni vii. Deţină­torii tuturor fericirilor pământeşti con­damnă lumea muncitoare la o viaţă me­diocră şi abrutizată, In numele minciunos al liniştei de dincolo de mormânt. Jos minciuna! Morţii nu mai învie şi nu mai au cuvânt. Dar cei vii trebue să crească în libertate şi îndestulare. Şi dacă cumva s'ar abate pe pământ vremea poveştilor şi morţii ar învia, a­­poi sutele de mii de victime ale răz­belului tuturor îmbogăţiţilor prin furni­turi, jafuri şi contrabande, masele celor sacrificaţi fără milă, ar scoate un stri­găt de revoltă şi răzbunare. Morţii s’ar uni cu muncitorimea împilată şi sufe­rindă, ar sfâşia vălul minciunilor con­venţionale şi ar cere socoteală oligar­hiei conducătoare care se tolăneşte peste morminte în exploatare, destrăbălare şi jaf. Ascultaţi cuvântul celor vii şi lăsaţi morţii în pace, căci şi morţii ar fi gata să blesteme pe acei care dispreţuesc demnitatea şi viaţa omenească. RIN®VATOS I ii iBii i»i a rniiTTMilITtinr !/!­■■ ii.» i IFORM/VTIUNII •#' ceresarila avarassavia si fa­­kisfia susţin eu fari© el din gu­­vărnul general Atrarescu, ear© va lua fiinţă sal mai târziu în eâlava zii©, liberalii nu vor lasa parts, nici măcar nuanţa Stenian. In ssftintb s© asigură ei par­tidul liberal, prin insă­şi ti. Ionel Driteanu, a asigurat pa Suveran de consursu! partidu­lui liberal, în sensul că nu va fac© nici o opoziţia unui gu­vern Averescu. j '■& Sub propria somnituri şi desfi- \ zînd ari­ ca dezminţire, d. 9r F­ il­­pescu afirmă prin „Epoca“ că, la ea/sai anul ui 19­9 d. Victor Antones­ea a ri­dicat 35 milioane franci francezi pen­tru propaganda în străinătate. * După două săptămînă de zvâr­colire primarul actual de Iaşi s’a de­cis la reînfiinţarea taxelor maximale,­­ pentru toate alimentele. In acest scop ■ va apare asti­zi sau intric­a ordo­­nanţa. De remarcat este că după propune­rea unuia din ajutorii de primari, s'a dat dispoziţiuni prefecturei de poliţie ca ţaranii să nu fie deranjaţi şi să fie lasaţi a vinde şi fără preţurile ma­ximale.. Ce fericire pentru poliţie că măsura se va putea aplica numai negustorilor şi mai cu seamă unor anumiţi negus­tori. In jurul decanatului facultăţii de medicină din Iaşi, devenit vacant prin demiterea d-lui prof. dr. Negeu­, se dă o vie luptă între d-nii dr. Bacologlu şi Mezincescu. D. d-l Bacologlu, care a încercat să se stremute la Bucureşti şi n’a reuşit, luptă acum pe baza unui program ex­clusiv ieşan : facultatea de medecină din Iaşi a ieşenilor. Pentru a da o dezvoltare mai mare întreprinderilor lor „Tipografia M. H. Goldner“­ şi „Agenţia de Publicitate I. Brănişteanu“ din localitate, s-au asociat şi transformat într-o societate în nume colectiv, cu sediul în str. Gh. Mârzescu 17 Noua Societate va avea de obiect e­­fectuarea de lucrări tipografice, va pri­mi anunţuri pentru toate ziarele şi re­vistele din ţară, precum şi edituri de ziare, cărţi, reviste, etc. Urâm nouei asociaţii spor la muncă pentru propăşirea vieţei noastre culturale * Afirmăm că două din persoanele venite cu oficialitatea din Bucureşti la serbările din Cluj ar fi căutat să vor­bească cu prinţul Carol, cerând au­dienţa conform protocolului. La început , li s'ar fi dat răspunsuri evazive, dar faţa de stăruinţele ce au depus, li s’ar fi comunicat făţiş­ei s'a dat semnul riguros de a se împiedica orice contact între Principele Curat şi persoane venite din capitală. Ţinem şi nume la dispoziţia acestora care s’ar îndoi de temeinicia celor de mai sus. ?­ Ieri au circulat în oraş versiuni alarmante cu privire , la încăerări la Nistru între trupele noastre şi gărzile bolşevice.­­ Informaţiuni din sursă buni ne în­dreptăţesc a spune că: Într'adevăr, a­­cum vre­o trei zile au fost în două puncte uşoare încserări între trupele române şi elemente demikiniste care de frica bolşevicilor au căutat să se refu­gieze la noi şi au încercat să treacă pe teritorul român,­­ cu­ toată opunerea autorităţilor noastre.­­­D Moisiu, directorul manu­­facturei d® tutun, a înlocuit azi 100 de lucrători şi lucrătoare, geam­ au părăsit ori lucrul. Lucrătorii aceştia s’au adunat la Banca Leul Curund au început a se aduna un mare număr de lucră­tori de la alta ateliere şi fabrici şi au provocat o întrunire. In acelaşi timp e delegaţie de muncitori, a primit însărcinarea să se prezinte preşedintelui Comisiei interimare, p­etru a discuta chestia plinei. I Fină In acest moment iu se ştie jj'tacă, dacă d. dr. Xosin ra vrei di î primească de­legaţi­unea. 3§£ tManifcutaţia muncitorească de ori. — Muncitorii socialişti au demon­strat ori şi dam­onstraţia lor a fost în special îndreptată în potriva administraţiei comunala. La ora 11 a. na, lucrătorii şi lu­crătoarele de la diferita ate­iere ale statului, manufactura da tutun şi fabrici particulare, au părăsit lu­rul şi s’au adunat la Banca Leul. Aci e’a ţinut 0 întrunire, la care s’au rostit’numeroase curentări. în­trunirea a ţinut pînâ la 2 după prînz. La această oră, muncitorii cu­­prinzlnd mai­ multe mii, au eşit la stradă şi s’au organizat în profesiune. In chipul cel mai patinc, avînd în frunte drapelul roş, şi diferite placard©, şi în intonar­e de clutice muncitoreşti, au pornit spre Primă­rie. Aci delegaţii muncitorilor au ce­rut să vorbească cu d. Zosin, pre­şedintele comisiei interimare. Dar d. dr. Zosin ^nu a răspuns la invitaţia făcută. D.­­deanău a încercat să stea de vorbă cu delegaţii, dar aceştia au declinat onoarea. D. dr. Zosiu nevenind, delegaţii s’au urcat în balconul Primăriei, de unde au vorbit mulţu nei. Au rostit cuvînturi d-nii Îlarie, Zahana Tanasa, Ltauţuş, Andriu etc. Toţi au vorbit de revendicările muncitoreşti, ce nu se mai realizează. Au criticat cu vehemenţa adminis­traţia Comunală, cerind înlocuirea ei şi alegeri Comunale Muncitorii şi-au l­at întîlnire pen­tru azi, din nou la Primărie. In aceiaşi ordine miile de munci­tori au părăsit Primăria şi au par­curs străzile I. C. Brâtianu şi Pă­curari. In faţa Penitenciarului, au făcut o manifestaţia de simpatie pen­tru socialistul Tanasa, care se află depus de două zile. O delegaţie intrind In curtea peni­tenciarului, s a întreţinut cîte­va clipe cu Tanasă. Muncitorimea, îa aceiaşi ordine, s’a înapoiat la localul organizaţiei socialiste din strada colonel Langa, unde după cîte­va cuvlntări, s'au Imprăştiat în linişte. Autorităţile n’au avut oca­ia de a interveni. $§5 împrumutat internt. — Cursul emisiunei noului împrumut intern, s’a fixat la 87 cînd vărsămintele se fac în întregime, și 88 cîni se fac In rate. Dobînda va fi de 5 la sută iar termenul de amortizare da 40 ani. Nu se vor primi subscrierile la ruble sau coroane. jH Mirarea exprimată de noi tri, cu privire la participarea d lui co­misar regal, maior Ștefănescu Drăgă­­neşti la o manifestaţie de stradă cu caracter politic, nu şi mai are locul acum cînd forţa „Unirea“ — în mă­sură a şti ce gîndeş­e d. Drăgâneşti — anunţă că exuberantul magistrat militar a demisionat din armată. m Cheat­a amnistiei. —­r. dr. Lupu, ministru de interne, a decla­rat unui ziarist că guvernul va veni curînd la Parlament cu un proces de amnistie generală care va ex­clude insă pe trădători, spioni şi de­zertorii car® au trecut la inamic cu armele.­­ În ce priveşte dezertarea, se va­­ feee distincţie între deze­rtarea la ina­mic şi dezertarea în ţară. De aseme*­nea ee va face distincţie intra dezer­tarea în timpul campaniei şi dezer­tarea după incheerea armistiţiului. la astă seară are loc a doua se­rali masicali 1* cercai didactic.1 T­s*ta eWetsdtă.

Next