Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)
1920-02-22 / nr. 3845
Ir * 4 * tu„ A * v na & si Problema Rusie iff Acum cînd problema bolşevismului rus se pune la noi cu impetuozitatea datorită îngrijorărei în privinţa evenimentelor de la Nistru, este interesant ca cetitorii noştri să cunoască cum este considerată actualmente problema rusă de cătră Anglia, element hotărâtor astăzi în viaţa politicei europene şi mondiale. Iată rezumatul declaraţiilor făcute în această privinţă, în camera comunelor, de către Lloyd George, primul ministru al Angliei, rezumat pe care îl reproducem din ziarul LE TEMPS: Toate trunele britanice au fost retrase prin Rusia ; n’au rămas decit la Baltu de unde, cu toate protestările Georgiei şi Azerbeidjanului, ele sunt pe cale a fi evacuate spre Constaninopol, unde este necesară prezenţa lor. Europa nu poate să se reconstituiască dacă e lipsită de resursele pe care i le oferă Rusia şi este lucru lămurit că nu se poate infringe bolşevismul prin arme chiar presupunînd că toate statele limitrofe ale Rusiei ar fi dispuse să coopereze la o înaintare contra bolşeviştilor. Cine va plăti cheltuelile de echipare şi întreţinere ale armatelor ? Nci Franţa, nici Statele Unite, nici Marea Britanie nu vor s’o facă. Alternativa ar fi a se face pace cu bolşevicii , dar pentru aceasta trebue ca experienţa şi observaţiunea să permită a constata în primul loc că Rusia a renunţat la procedeele barbare şi că guvernul ei este convertit la principiul civilizaţiei. Ororile bolşeviste — continuă d. Lloyd George au revoltat omenirea. Regimiul bolşevic poate fi eficace, dar e nu constitue o democraţie. Rusia trebue să fie restaurată sub un alt regim decît acel al bolşevicilor. Noi putem să readucem Rusia la bun simţ prin buna influenţă a comerţului. Comerţul va pune capăt ferocităţii, cruzimei, jafurilor bolşeviste mai curied decit orice alt lucru. Şi în fine, Pruropa are nevoe de ceia ce Rusia poate să ofle. înainte de război, Rusia furniza hunei un sfert din toată cantitatea griului ce se importa, patru mincimi din cantitatea linei, şi a treia parte din unt. Ea furniza străinătatei peste cinci milioane tone de gria. Aceste cifre sunt enorme. In acest timp pretutindeni la Franţa, în Anglia, în Italia, preţul vieţei creşte. Europacentrală este înfometată în timp ce antrepozitele de cereale ale Rusiei sunt pline. Este imposibil a obţine cuprinsul grînarelor Rusiei cît timp armatele calcă frontierele acestei ţări. Situaţia este gravă în Europa. Vorbesc în cunoştinţă de cauză şi cu pătrundere. Previn Camera că nu are delît un singur mijloc pentru a face faţă cu un ces evenimentelor care se pot produce şi anume de a combate cu tărie anarhia. Declaraţiile d-lui Lloyd George sunt comentate în acelaş număr al marelui ziar francez şi din pasagiul ce urmează cetitorii pot judeca întrucît ele sunt pe placul diriguitorilor francezi. Aceasta este teoria d-lui Lloyd George. Nu se poate nega că este foarte ingenoasa. Trebue chiar de adrugat că ea nu e destinată numai de a lupta contra bolșevismului. De cînd lira sterlingă este mult depreciată în raport cu dolarul Anglia plătește un greu tribut Statelor-Unite. Ea vrea să se libereze. Ea caută un alt furnisor de cereale şi materii prime. Ar vrea să-l găsească în Rusia, unde lira sterlingă are o enormă putere de cumpărare. S’ar înţelege rău evenimentele de astăzi, de la Lituana pînă la Corta, dacă nu ne-am reaminti neîncetat că Statele-Unite şi Marea Britani» »lat ds aeiia» înainte cele două mai Mari puteri navale şi comercîale de pe glob. Rămîne de ştiut dacă teoria d-lui Lloyd George are şansa a fi cornfirraatâ da fapte. Nimeni n’ar înţelege s’o blameze ca fiind bazată pe supoziţiuni, căci supoziţiunile sint şi ele necesare progresului politicei după cum ipotezele slnt necesare progresului ştiinţific. .Dar este verba a se vedea cît valorează aceste supoziţiuni. ... A Ifi XYI-lea No. 3845 ABONAMENTR '* *W ÄR: ■ : t £ SO £B* ŞASE LCRI. i; ; t I 00 B l'BH MIKI ! I :; SO „ âDMINlSTBAŢIA IAȘI,—. Gib. lfârz®8eaa $8 1? B fi.- 13 £5?' © gr a®«» ZIAR POLITIC COTIDIAN. :...Gia • • • '* '.: - Săi® bâtă 21 Februarie 1S20 a. N n m Q I V RI He pr Isnesc 3® AtSHTlA Bl B0BLIC1TATS I. BEAN'STE/iNU *— »- Stor. Gl». Marsmcn S3 .— Csisoegională exclussivă a jfabiliităp, Gig» smbbsna*’ t &©«• G&ievft tfQSlK In chestia femeiei avocat curtea de apel secţia Il-a a făcut diverginţa. Sunt însă speranţe ca în cele din urmă apelul va fi respins, între altele şi pe tanetul că instanţa apelativă se va feri să fie de aceiaş părere cu d. Castichel Faur. * Nu este nici o mirare că atâţia alunecă astăzi de pe drumul cel drept. E atâta lunecuş de o bucată de vreme. * Suntem un ziar bolşevic. Aşa ne decretează un confrate. Sevastas are subiect de un nou articol: poliţismul în presă. BLAIZT Falsul „Mişerrei“ Numărul de aseară al »Mişărei* se confundă cu un raport poliţienesc. Astfel »Opinia*, »Evenimentul, »Neamul Românesc*, d. dr. Lupu, ministru de interne, întreg guvernul etc. etc. cad sub denunţul de propagatori ai... bolşevismului. In ce priveşte „Opinia* confratele liberal se referă la o frază a subsemnatului, pe baza căreia tinde a solidariza ziarul cu exprimarea unor ’păreri ce-mi sunt strict personale. »Mișcarea* știe că face o tentativă necinstită, dar nu evită totuși meschinăriile, cura s’a mi comportat și în altă împrejurare. Independent Insă de aceasta, »Mişcarea* mai comite un fals ordinar. Intr’un articol întitulat »Regim parlamentar*, ara susţinut că inacţiunea legislativă a Parlamentului şi certurile personale ale reprezintanţ lor naţiunei discreditează însăşi regimul parlamentar. Am arătat că acest fapt îndeamnă spiritul public la bolşevism şi am dat alarma, atrăgând atenţia asupra vinovăţiei parlamentarilor ,care, prin certurile lor infructuoase, îndreaptă ţara apre dezordine. Şi ce face »Mişcarea*? Izolează o frază din articol, o prezintă ca de sine stătătoare şi îmi atribue o părere diametral opusă aceleia pe care în realitate o exprimasem. Se poate un fals mai neruşinat ? Cu asemenea sistem necinstit de polemică »Mişcarea* ar putea prezintă pe d. Brătianu democrat, pe d. A. C. Cuza filosemit, pe Mitropolitul Primat ateu şi pe d. general Prezan antimilitarist. Falsul este notoriu. Publicul va judeca seriozitatea unui ziar care ajunge la asemenea procedee. Dar poate că domnul de la „Mişcarea* este scuzabil, întrucât facultăţile intelectuale nu i-au permis să priceapă sensul articolului în chestie. Atunci îl iert—dinspirit de colegialitate. Şi ca să închei. „Mişcarea* vorbeşte de„produsul imaginaţiei aprinse a unui redactor fără răspundere“. Întreb dacă ziarul liberal îşi ia răspunderea falsului făcut. Ca să pot şti—în caz afirmativ— dacă am a face cu confraţi omeneşte responzabili. RIN®VAT US ÎNSEMNĂRI m Din sauzs, valorii seărite a leului pe piaţa Franceza, In Paria s’ar plăti eu baai romineşti după următorul tar f : Pesta de Saumen 93 la kgr. untul 80 lei, margarina 36, eul 4, carne de viţel 60, carn# de eae 70, carne d© racă specialităţi 46 şi •* feissfiită 49 !#i de kgr. 'M Sîmîssw Sn mlses’l de a a- Vîrma să fesemraat© ©as© amerî« ©arce au fost oferite statutul românii de a-i wisvtSe mari ©aesSitafî «Se mărfuri. Termenul ele gîlatia ar fi pestatinsi ani, eu o dobânda de 10 la suta adăugată la ©apitaf. Piata si dobâneSa si urma si fi© socotita In dolari, eu vaSasta va fi pesî© cinei ani. Casele americane se obligă a aăuc© mărfurile mîr’unui din perturite romSreefTb Singurul iusru ©ar© est© nelămurit, a preţui, ceea ce nu-i lucru d© cea mai mica importanţă. & inconştienţi sau criminali ! Este uimitoare starea mintală de care iau dovadă actualii noştri diriguitori. Şi singura chestiune care se pune, este dacă avem a face cu nişte inconştienţi sau criminali. Suntem în epoca când trebue preparată faza de muncă a câmpului, când dar acţiunea diriguirei ar fi trebuit să fie îndreptată în senzul unui contact sufletesc cu conducătorii şi a unei vii propagande pentru o intensivă cultură a pământului. Mai mult decât oricând acest lucru ar fi fost absolut necesar acum când însemânţârile de toamnă sunt minimale şi ne paşte primejdia unui an dezastruos agricol. In loc de aceasta, o acţiune de duşmănie împotriva producătorilor şi un nou proces de expropiare menit a stîrni şi mai mult dorinţa de a distruge proprietatea-iată ce face guvernul d-lui Volida. Ceva mai mult, guvernul pregăteşte chemarea la Bucureşti a delegaţilor săteneşti care să-şi dea părerea asupra noului proect elaborat de d. Mihalache. îşi poate închipui oricine cât de mult ar reuşi să contribue la spiritul de ordine şi dorinţa de muncă, asemenea consultări şi înnebuniri de spirite. Orice s’ar spune, dacă cei de la guvern sânt inconştienţi, atunci desigur sânt criminali. Curtea de Apel, secţia I-a, a făcut diverginţa în chestia înscrierei în barou a d-rei Elena Popp. D-nii Volanschi, şi Stănescu au fost pentru primirea apelului, d-nii Buzdugan şi Virgolici au fost pentru respingerea. Afacerea se va dezbate din nou la 3 Martie. .. Senatul universitar se întruneşte azi la ora 4 dupâ şrâ**. GES Nici pe ziua de astăzi incapabilii de la serviciul telefonic n’au crezut de cuviinţă să facă ceva pentru a pune în stare de funcţionare telefonul redacţiei noastre. După cum se vede avem de a face cu o îndărătnică hotărâre de a ni se refuza mijlocul de comunicare telefonică. Aşteptăm rezultatul demersului făcut pe lângă direcţia poştelor, înainte de a recurge la alte căi prin care domnii de la telefon să fie siliţi a-şi face datoria. D. I. Teodorescu, deputat şi cunoscut publicist, a demisionat de la societatea de asigurare Dacia Română pentru a se consacra în toiul public esticei. Sifili Locul revistei din numărul de mâne al ziarului nostru va fi ocupat de nişte note şi impresiuni intitulate „Melancolie“ şi semnate de Mihail Sadoveanu. Nu obişnuim să insistăm prea mult asupra valorii contribuţiunei colaboratorilor noştri. Credem însă că este bine să atragem atenţia cetitorilor asupra articolului de mâne pe care îl socotim ca una din cele mai splendide pagini ale marelui prozator şi în genere ca una din cle mai frumoase producţiuni ale literatură române. §§1 Pentru rezolvarea problemei alimentarei a fost redusă cstemaţia trenărilor de călători în Muntenia şi s’au oprit toate încărcările de mărfuri în vagoane complecte, cum şi transporturile de coletărie, în cuprinsul direcţiei Ta regională Se studiază acum chestia oprimei temporale a transporturilor de mărfuri de Ardeal şi Moldova. $§ Din Tecuci se anunţă, că Mihai Radovici, fost secretar la serviciu tehnic comunal, a dispărut din acea localitate, după ce a delapidat suma de 10.000 lei. Tribunalul secţia I-a, a achitat ori pe Ecaterina Mighin, inculpată de Graor prin imprudenţă. VS Hramul bisericei Sf. Haralarabie, se va serba Luni, cu mare solemnitate. Serviciul religios va fi oficiat de Părintele Nievslea, proereul judeţului. îfi FIRATIUNI VIATA POLITICA Doui discursuri financiare — Critici hsgstiw© hu«© — — Omisiuni sis soluţii ©fiesta — Preludiul senzaţionalului şi excesiv de surprinzătorul discurs al d-lui Aurel Vlai a conzistat în două cuvântări critice pronunţate de d-nii Vintilă Brăteanu şi Marghiloman, din chestiunea actualei situaţiuni valutare şi financiare a ţarei. Ambele discursuri interesante, cu multe cercetări critice negative. şi cu multe observaţiuni întemeiate. Ambele discursuri au păcătuit însă prin faptul că n'au indicat soluţia. D. Vintilă Brăteanu de loc— d. Marghiloman dând’o numai în parte. . . D. Vintilă Brăteanu a făcut însă şi o mare greşală: a crezut de cuviinţă şi enunţe în parlament, în împrejurările de acum, principiul prin noi înşine. Dacă d. Vintilă Brăteanu ar fi adăugat cel puţin, că soluţia este şi în noi înşine şi alăturea cu prietenii cu care am făcut războiul, d-sa ar fi fost în nota justă. Dar aşa, să vorbeşti de principiul sectar, acum când până şi Anglia este tributară raportului internaţional financiar, când în Franţa nimenea n’ar îndrăzni să pronunţe un atare principiu, e o dovadă de un exclusivism absolut nefericit pentru împrejurările de acum, pe lângă că constituie o enormitate de concepţiune pentru un om ce se pretinde barbat de stat.» Discursul d-lui Marguileman, mai complect, a omis a se © ocupa ű® acel element important din viaţa noastră ©ccmé*4 misă, procutfia. 6ta schimb şeful progresiştilor a insistat asupra uneilaturi a problemei și a tratat necesitatea abseutl a unui rerical»?« bugetar, prin reducerea «hsîtuiefaior şi intensificarea veniturilor statului. £tcol® Insă unde discursul d-Sasi Marghiloman apare cel pufin bizar este când șeful progresiștilor face apel la actualul guvern şi parlament sprea proceda la această operă de echilibrare budgetară. Este surprinzător ca un om cu perspicacitatea d-lui Marghiloman şi ceara o asemenea acţiune, pentru care n’ar ajung© poat© toate energiile şi capacităţile noastre politice la un loc, unui guvern si parlament In plini disolufiun© şi lovit de la început de păcatul neputinţei. Că opera va trebui făcută, aceasta & evident. Că creditul nostru de stat şi general depinde mult de înfăptuirea a©«stei opere, este iarăş evident. . Ceee ce ni se pare o naivitate este ca aşa ceva sa se ceară actualului guvern In plina descompunere. m DaosrsftUs generalului Râşcanu. — Ziarul „Izbînda* înregistrează Următoarele declaraţiuni senzaţonale făcute de d. general Râşcanu, imediat după consiliul de miiv şirî de la Palat: — „Am demisionat din o serie de motive, asupra cărora nu pot razista. Nu este vorba de iharăie Car tier general... — Cum e situaţia îa Nistru d-le ministru ? Sunt veşti alarmante ? I* întreabă ziariştii. — Ştirile dela Nistru nu sunt de loc neliniştitoare» Nu e vorba de bolşevici cari ari ameninţă frontiera. Sunt resturile armatei demikmista şi refugiaţi cari vor să treacă graniţa; autorităţile însă din motive sanitare — pericolul ciumei — şi din motive de sănătate morală — pericolul bolşevismului — nu le lasă să treacă în Basarabia. Nu este vorba de vre-o armată cu intenţiuni agresive ; chiar acolo unde se ivesc patrule bolşevice ele nu au vre-o atitudine ostilă. Este un mare semn de intrebata ivirea unui pericol din această parte ; în orice caz astfel cum e păzită granița acum, face ca să nu mai fie nevoa de vreo concentrare rouă de trupe. — Sa zvonea chiar de mobilizarea unor contingente ? !... — Cu totul inexact ne răspunde d. general Râşoana; din potrivă vroim să grăbim lucrările demobilizărei, — să se mai ducă oamenii acasă. Vineri, continuă d. general, ne vom duce la Sinaia, parte din membri guvernului... — Așa dar, sunteţi încâ ministru ? — In orice caz pînă la numirea titularului. La Sinaia nu va fi Insă consiliu: ne vom duce, așa să respirăm aer curat... termină rîzînd — fostul? — ministru de război*. 9 m Azi se efectuieza alegerea pentru noua Cameră de Comerţ. Votarea are loc In localul Camerei de Comerț. Biroul e prezidat de d. Cernescu, magistrat. Hg D. d.r. C. Constantinescu, profesor agregat la catedra de medicină operatorie la facultatea de Iaşi, a fost considerat ca demisionat, daoarece a absentat în casul acestui an şcolar 30 zile, fără concediu şi ■ fără motiv binecuvîntat. ■ dtiv I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, şi-a anunţat întoarcerea în Iaşi, la începutul săptămânei viitoare. Eggs Azi comisiunea de prefacere a contribuţiunilor directe şi-a terminat operaţiile. In contra hotărârei Comisiune- Ior Comunale cei nemulţumiţi pot face apel, la Comisiunea de apel, Care va funcţiona la sediul administraţiei financiare, de la 25 Februar până la 10 Martie. Comisiunea se compune din Primul Preşedinte al Tribunalului, ca preşedinte, din administratorul financiar ca delegat al fiscului şi din un delegat al contribuabililor. Apelurile primite după 2 Martie, se vor judeca fără chemare, iar cele primite după 5 Martie, se vor respinge Că tardive. ES BRUTALITATE ? — Imaculata fae »Unirea* înregistrează — cu comentariile cunoscute un pretins act de brutalitate săvârşit de un vânzător de la cooperativa „Hărnicia* asupra fostului tipograf d. I. S. lonescu. Preşedintele cooperativei, d Luchian, ne arată că „brutalitatea“ se reduce la faptul că vânzătorul de la „Hărnicia“ a refuzat să vândă d-lui lonescu mărfuri fără a prezintă bonul respectiv “. Luchian mai adaogă că dealtfel d. lonescu lua mereu mărfuri de la cooperativă pentru a le dărui unei evreice. Amicii »Unirei“ fac naţionalism pe considerente de sex ! ?§£ la Învăţământul comercial al băeţilor din Iaşi sunt vacante 13 ore de Smrea re»a«S.