Opinia, februarie 1920 (Anul 16, nr. 3832-3851)

1920-02-21 / nr. 3844

ABONAMEZOT1 administrația Sf —. Gk. Msazmon 23 - V w JL w w om k© m® - . $. îÂRS3 01I TICC0 Tî OÎ AM* »ft mbit* 2.1 Fetranm ftND'HOIVBI & prhnosc » ASIMȚiA BK PUBLICITATS. BRANISTEANU — Sfcr. Gk. Muriescu 23 — C«BO«io»aîft iMluDiva s publicității. i^BgaaeB«gigH|asaBg^<gg|Wsga5^BBgi^ggaţ|l<wt!^g^SBS!a!|tWSgsaS^8g!IB^B^^1MBg^ -j3Wfcaa&.*»>- • V 4 f t 4 kte V PRIN NG 0u drept cuvînt putem apun» că politicianismul este o plaga a vieţii noastre sociale şi culturale. Dela 1863 şi plnă azi — 57 anii — s’au perindat la ministerul de Insfrucţie 60 de titulari, între care puţini au fost aceia care au revenit de mai multe ori. E incontestabil ca In asemenea condiţii nu se putea serios organiza învâţămîntul nostru, pentru că în primul rînd miniştrii erau numiţi pe consideraţiuni politice, făr o pregătire specială, iar dacă au fost vreo cîţiva care să vrea şi să poată face ceva în această direcţie, ei nu aveau timpul necesar, căci tot din motive politice trebuiau să fi părăsească departamentul. Cînd se cereau de către profesori unele îmbunătăţiri, li se opunea un non possumus categoric din nevoia de a se face economii, atunci cînd pentru consolidarea politică a vreunui partid se deschideau larg finanţele statului. Această stare de lucruri a durat piuă în timpurile actuale, şi faţă de acestea, studenţii, care au intrat în Universitate cu un nepreţuit dor de muncă pentru a acumula cu mai multe cunoştinţe ştiinţifice, pe care apoi şi le pun în serviciul neamului — şi au zis, prin noi înşine . In ultimul timp, studenţii secţiunilor aplicate de pe lingă facultatea de ştiinţe de la Universitatea din Iaşi, au alcătuit un „Memoriu“. Din primele rînduri se arata că pentru a păşi către o refacere economică e necesar 1) înmulţirea factorilor de producţe, 2) perfecţionarea procedeelor de exploatare 3) creiarea de noi industrii. Dar toate acestea nu se pot aduce la îndeplinire decit printr'un personal bine pregătit. Dacă in Ardeal industria e mai In floare ca la noi, ‘totuşi ea astăzi nu e condusă de un personal serios pregătit in această direcţie, vechiul personal, străin părăsind stabilimentele. Chestiunea învăţămîntului technic e azi, mai mult ca oricîtid, la ordinea zilei. Invăţămîntul technic se grupează în 3 clase : superior, mediu şi inferior. Invăţămîntul technic superior se poate organiza după 3 sisteme : 1) şcoli independente de Universitat şi independente între ele 2) politechnicele, care întrunesc la un loc şcolile technice de toate specialităţile 3) şcoli teehnice incorporate la Univesităşi sub formă de facultăţi teehnice, cum e în 9 din cele mai civilizate state Pentru Iaşi nu e recomandabil decit al 3-lea sistem — facultatea technică — cu secţiunile1) Electrotechnică, 2) Chimie technologică, 3) Chimie agricolă, 4) Mecanică. Şi aceasta pentru că : a) aceste şcoli exista deja pe lingă facultatea de ştiinţei, cu o organizare redusă, b) se înlătură dificultăţile de recrutare a personalului profesoral al unei Politechnice, c) laboratoriile necesare există deja pa lingă facultatea de ştiinţi, şi ele nu ar trebui decît reorganizate, precum şi din alte motive, arătate în memoriu. In cursul anului 1918 I 19 numărul studenţilor care urmau secţiunile aplicate se ridica la 63 la sută din numărul total al înscrişilor la facultatea de ştiinţi; neii înscrişi în 1919 I 20 dau un procent pentru secţiunile aplicate de 56 la sută. Totuşi din lipsă de profesori an se pot preda opt cursuri, iar unii profesori predau trei fi chiar «irei cursuri. Ajwrftti!« şi sfliâţiŞl CHESTIUNI UNIVERSITARE I ÎNSINE necesar, redna la minima« ; pentru acelaş scop se alocă la lasurești 40.000 lei, pentru llași iasă *»«si 3000 lei! Iar ca concluzie memoriul sa termină astfel. Ia acest scop trebuesc satisfăcute următoarele nevoi, cit mai urgent: 1) latreducerea îa program a masionilor care lipsesc pentru moment, și prevăzute în raportul consaisiunii franco române, 2) Acordarea de fonduri necesare organizării laboratoriilor, ca să poată funcţiona în bune condiţiami, fi după indicaţiile diresterilor institute ei, 1) Numirea de profesori la toate catedrele vacane, îa lipsă de elemente romîneşti, aduei aduse «fomente franceze, 4) localuri suficiente, 5) Admiterea în institute ai ma se facă decit In baza stadiilor liceale, și 6) Recunoașterea diplomelor «are ni se atribue ca diplome de stat, «a posibilitatea de admitere Ia «erpal lechuic. Cererile acestui «enaeria stat pe cît de juste, pe atît de uşor rtaliaabile. Şcoala e aceia care pregăteşte pe viitorii conducători ai societăţii fi ai Statului, în toate direcţiile, şi tot ea asigură progresul şi putereaunei naţiuni. Şcoala trebue să fie pe primul plan în grija guvernanţilor, căci numai prin ajutorul ei vo« reuşi să ieşim dia starea decăzută în care sîntem, pentru a putea spera să aducem şi noi partea noastri îa civilizaţia universală. Um exemplu ave« îa S&aarabia, unde lipsa de elemente pregătita peakt* eeaducere ao dă »ult de îngrijit. .. K . Ciad pentru instituţia odioasă şi unanim condamnata a jandarmeriei se cheltuesc 195 milioane lei anual-«ovine se aa atunci cînd va fi înlocuită cu poliţia civilă, surplasul să fia vărsat institutelor da ezitară, care indirect au contribuit la Înlăturarea ei. 1 . Memoriul de care asn vorbit e unul din semnele care ne arată că studenţimea intră aci într’e viaţi nova. Ea e perfect conştientă că Universitatea e reprezentata în primul rînd prin ea, şi unind forţele ei cu acelea ae profesorilor va reuşi să trei din toate institutele noastre de cultură aceia ce în adevăr trebue să fie: forţa care întreţine şi o face să prospere ie viaţa unei naţiuni. N. PASCU student în drept. Conflictul latent dintre guvern şi Marele Cartier General, pe care noi nu l-am socotit niciodată aplanat, a luat ieri o turnură senzaţională la Cameră. In aprecierile ce le vom face mai la vale nu ne vom servi nici de comentarii de gazete, nici de ştiri ocazionale ci de rezumatul celor ce s’au petrecut în şedinţa de ieri de la Cameră cind d. Arel Vlad, ministrul de finanţe, a făcut senzaţionalele sale declaraţiuni în legătură cu M. C. G. Din primul moment ţinem a accentua că de data aceasta conflictul a luat o întorsătură astfel încât cu adevărat nu mai e posibilă o conciliaţiune şi sau vom avea o criză de guvern, sau M. C. G. va fi trăit. ^ In urma faptelor petrecute In sinul Consiliului de miniştri de ieri de dimineaţă, şî despre care menţionim pe larg la serviciul nostru telegrafic, d. Vlad a găsit mijlocul ca în discursul pronunţat în şedinţa de după amiază a Contrei în chestia valutei, sa atace M. G. O. declerându-l ca un organ pus în serviciul unui partid de opoziţie. Gravă acuzaţîune aduşi unui organ militar care, în condţiuni normale este presupus şi urmează a fi în realitate în afara influenţelor ie pârlii I , dar nu numai at&t« O. Aurel Vlad a pus şi o alti chestiune care este In mintea tuturor de muttl vrema şi care, din nenorocire, până acum n'a căpătat răspuns. Ministrul de finanţe s’a întrebat, de ce est® nevoa fn vremurile de astăzi, când de fapt războiul nu mai există, de un organ zis Marele Cartier, care Veghii® istmi fabuloase din avuţia aproape secătuită a acestui nefericita ţări Y £4isusff te. franfifrAfrA Aa Iffipai rii® Pf fffwpAfffw yyytffiirw •* nvn* v tSera Nistrului- chiar dacă pri- I mejdia ce se ventilează inainf tea ochilor noştri n’ar H intan* fionat exagerată — n’ar putea I ele fi îndeplinite de statul «**a* t |or normal al armatei române, mai cu seamă când acest Stat Major are In fruntea lui pe strălucitul general Cristaseu I i Problema adusa a pricinuit o enormi impresie în Parla- ment și trebue să recunoaștem că, oricât ea n’a căpătat râs!punS pe ziua da ieri, m^Stă vrem® răspunsul nu va putea fi întârziat şi In ceie din urmă el va trebui să fie dat In sen-Isul logicei şi al bunului simţ. * © D. Aurel Vlad a declarat ieri că ori nimănei-sa, ori rămâne M. C. G. Credinţa noastră este că va rămâne Martie Cartier. In primul loc fiindcă în fruntea acestui organ este d. general Prezan şi în al doilea loc fiindcă în spatele acestui organ este partidul liberal. Aceasta nu înseamnă însă că conflictul, disputa, discursul d-lui Vlad şi bruscarea situaţiunei nu va fi servit pauzei libertăţeî şi imanentei necesităţi ■■ e rointrăreite normal. IIS la urma intervenţiei administraţiei Comunale, şi pe baza de ra perite ale medicilor comunali, d. Lohan, Prefect de poliţie, a semnat inciziunea pentru închiderea Cofetăriei Cazacu din piaţa Vatrei, Hanul Ştefaneşti, şi ceainăria din strada Cismăriei, sab metiv de insalubritate. VIATA POLITICA Marele Cartier la cameră — In serviciul unui partid — — O întrebare fără răspuns — Un oretor funebru spunea ieri la înmormântarea nefericitului State Dragomir ci Dumnezeu este un director de teatru. Daci ar fi fost astfel, oratorul în chestiune r- ar fi obţinut rolul de a ţinea discursuri funebre. Un ziar tinde să învedereze că nu a fost nici o intervenţie politică ca cei din urmă au reuşit să ocupe catadrele cuvenite celor dintâi reuşit la concurs. De fapt s'a realizat cuvintele Domnului : „cei din urmă vor ajunge cei dinţii* Deprecierea valutei a provocat studii asidue din partea multora din conducătorii noştrii. Probabil că dacă conducătorii noştri ar fi învăţat la timp şi ar fi ştiut la timp cele ce trebuiesc făcute, deprecierea de astăzi ar fost evitată. KLAHZY îstoleranţa. IN31MNARI îa explmată Ruşinea continuă. Poliţismul strecurat în gazetărie, şcoală, instituţii financiare ete. îşi urmează neobosit opera de spionaj şi delaţiune, îşi desăvârşeşte tendinţa de reînronare a intoleranţei medievale, pe tema „cazului" «i lui profesor P. Constantinescu. Jenaţi la un moment dat de a se fi declarat adversari ai libertăţii de gindire înscrisă în Constituţia noastră, simţindu-se ridicoli în afirmarea incompatibilităţii între meseria de profesori şi calitatea de socialist, cavalerii îngustime de spirit oblăduiţi de ziarele reacţionarantisemite „Mişcarea şi „Unirea“, încearcă să ocolească miezul chestiunei. Ei susțn acum că se ridică împotriva „revoluţionarul«*, „bolşevicului", „anarhistului" şi nu... socialistului Constantinescu. Un oarecare domn, pentru moment liberal-brătienist, declară chiar că n’ar avea nimic de zis dacă d. Constanţiescu ar fi „socialist-reformist", cum sunt profesorii socialişti din apus ( ? ! ?) După cum se vede, la aceşti negatori ai drepturilor cetăţeneşti noţiunile se confundă complectamente, pentru aceşti candidaţi la budgetul epitropiei sau comunei, bolşevism şi anarhism e tot una, iar socialismul poate să nu fie revoluţionar. Trăgând peste g, capătă un socialismreformist pe care dumnealor II admit şi fac abataj. In totala lor ignoranţă, prin această îngăduinţă a „reformismului“, d-nii Ignaţiu de’Loyola cu pantaloni, foşti şi actuali partizani ai d-lui A. C. Cuza, dovedesc tocmai intoleranţa deplină pentru socialism—ceia ce mărturisiseră cu sinceritate la începutul escapadei dumnealor polemice. Şi aşa stând lucrurile, valoarea morală a campaniei contra d-lui Constantin. escu rămâne principia atinsă de nulitate absolută. Este vorba de fapt de o întoarcere ofensivă a spiritului ţarist măturat din Rusia şi pripăşit prin canalurile lăturalnice ale unei Românii in prefacere. Interpretările antisocialiste ale grupului parlamentar liberal, ieşirea compromiţătoare a d-lui A. C. Guza, lockoutul din Bucureşti şi agitaţia antisemită de la fabrica de tutun din Iaşi, aceste încercări de provocare a reacţiunei îşi găsesc un sprijin tot atât de grosolan şi dezordonat în mica intrigă a pngolirei soialismului în persoana membrilor corpului didactic. Dacă omenirea s-ar putea reîntoarce la epoca pietrei, atunci năzbâtia aceasta liberal-antisemită ar avea oarecare sens. Dar aşa ! Credem că corpul profesoral nu va întârzia să pue capăt atacului ruşinos împotriva gândirii libere, săvârşit de nişte agenţi de siguranţă pripăşiţi în învăţământ. RENOVATUS NFORMATIUNI Se ştie dezacordul dintre aflaţi cu privire la politica dadus fata de Huila. Se ştia pe de alta parte tratativele care urmează Intre Polonia şi bolşevici pentru incheerea unei păci care ar urma să fie supusă aprobărei aliaţilor. In asemenea condiţiuni se pune întrebarea care va fi atitudinea guvernului român in chestia fraiărei păcel cu bolşevicii ! Putem noi să riscăm asta timp îndelungat cu arma la picior, sau va trebui să urmăm pilda Poloniei şi să punem capăt stărei actuale de tensiune ? Problema este pusă şi guvernanţii noştri sunt viu preocupaţi de modul cum ea trebueşte rezolvită. «Starea de asediu la Chişinău. In Chişinău, cu începere de azi 12 Februarie, s’a aplicat starea de asediu. Nici un local nu mai are voie să fie deschis peste orele 12 noaptea. Circulaţia publicului pe străzi după ora 12 p. m. de asemenea este interzişi cu desăvârşire. Acei cehi vor contraveni vor fi trimeşi în judecata Curţei Marţiale. S’au descoperit în ultimii timp agenţi propagandişti bulgari cari aparţinând mistiei bolşeviste din Kiev, au venit în Basarrabia spre a face propaganda pintre militari . Punem în cunoştinţă inspectoratul telefoanelor, că nu permitem nimărui să şi bată joc de noi, şi vom găsi în cele din urmă mijloace, pentru a tăia o atare poftă celor ce doresc s’o aibă. Din primul moment al reinstalărei telefonului nostru, am atras atenţia că sau aparatul este defect, sau instalaţia prost făută. N’am putut obţină nici o urmă de îndreptare. De mai bine de şase lumi comstruatorii constată că baterile trebuesc schimbate şi nimenea nu se simchiseşte s o facă, cel păţim cu ardoare cu care se susţine mereu sporuri de salarii, prime de chirii şi altele. Am telegrafiat astăzi dini diree* tor general Pitulescu, semmalîndu-i cazul, căci şi răbdarea noastră are o margine. Intru cît însă constatăm, că pîaă şi pentru un ziar, se tolerează ast* fel de neglijenţe, a» pute» închipui soarta la celelalte telefoane, ceia ee me îndreptăţeşte a ne ocnpa de ase* dul cum se face »srvietul telefonie Im leeaMî&t*. & Alegerii® pentru Camera de Comerţ din laji, au loc negreşit Vineri 29 Februarie a. c. Votarea are loc In localul Camerei de Comerţ, Incepînd dala ora 9 dimineaţă şl plnă la ora 4 p. m. ^ O ŞEDINŢĂ INTERESANTĂ.—• Şedinţa de aseară la Cercul didactic, a fost cu deosebire interesantă. Asistă un mare număr de profesoare şi profesori, înainte de a se întră în dezbaterea chestiilor la ordinea zilei, d. Bratu, care prezida şedinţa, aminteşte de moartea regretatului artist şi profesor State Dragomir. Analizează acuitatea artistică şi profesorală a regretatului şi spune că Dragomir era o personalitate marcantă, care s’a distins pe toate tărâmurile şi a căruia amintire va rămâne neştearsă. Intrând în dezbaterea diferitelor chestiuni, se dă cuvântul d-lui Cădere, care expune un proect de descentralizare a ministerului de instrucţiune şi arată modalitatea, în care această descentralizare are a se efectua. Adunarea acceptă principiul acesta al descentralizărei ministerului. In trecut, adunarea decide ca aprovizionarea cu stofe pentru membrii cercului, să se facă direct prin Casa de economie a Corpului didactic şi pe preţurile fixate de ministerul de instrucţie. In fine ultima chestie provoacă o discuţie interesantă. Se discuta chestia directorilor de şcoli. D. Cădere propune, ca alegerea directorilor să se facă pe baza unui examen, şi după recomandarea corpului didactic respectiv. Numirea să fie făcută pe 3 ani, şi să rămâie definitivă, dacă în acest timp se va fi constatat că directorul răspunde încrederea pusă. D-na Popescu şi d-nii Bratu şi Diaconescu, cred că directorii vor trebui să fie numiţi pe timp limitat, pentru a da loc şi altor energii, de a se ocupa de şcoală. Chestia va continua a fi discutată în viitoarea şedinţă. regiSa a acordat d-lui Octav Botez, profesor la liceul Naţional, un concediu de 2 luni, pentru caz de boală. Serviciul de aprovizionare al Cobuzei, a cerut azi telegrafic lămuriri la Galaţi, în ceea ce priveşte expediarea celor 3 vagoane cu zahăr, atribuitei comunei Iaşi. Mihai Nacu, din str. Mihnea No. 18, a fost prins la flagrant delict de adulter, de către soţia lui, în noaptea de 11 februarie, cu Măndiţa Diaconu. Adulterul a fost constatat de către d. subcomisar Atanase Ivanciu, însoţit de sergenţii ajutori: Vasile Coşereanu şi Străjescu Vasile.Actele dresate au fost fecizete parchetofof. ■■■inim»im immunul..iii.......................... ...... ........