Opinia, martie 1920 (Anul 16, nr. 3852-3877)
1920-03-27 / nr. 3875
Pe ziua de astăzi Iaşul posedă o nouă administraţie comunală. De astă dată proverbul încearcă o modificare Schimbarea domnilor e scârba nebunilor. # Din cei trei profesori, că ei îi mai posedă facultatea juridică din Iaşi, unul devine ministru iar celalt epitrop la Sf. Spiridon. Şi astfel, cel de al treilea devine cu adevărat unicul.* Leonard n’a murit — şi vestea bună va provoca mare mulţumire. Câte lacrimi zadarnice din partea tinerelor liceane, pe mormântul, care nu există, al aplaudatului tenor. JBLANZY m wiim # • Ui» IWAm es 76 SAMBATA 27 Martie »t «M : l'irii'.S MS86 5 : es MS 1 . a 40 i i t HC fiu#a A .VD Mimau §&^S , €3&. Mârzesea 17 ir sn Si m 9 © » w©-. mm NA _ »1 “ H ISIJI1 r$s..'4 'V 21 :T 1 ,1 TIC €o «& sn w m %*i a 8« prin agee Ia asffiA m vMucmX' ■~“’ Str. Gin. Miurzeaca 17 Sosese să siiMă expreisvi & saiueni ©» MOMMte ’s rsw pitá* a §us 3*. Republica germană condusă de o coaliţie burgheză nu a fost de cât într’o mică parte opera unei revoluţii pornite dintr’un adânc sentiment popular. Cât timp poporul german a crezut în posibilitatea victoriei sau în acea a unei păci onorabile prea puţini erau acei care doreau o schimbare a formei de guvernământ şi chiar atunci când situaţia militară începea să devină critică, socialiştii nu cereau decât demoratizarea imperiului Abdicarea lui Wilhelm şi prăbuşirea monahiei au fost rezultatul direct al victoriei militare a aliaţilor şi a refuzului lui Wolson de a sta de vorbă cu guvernul imperial. Daci In primiie zile ale lui Noembrie 1918 şefii socialişti raliindu-se la mişcarea pornită de sovietele de muncitori şi de soldaţi au luat conducerea ei iar burghezia şi junkerii cu toate sentimentele lor monarhice au recunoscut noul regim sau nu i-au opus dect o rezistenţă pasivă e că toată suflarea germană credea că republica va educe cu ea condiţii mai bune de pace din partea aliaţilor. Dar speranţele acestea au fost insfilate. 1a locul unei paci după cele 14 puncte ale preşidintelui Wilson, conferinţa de la Versailles a făcut o pace imperatistă, o pace care nu iesă cu nimic din vechea tradiţie a politicei continentale Dacă pierderea coloniilor şi amputarea teritoriala a Germaniei, la apus ca şi la răsărit sunt lovituri dureroase, problema despăgubirilor a căror uriaşă cifră consiliul suprem nu a reuşit s-o fixeze încă apasă ca un grozav coşmar viitorul întreg al naţiunei, perspectiva sclavajului economic deprimă sufletele şi paralizează orice avînt de întreprindere într'o industrie a cărei producţie e deja atât de scăzută din lipsa materiilor prime. In acelaş timp proletariatul ameninţat cu mizeria şi foametea devine tot mai accesibil ideilor extreme, înspăimântat de pericolul Spartakist ca şi de agitaţiile socialiştilor indepedenţi, guvernul Bauer. Noske a căutat să reprimme în chip brutal ori ce acţiune a stângei. In această operă el s’a servit de elemente din administraţie şi mai ales din armată aparţinând vechiului regim, fără aşi da samă cu toată alarma dată de Scheideman că favoriza astfel organizarea elementelor reaţionare care nu pândeau de cit momentul favorabil pentru răsturnarea republice. Lovitura de stat efectuată la Berlin săptămâna trecută e opera junkerkor din Prusia orientală care s’au servit de trupele baltice a căror demobilizare se apropia. Von Kapp care s’a proclamat cancelar era guvernatorul Prusiei Orientale, un amic al lui Tirpitz și un adversar al lui Betman Hollwg pe care 1 considera ca prea democrat iar generalul Luttwitz e un reprezemant cunoscut al castei feudale si miliare. Legătura lor cu cercurile monarhice nu poate fi pusă la îndoială. După știrile recente încercarea de restaurare a vechiului regim nu a reușit. Surprins in primul moment guvernul repliicii a fost nevoit să se refugieze la Dresda dar inainte de a pleca el a făcut apel la sprijinul clasei muncitoare. Greva generală a lucrătorilor, refuzul celor mai mulţi funcţonari di a recumoaşte noul guvern, fidturaria trupelor din Germania da sud faţă de cel cchiu şi de adunarea naţională, dezaprobarea lui Hindenburg a cărui popularitate junkerii au căutat să o exploateze au contribuit la eşecul mişcării reacţionare. Situaţia guvernului republicei rămîne lisă extrem de grea. El n’a fost salvat decit prin atitudi■ea hotărîtă a clasei muncitoare şi în schimbul sprijinului său ea va cere desigur să i se satisfacă revendicările. O orientare spre stingă, o înţălegere a socialiştilor din guvern ca cei independenţi a căror forţă pare a creşte nu e exclusă. Dar chiar dacă unitatea partidului va putea fi realizată, după părerea lui Bern* stfiH acest .Nathan der weise“ al social'21»ului, Intr’un feg*ra parlament r, ti ba va încă adt de tare pentru ca Si pe'Htă guverna singur. Și ori ce p«s cstră diet tura proletariatului după model 1 bolşevismului rus va arunca In mod f tri burg^da în braţele dreptei monarh ce. Pe lîngă antagorizmul tot mai pronunţat între Prusia reacţionară şi Germania de sut dejaocratică, conflicte singeroase de clasă «e deaerisează la prison. ' _fa»»al v taiuMw a matRtffl»r pMl armam şi sprijinul economic al aliaţilor ar putea aduce în Germania o ameliorare a situaţiei. Loyde George şi Nitti par a fi pătrunşi de acest adevăr, Franţa e singura putere care se opune încă. Va sfîrşi ea oare prin a înţălege că criza politică şi socială în care se sbate Germnia nu poate râm nea localizată, ea o atinge direct, compromiţînd refacerea economică a tuturor popoarelor europene, acea mare onerăi a păcii care trebue cu din preţ cîştigată ? Oslav Solez ÎNSEMNĂRI Sunt unii domni care au pofta ca prea vnd dungatul conflict de la Regia din Iaşi să nu ia sfârşit. Şi asemenea poftă stranie este de data aceasta cu atât mai condamnabilă cu cât lucrurile au fost acceptabil dezlegate de autoritatea în drept. Cu intenţiunea firească de a se linişti spiritele şi urmărind buna funcţionare a fabricei, ministerul de interne a hotărât să reintre în lucru atât vechii cât şi actualii lucrători şi lucrătoare, toată lumea trebuind să-şi ia angajamentul de a respecta ordinea şi îndatorirea muncii. Pentru unele chestiuni a rămas ca un arbitru nepărtinitor să cerceteze amănunţit şi să-şi dea ulterior avizul, cu un caracter deobligativitate. *■ Forte bine. cine doreşte interesul instituţiunei şi nu este gelos de altceva decât de bună rîndială, armonie şi dreptate, urmează a primi această soluţiune, cu atât mai miit cu cât ea vine de la autoritatea superioară căreia, în împrejurările de astăzi, trebue să ne supunem. Presa reacţionară şi provocatoare ne-a împuiat capul cu „dezordinea“, „intoleranţa“, „teroarea“, „nesupunerea“ etc etc. şi tot felul de crime de care dau dovadă „sindicaliştii roşi“. Ne-am temut aeci ca nu cumva aceşti blestămaţi de „roşi“ să saboteze hotărârile guvernului şi să nu primească soluţia împăciuitoare şi dreaptă. Am întrebuinţat râu şi cu regret clţi la gologani, cumpărând ziarul cu două capete „Mişcarea“ şi Unirea, şi am căutat şi văd vreo decizie de grevă a „bolşevicilor“. Intr’adevăr, era vorba de grevă Dar de greva...galbenilor. Campionii ordinei, dreptăţii, cinstei şi dezinteresării au anunţat greva pentru cazul când se execută hotărârile guvernului, adică se aplanează lucrurile, şi restabileşte liniştea, se normalizează producţiunea şi se ia în dreaptă consideraţie munca de ani de zile a vechilor şi experimentaţilor muncitori ai fabricei. Prin soluţiunea ministerului de interne nu se ating nici interesele morale nici cele materiale ale nimărui. Şi totuşi galbeni nu vor. Vorba ceia : Vodă, da şi Pancu, ba. Dumnealor nu vor pentru că nu-i importă nici respectul autorităţii, nici ordinea, nici liniştea şi nici chiar interesel* muncitoreşti de clasă. Dumnealor fac politică, după felul lor de pricepere şi în suspectul sprijin publicistic (numai atlt ?) ai unor politiciani care oricînd impiintă pumnalul în inima ţărei pentru salvarea ambţiei şi interesului personal. ixu muită vrem# — ferească sfântul are să ne mai otrăvească această puirte*«,, .K«W W„#VATW PS D. Matei Cantacuzino a anunţat ieri studenţilor că Sâmbătă va ţine ultimul curs. Profesorul ieşan a adaugat că cu regret părăseşte univesitatea dar împrejurările politice ÎL reclamă la departamentul justiţiei. D. Cantacuzino pleacă Duminecă la Bucureşti, aşa că Luni va depune jurământul. ^ In legătură cu cele ce scriem în altă parte despre situaţia magistraţilor noştri, relevăm, pe baza unei indiscreţii a unui prietin, că pe cînd, dacă ar fi rămas membru la curtea de Apel, d. Laurenţiu ar fi încasat vr’o 1800 lei pe lună, primul an de avocătură d-sa îl va solda ca un câştig de mai bine de 200.000 lei. D. dr. Zossin a păşit ca piciorul sting cînd a pornitsă facă recomandata d-lui inginer Bejan. Astfel, nereuşind să-l numească la uzina de lumină electrică, d. d-l Zossin a depus toată stăruinţa ca inginerul Bejan să fie numit la tramvaia. Rezultatul este că la tramvaia a fost numit d. Bogdan, profesor de ştiinte fizico-chimice şi care conduce în special o şcoală de electricitate, d. Bogdan a şi luat servicii în primire. In legături cu Intervenţiile d-lui dr. Zossin vam avea ocaziune să ne ocupăm de un interesant schimb de adrese între primul preşedinte al tribunalului Ieşi şti, dn Z*mun. . In curînd ne vom ocupa de o chestie foarte nostimă şi anume statul de plată al personalului de la uzina de lumină electrică, de la 1916 încoace. Pentru curajul şi opera salutară a gard stului din sfcr. Ştefan cel Mare, cu prilejul prăbuşirei de care vorbim în altă parte, d. 01şaischi a dăruit 400 lei şi .d Rozenblem 200 lei. Banii vor fi înmînaţi bravului sergent de către prefectul de poliţie în faţa frontului.. . In localul Camerei de Comerţ s’au pus ieri bazele imei societăţi de adgerare cu un capital de 5 milioane. Este prima întreprindere de acest fel la Moldova, cu sediul la Iaşi şi cu sucursale ca se vor cudinta pretutindeni. Sambătă va avea loc şedinţă de constituire definitivă . O te regrama sosit ieri în localitate arată că din arestul preventiv de la Bălţi a evadat vestta bandă Cojocari«, care timp de luni de zue au terorizat întreaga Basarabie. S’au luat severe masuri pentru prinderea bandiţilor. ■t Conferinţa d-lui Asnapa Fristen, aminfaîl pentru astăzi, a fost a«âaaiti paatri • dată m m va «tsta ulterior. VIAȚA POLITICĂ enwwMwtPffSi Din cele ce publicăm în altă parte a ziarului se poate vedea că d. Matei B Cantacuzino a acceptat în cele din urmă să ocupe departamentul justiţei şi că Luni va depune legiuitul jurământ. Astfel dar Moldova va fi reprezintată în guvernul d-lui general Averescu prin una din cele mai strălucite intelectualităţi româneşti, iar guvernul câştigă enorm prin această mare forţă oratorică, în luptele parlamentare ce vor decurge şi prin puterea creatoare cu care este înzestrat excelentul profesor de Iaşi, in materie de reforme judecătoreşti. Am zis: Moldova va fi reprezintată în acest guvern prin d. Matei Cantacuzino —căci puţini sunt acei care să simtă o mai trainică şi puternică legătură cu această parte oropsită a ţarei în gradul în care o simte d. Matei Cantacuzino. Şi oricât activitatea ce o va desfăşura noul ministru de justiţie va privi problemele cu caracter general — şi nu ne îndoim cu caracter de echitate socială — suntem adânc convinşi că Interesele specific moldoveneşti vor găsi în d-sa o pârghie puternică de sprijin. Dar în afară de probleme mari ce vor cuta să-şi găsească soluţii în actele noului miniera, cu amploarea correspunzătoare marelui său talent, se cuvine ca d-sa să se ocupe de două chestiuni cu un sens ceva mai mărunt, dar cu deosebită importanţă şi cu un caracter de urgenţă. Prima, priveşte laşul; a doua, magistratura.* Mm s® gsoal? ta^IcSui el iaseaâ presinta sssăsi spas' viaţa si «Se ac!i«N*ara in raporî eu seistea @?a înainta «Se râzsa&g. Mişcarea comerciala e ts a cu mult măriţi, iar afluenţa străinilor este irasoaMesfacil ssugwinistî. S*ar putea stiaoga eiîiar ca bursa stare materiaza a locuitorilor ©st© si ©a to creştere. iam mmi P'tsfto» vlafi publică to Sasi coiss*»tua un efria necunoscut to arte pirfi. CaiSe ete comunicaţlurs© care to burai stare şi s»’toe î«siiita, asigura farmecul şi sănătatea unei oraş, serat In aşa bal to cât şoseaua naţională care traversează sstefi© Cus&aterai sau Sârsa, constitue ura toeail. a trebisit iradoterafa şi apatia toseraitor pentru ca această sta* vm «l© lucruri sa sa perpetueze; aceasta cu atât mai mult cu cât alţii şi rau ieşenii sunt da «sista da ceia ce se întâmplă acuma. Refugioi asta acel care na a distrus străzile, iar puterea centrali car® a găsit aici adăpost în trremurire wâtrîg© nu face nimica pentru a dezdăuraa oraşul de pagubele cauzate. Sotofia si fost ventilată şi nu ştim la îndoială o clipă ca ti. Cantacuzino îşi o va apropia in totul. Comuna să fi© autorizata de a contrasta ura mar© împrumut pentru reconstruirea străzilor, dar jumătatea anuităţii să fie plătită ti© către stat * A doua ehadie care va trebui să preocupe pe noul ministru de justiţe care, înrăstimp, a ilustrat atât de mult magistratura şi baroul, este starea precară în care sunt lăsaţi să trăiască magistraţii. Categoria aceasta de oameni care asigură fundamentul vieţei ordonate de stat şi a societăţei, şi care prin natura funcţiunei lor nu pot avea şi ocupaţiuni accesorii, a fost tratată în modul cel mai vitreg dacei în drept. Scumpetea vieţei ajunsă exasperantă chiar pentru acei ce şi-au întindit Viniturile, găseşte pe aceşti oameni, ţinuţi la anumite obligaţiuni datorite rangului lor social, cu un spor de salar ridicol. Datorită acestui fapt, magistraţii de cariera care şi au irosit toate economiile — unii şi-au vîndut şi bibliotecele—se află într’o stare vecină cu exasperarea. Lucrul acsta nu poate să convie bunului mers a! societăţii romîneşti şi nu ne îndoim că o minte luminată şi o voinţă puternică ce este a d lui Cantacuzino, în măsură de a cunoaşte realitatea adevărată, va pune toată energia ca această chestie să capete în mod rapid o soluţie satisfăcătoare. y. Pentru familia sergentului Perj«, msrî îra împrejurări atît ti© tragi«©, s’au mai primit. Suma din urmă lei 1444 Lista No. 2 a d-lui S. Faibiş și care cuprinde L. Upa, 10 iei, H. Tailer 5, H Glanz 5, Mendel Dascal 5, Auerbach 2, Fisei Sechter 3, total lei 33 Banca Agricola lași 100 Banca Uniunea Română Iaşi 100 ţiff Pncbuşinau din str. Ştefan cai Jdare» . Aseara, pe la orie 9 şi jumătate, s’au prăbuşit în strada Ştefan cel Mare, case aparţinînd dlui Olşanschi şi Boienbam, ambele în două etaje . Olşanschi devenise de curînd proprietarul uneia din case, foasta proprietate a familiei Shorr. Ambele cai aveau bolţi, ce păr au deosebite, dar care totuşi se rezemau pe un perete costum. D. Oîşanski prevăzuse prăbuşirea şi înştiinţă pe chiliei, însă aceştia, în urma unii consultări cu specialişti, au renunţat de a se muta. La ora mai sus arătată, sergenul de noapte Gheorghe Caralău, făcând revizia puntului sâu, obarrvă fenomenele sgomotoase ce precedă prăbuşirea expunmdu-şi vieaţa, pătrunse în casă şi vesti pe locatari, cari avură ast-M încă trupul necesar de a se salva. Dupâ cîteva secunde, casele se prăbuşia. Sergentului Gheorghe Curalău sa datoreştce deci evitarea ca această catastrofa nu numără victime. Autorităţile, în fiijile cu d. Eugen Petit, Prefect de poliţie, au fost de îndată la faţa locului, luând cuvenitele măsuri de apărare. Azi urmează a se face o constatare, pentru a se preciza cauza prăbuşiri. 551 Sergentul de stradă Victor Ţintaru, de la postul gării, a reuşit aseară să prindă pe un indmvid care se pregătea de plecare cu câţiva saci furaţi de la depozitul Crucei Roşii din strada Toma Cozma. La o îndrăzneală remarcabilă, sergentul Ţintaru a reuşit să dejoace tertipurile răufăcătorul. Pentru examinarea învăţătorilor care au cerut înaintirea pe loc, s-a instituit următoarea comnisiune la Iaşi: D. V. Toţii eseu preşedinte , V. Petrovanu şi T. Badareu membri . Un ieşani care a avut nenorocui să facă cu trăsura drumul Iaşi Botoşani, ne anunţă următoarelrr : Şoseaua naţională ea fcc absolut inpracticabil. O trăsură cu patra cai Luni la un moment dat n’a mai putut înainta fără ajutorai a dotă perechi de boi. Căruţele ţărăneşti d*a foc in foc trebue să descarce ca să treacă punctele ori ti ce nule şoseaua este complet desfundată. O refacere a şoselelor este lucru grav, dar o ameliorare este posibilă. Răul provine din faptul că şanţurile de scurgere sunt astupate, iar apele au rot şoseaua. Partea curioasă este că serviciul tehnic din Iaşi şi Botoşani probabil după inspiraţia centrului a scos pe canton şti ca ss...planteze arbori, In loc sa desfande şanţurile. » Sâmbătă 27 Martie ora 5 în „Amfiteatrul de Fisiologie“ la şedinţa „Cercului de studii Femenist“ ’D-ra Otilia Vlaicu o distinsă intelectuală, care şi-a complectat cultura în cele mai mari centre, studiind la Londra „Şcoala de Corecţie“ iar la Paris Psyhiatria, va desvolta o interesantă Conferinţă . „Un plan de lucru“, îndemnăm publicul femenist să ia parte în cât mai mare număr. V Aioaţia de hrană a elevilor inierni de la Liceul Internat din localitate a fost â* U 2,10 !«! h 3,50 pe *i. uzinoru de Justiţie — Lsglisara cu lasuS — Sifis^pa maaîâifallâo? Al. A. Bădâreu 20 Magazinul Cristian 20 Ignatz Streit . 40 Froim Fischer 40 A. Gr. P avocat 5 Prima Societate de Economie 150