Opinia, martie 1920 (Anul 16, nr. 3852-3877)

1920-03-27 / nr. 3875

­ Pe ziua de astă­zi Iaşul posedă o nouă administraţie comunală. De astă dată proverbul încearcă o modificare Schimbarea domnilor e scâr­ba nebunilor. # Din cei trei profesori, că ei îi mai po­sedă facultatea juridică din Iaşi, unul devine ministru iar celalt epitrop la Sf. Spiridon. Şi ast­fel, cel de al treilea devine cu adevărat unicul.* Leonard n’a murit — şi vestea bună va provoca mare mulţumire. Câte lacrimi zadarnice din partea tinerelor liceane, pe mormântul, care nu există, al aplaudatului tenor. JBLANZY m wiim # • Ui» IWAm es 76 SAM­BATA 27 Martie »t «M : l'irii'.S MS86­­­ 5 : es MS 1 . a 40 i i t HC fiu#a A .VD Mimau §&^S , €3&. Mârzesea 17 ir sn Si m 9 © » w©-. mm N­A _ »1 “ H ISIJI1 r$s..'4 'V­ 21 :T 1 ,1 TIC €o «& sn w m %*i a 8« prin agee Ia asffiA m vMucmX' ■~“’ Str. Gin. Miurzeaca 17 Sosese să siiMă expreisvi & saiueni ©» MOMMte ’s rsw pitá* a §us 3*. Republica germană condusă de o coa­liţie burgheză nu a fost de cât într’o mică parte opera unei revoluţii pornite dintr’un adânc sentiment popular. Cât timp poporul german a crezut în posibilitatea victoriei sau în acea a unei păci onorabile prea puţini erau acei care doreau o schimbare a formei de guver­nământ şi chiar atunci când situaţia mi­litară începea să devină critică, socialiş­tii nu cereau de­cât demo­ratizarea im­periului Abdicarea lui Wilhelm şi prăbuşirea mon­ahiei au fost rezultatul direct al victoriei militare a aliaţilor şi a refuzu­lui lui Wolson de a sta de vorbă cu gu­vernul imperial. Daci In primiie zile ale lui Noembrie 1918 şefii socialişti raliindu-se la miş­carea pornită de sovietele de muncitori şi de soldaţi au luat conducerea ei iar bur­ghezia şi junkerii cu toate sentimentele lor monarhice au recunoscut noul regim sau nu i-au opus de­ct o rezistenţă pa­sivă e că toată suflarea germană cre­dea că republica va educe cu ea con­diţii mai bune de pace din partea alia­ţilor. Dar speranţele acestea au fost insfi­late. 1a locul unei pa­ci după cele 14 puncte ale preşidintelui Wilson, confe­rinţa de la Versailles a făcut o pace im­­peratistă, o pace care nu iesă cu nimic din vechea tradiţie a politicei conti­nenta­le Dacă pierderea coloniilor şi amputa­rea teritoriala a Germaniei, la apus ca şi la răsărit sunt lovituri dureroase, pro­blema despăgubirilor a căror uriaşă ci­fră consiliul suprem nu a reuşit s-o fi­xeze încă apasă ca un grozav coşmar viitorul întreg al naţiunei, perspectiva sclavajului economic de­primă sufletele şi paralizează orice avînt de întreprindere într'o industrie a cărei producţie e deja atât de scăzută din lip­sa materiilor prime. In acelaş timp proletariatul ameninţat cu mizeria şi foametea devine tot mai accesibil ideilor extreme, înspăimântat de pericolul Spartakist ca şi de agitaţiile socialiştilor indep­edenţi, guvernul Bauer. Noske a căutat să re­­primme în chip brutal ori ce acţiune a stângei. In această operă el s’a servit de elemente din administraţie şi mai ales din armată aparţinând vechiului regim, fără aşi da samă cu toată alarma dată de Scheideman că favoriza astfel orga­nizarea elementelor rea­ţionare care nu pândeau de cit momentul favorabil pen­tru răsturnarea republice­. Lovitura de stat efectuată la Berlin săptămâna trecută e opera junkerkor din Prusia orientală care s’au servit de trupele baltice a căror demobilizare se apropia. Von Kapp care s’a proclamat cancelar era guvernatorul Prusiei Orien­tale, un amic al lui Tirpitz și un adver­sar al lui Betman Hollw­g pe care 1 con­sidera ca prea democrat iar generalul Luttwitz e un reprezemant cunoscut al castei feudale si miliare. Legătura lor cu cercurile monarhice nu poate fi pusă la îndoială. După știrile recente încercarea de res­taurare a vechiului regim nu a reușit. Surprins in primul moment guvernul re­­p­liicii a fost nevoit să se refugieze la Dresda dar inainte de a pleca el a fă­cut apel la sprijinul clasei muncitoare. Greva generală a lucrătorilor, refuzul celor mai mulţi funcţonari di a recu­­moaşte noul guvern, fidturaria trupelor din Germania da sud faţă de cel cchiu şi de adunarea naţională, dezaprobarea lui Hindenb­urg a cărui popularitate junkerii au căutat să o exploateze au contribuit la eşecul mişcării reacţionare. Situaţia guvernului republicei rămîne lisă extrem de grea. El n’a fost sal­vat decit prin atitudi­­■ea hotărîtă a clasei muncitoare şi în schimbul sprijinului său ea va cere desi­gur să i se satisfacă revendicările. O orientare spre stingă, o înţălegere a socialiştilor din guvern ca cei inde­pendenţi a căror forţă pare a creşte nu e exclusă. Dar chiar dacă unitatea partidului va putea fi realizată, după părerea lui Bern* stfiH acest .Nathan der weise“ al so­­cial'21»ului, Intr’un feg*ra parlament r, ti ba va­­ încă adt de tare pentru ca Si pe'Htă guverna singur. Și ori ce p«s cstră diet tura proleta­riatului după model 1 bolşevismului rus va arunca In mod f tri burg^da în braţele dreptei monarh ce. Pe lîngă an­­tag­or­izmul tot m­ai pronunţat între Pru­sia reacţionară şi Germania de sut de­­jaocratică, conflicte singeroase de clasă «e deaerisează la prison. ' _fa»»al v taiuMw a matRtffl»r pMl armam şi sprijinul economic al aliaţilor ar pu­tea aduce în Germania o ameliorare a situaţiei. Loyde George şi Nitti par a fi pă­trunşi de acest adevăr, Fr­anţa e sin­gura putere care se opune încă. Va sfîrşi ea oare prin a înţălege că criza politică şi socială în care se sbate Germ­nia nu poate râm nea localizată, ea o atinge direct, compromiţînd refa­cerea economică a tuturor popoarelor europene, acea mare onerăi a păcii care trebue cu d­i­n preţ cîştigată ? Oslav Solez ÎNSEMNĂRI Sunt unii domni care au pofta ca prea vnd dungatul conflict de la Regia din Iaşi să nu ia sfârşit. Şi asemenea poftă stranie este de data aceasta cu atât mai condamnabilă cu cât lucrurile au fost acceptabil dezlegate de auto­ritatea în drept. Cu intenţiunea firească de a se linişti spiritele şi urmărind buna funcţionare a fabricei, ministerul de interne a hotărât să reintre în lucru atât vechii cât şi ac­tualii lucrători şi lucrătoare, toată lumea trebuind să-şi ia angajamentul de a res­pecta ordinea şi îndatorirea m­uncii. Pentru unele chestiuni a rămas ca un arbitru nepărtinitor să cerceteze amă­nunţit şi să-şi dea ulterior avizul, cu un caracter de­­obligativitate. *■ Fo­rte bine. cine doreşte interesul instituţiunei şi nu este gelos de altceva decât de bună rîndială, armonie şi drep­tate, urmează a primi această soluţiune, cu atât mai mi­it cu cât ea vine de la autoritatea superioară căreia, în împre­jurările de astăzi, trebue să ne su­punem. Presa reacţionară şi provocatoare ne-a împuiat capul cu „dezordinea“, „in­toleranţa“, „teroarea“, „nesupunerea“ etc etc. şi tot felul de crime de care dau dovadă „sindicaliştii roşi“. Ne-am temut ae­ci ca nu cumva aceşti blestă­­maţi de „roşi“ să saboteze hotărârile guvernului şi să nu primească soluţia împăciuitoare şi dreaptă. Am întrebuin­ţat râu şi cu regret clţi la gologani, cumpărând ziarul cu două capete „Miş­carea“ şi Unirea­, şi am căutat şi văd vre­o decizie de grevă a „bolşevicilor“. Intr’adevăr, era vorba de grevă Dar de greva...galbenilor. Campionii ordinei, dreptăţii, cinstei şi dezinteresării au a­­nunţat greva pentru cazul când se exe­cută hotărârile guvernului, adică se a­­planează lucrurile, şi restabileşte liniş­tea, se normalizează producţiunea şi se ia în dreaptă consideraţie munca de ani de zile a vechilor şi experimentaţilor muncitori ai fabricei. Prin soluţiunea ministerului de interne nu se ating nici interesele morale nici cele materiale ale nimărui. Şi totuşi gal­beni nu vor. Vorba ceia : Vodă, da şi Pancu­, ba. Dumnealor nu vor pentru că nu-i importă nici respectul autorităţii, nici ordinea, nici liniştea şi nici chiar interesel* muncitoreşti de clasă. Dum­nealor fac politică, după felul lor de pricepere şi în suspectul sprijin publi­cistic (­numai atlt ?) ai unor politiciani care oricînd impiintă pumnalul în inima ţărei pe­ntru salvarea amb­ţiei şi intere­sului personal. ixu muită vrem# — ferească sfântul are să ne mai otrăvească această pu­irte*«,, .K«W W„#VATW PS D. Matei Cantacuzino a anunţat ieri studenţilor că Sâmbătă va ţine ul­timul curs. Profesorul ieşan a adaugat că cu regret părăseşte univesitatea dar împrejurările politice ÎL reclamă la de­partamentul justiţiei. D. Cantacuzino pleacă Duminecă la Bucureşti, aşa că Luni va depune ju­rământul. ^ In legătură cu cele ce scriem în altă parte despre situaţia magistraţilor noştri, relevăm, pe baza unei indiscreţii a unui prietin, că pe cînd, dacă ar fi rămas membru la curtea de Apel, d. Laurenţiu ar fi încasat vr’o 1800 lei pe lună, primul an de avocătură d-sa îl va solda ca un câştig de mai bine de 200.000 lei.­­ D. dr. Zossin a păşit ca piciorul sting cînd a pornit­­să facă recoman­data d-lui inginer Bejan. Ast­fel, nereuşind să-l numească la uzina de lumină electrică, d. d-l Zoss­in a depus toată stăruinţa ca inginerul Bejan să fie numit la tramvaia. Rezultatul este că la tramvaia a fost numit d. Bogdan, profesor de ştiinte fizico-chimice şi care conduce în spe­cial o şcoală de electricitate, d. Bog­dan a şi luat servici­i în primire. In legături cu Intervenţiile d-lui dr. Zossin vam­ avea ocaziune să ne ocu­păm de un interesant schimb de adrese între primul preşedinte al tribunalului Ieşi şt­i, dn Z*mun. . In curînd ne vom ocupa de o ches­tie foarte nostimă şi anume statul de plată al personalului de la uzina de lumină electrică, de la 1916 încoace.­­ Pentru curajul şi opera sa­lutară a gard stul­ui din sfcr. Ştefan cel Mare, cu prilejul prăbuşirei de care vorbim în altă parte, d. 01­­şaischi­­ a dăruit 400 lei şi .d Ro­­zenblem 200 lei. Banii vor fi înmînaţi bravului sergent de către prefectul de poliţie în faţa frontului.. . In localul Camerei de Comerţ s’au pus ieri bazele imei societăţi de adgerare cu un capital de 5 mi­lioane. Este prima întreprindere de acest fel la Moldova, cu sediul la Iaşi şi cu sucursale ca se vor cudinta pre­tutindeni. S­ambătă va avea loc şedinţă de constituire definitivă . O te regrama sosit i­eri în localitate arată că din arestul preventiv de la Băl­ţi a evadat vestta bandă Cojocari«, care timp de luni de zue au terorizat întrea­ga Basarabie. S’au­ luat severe masuri pentru prinderea bandiţilor. ■t Conferinţa d-lui Asnapa Fristen, a­­minfaîl pentru astăzi, a fost a«âaaiti paatri • dată m m va «tsta ulterior. VIAȚA POLITICĂ enwwMwtPffSi Din cele ce publicăm în altă parte a ziarului se poate vedea că d. Matei B Cantacuzino a acceptat în cele din urmă să ocupe departamentul justiţ­ei şi că Luni va depune legiuitul jurământ. Astfel dar Moldova va fi reprezin­­tată în guvernul d-lui general Averescu prin una din cele mai strălucite inte­lectualităţi româneşti, iar guvernul câş­tigă enorm prin această mare forţă oratorică, în luptele parlamentare ce vor decurge şi prin puterea creatoare cu care este înzestrat excelentul profe­sor de Iaşi, in materie de reforme ju­decătoreşti. Am zis: Moldova va fi reprezintată în acest guvern prin d. Mat­ei Cantacuzino —căci puţini sunt acei care să simtă­ o mai trainică şi puternică legătură cu această parte oropsită a ţarei în gra­dul în care o simte d. Matei Canta­cuzino. Şi oricât activitatea ce o va­­ desfăşura noul ministru de justiţie va­­ privi problemele cu caracter general — şi nu ne îndoim cu caracter de echitate socială — suntem adânc convinşi că In­teresele specific moldoveneşti vor găsi în d-sa o pârghie puternică de sprijin. Dar în afară de probleme mari ce vor cuta să-şi găsească soluţii în ac­tele noului mini­era, cu amploarea co­­­r­respunzătoare marelui său talent, se cuvine ca d-sa să se ocupe de două chestiuni cu un sens ceva mai mărunt, dar cu deosebită importanţă şi cu un caracter de urgenţă. Prima, priveşte laşul; a doua, ma­gistratura.* Mm s® gsoal? ta^IcSui el iaseaâ presinta sssăsi spas' viaţa si «Se ac!i«N*ara in raporî eu seist­ea @?a înainta «Se râzsa&g. Mişcarea comerciala e ts­­ a cu mult măriţi, iar afluenţa străi­nilor este irasoaMesfacil ssug­­winistî. S*ar putea stiaoga eiîiar ca bursa stare materiaza a locuitorilor ©st© si ©a to cre­ştere. iam mmi P'tsfto» vlaf­i pub­lică to Sasi coiss*»tua un efria necunoscut to arte pirfi. CaiSe ete comunicaţlurs© care to bu­rai stare şi s»’toe î«sii­ita, asi­­gura farmecul şi sănătatea unei oraş, serat In aşa bal to cât şo­seaua naţională care traversea­ză sstefi© Cus&aterai sau Sârsa, constitue ura toeail. a trebisit iradoterafa şi apatia toseraitor pentru ca această sta* vm «l© lucruri sa sa perpetueze; aceasta cu atât mai mult cu cât alţii şi rau ieşenii sunt da «sista da ceia ce se întâmplă acuma. Refugioi asta acel care na­ a distrus străzile, iar puterea cen­trali car® a găsit aici adăpost în trremurire wâtrîg© nu face ni­mica pentru a dezdăuraa ora­şul de pagubele cauzate. Sotofia si fost ventilată şi nu ştim la îndoială o clipă ca ti. Cantacuzino îşi o va apropia in totul. Comuna să fi© autori­zata de a contrast­a ura mar© îm­prumut pentru reconstruirea străzilor, dar jumătatea anui­tăţii să fie plătită ti© către stat * A doua ehadie care va trebui să preocupe pe noul ministru de jus­­tiţ­e care, în­­răstimp, a ilustrat atât de mult magistratura şi baroul, este starea precară în care sunt lăsaţi să trăiască magistraţii. Categoria aceasta de oameni care asigură fundamentul vieţei ordonate de stat şi a­ societăţei, şi care prin natura funcţiunei lor nu pot avea şi ocupaţi­uni accesorii, a fost tra­­tată în modul cel mai vitreg dacei în drept. Scumpetea vieţei ajunsă exaspe­­rantă chiar pentru acei ce şi-au în­tindit Vi­niturile, găseşte pe aceşti oameni, ţinuţi la anumite obliga­ţiuni datorite rangului lor social, cu un spor de salar ridicol. Datorită acestui fapt, magistraţii de cariera care şi au irosit toate e­­conomiile — unii şi-au vîndut şi bi­bliotecele—se află într’o stare vecină cu exasperarea. Lucrul ac­sta nu poate să convie bunului mers a! societăţii romîneşti şi nu ne îndoim că o minte lumi­nată şi o voinţă puternică c­e este a d lui Cantacuzino, în măsură de a cunoaşte realitatea adevărată, va pune toată energia ca această ches­tie să capete în mod rapid o so­luţie satisfăcătoare. y. Pentru familia sergentului Perj«, msrî îra împrejurări atît ti© tragi«©, s’au mai primit. Suma din urmă lei 1444 Lista No. 2 a d-lui S. Faibiş și care cuprinde L. Upa, 10 iei, H. Tailer 5, H Glanz 5, Mendel Dascal 5, Auerbach 2, Fisei Sechter 3, total lei 33 Banca Agricola lași 100 Banca Uniunea Română Iaşi 100 ţiff Pncbuşinau din str. Ştefan cai Jdare» . Aseara, pe la or­­ie 9 şi jumătate, s’au prăbuşit în strada Ştefan cel Mare, cas­e aparţinînd d­lui Olşansc­hi şi Boienb­am, am­bele în două etaje . Olşanschi devenise de curînd proprietarul uneia din case, foasta proprietate a familiei S­horr. Am­bele ca­i aveau bolţi, ce păr au deo­sebite, dar care totuşi se rezemau pe un perete costum. D. Oîşans­ki prevăzuse prăbuşi­rea şi înştiinţă pe chiliei, însă a­­ceştia, în urma unii consultări cu specialişti, au renunţat de a se muta. La ora mai sus arătată, sergen­ul de noapte Gheorghe Caralău, fă­când revizia pun­tului sâu, obar­rvă fenomenele sgomotoase ce precedă prăbuşirea expunmdu-şi vieaţa, pă­trunse în casă şi vesti pe locatari, cari avură ast-M încă t­rupul ne­cesar de a se salva. Dupâ cîte­va secunde, casele se prăbuşia. Sergentului Gheorghe Curalău sa datoreştce deci evitarea ca această catastrofa nu numără victime. Autorităţile, în fi­ijile cu d. Eu­­gen Petit, Prefect de poliţie, au fost de îndată la faţa locului, luând cu­venitele măsuri de apărare. Azi urmează a se face o consta­tare, pentru a se preciza cauza pră­buşiri. 551 Sergentul de stradă Victor Ţin­­taru, de la postul gării, a reuşit aseară să prindă pe un indmvid care se pregă­tea de plecare cu câţiva saci furaţi de la depozitul Cru­cei Roşii din strada Tom­a Cozma. La o îndrăzneală remarcabilă, ser­gentul Ţintaru a reuşit să dejoace ter­tipurile rău­făcătorul­­. Pentru examinarea învăţătorilor care au cerut înaintirea pe loc, s-a in­stituit următoarea comnisiune la Iaşi: D. V. Toţii eseu preşedinte , V. Pe­­trovanu şi T. Badareu membri . Un ieşani care a avut neno­rocui să facă cu trăsura drumul Iaşi Botoşani, ne anunţă următoa­­relrr : Şoseaua naţională ea fcc absolut in­­pra­cticabi­l. O trăsură cu patra cai Luni la un moment dat n’a mai putut înainta fără ajutorai a dot­ă perechi de boi. Căruţele ţărăneşti d*a foc in foc trebue să descarce ca să treacă punctele ori ti ce nule şo­seaua este comp­let desfundată. O refacere a şoselelor este lucru grav, dar o ameliorare este posibilă. Răul provine din faptul că şanţurile de scurgere s­unt astupate, iar apele au rot şoseaua. Partea curioasă este că serviciul tehnic din Iaşi şi Botoşani proba­bil după inspiraţia centrului a scos pe canton şti ca ss...planteze arbori, In loc sa desfande şanţurile. » Sâmbătă 27 Martie ora 5 în „Am­fiteatrul de Fisiologie“ la şedinţa­ „Cer­cului de studii Femenist“ ’D-ra Otilia Vlaicu o distinsă intelectuală, care şi-a complectat­ cultura în cele mai mari centre, studiind la Londra „Şcoala de Corecţie“ iar la Paris Psyhiatria, va des­­volta o interesantă Conferinţă . „Un plan de lucru“, îndemnăm publicul femenist să ia parte în cât mai mare număr. V Aio­aţia de hrană a elevilor inierni de la Liceul Internat din localitate a fost â* U 2,10 !«! h 3,50 pe *i. uzino­ru de Justiţie — Lsglisara cu lasuS — Sifis^pa maaîâifallâo? Al. A. Bădâreu 20 Magazinul Cristian 20 Ignatz Streit . 40 Froim Fischer 40 A. Gr. P avocat 5 Prima Societate de Economie 150

Next