Opinia, mai 1920 (Anul 16, nr. 3903-3923)

1920-05-28 / nr. 3922

AWUL X¥í-Iea Ma. 3922 --------------t-------------------­ABONAMEaTI OM AN ! j s i ȘASE LUNI I 3 i TEI­ LUNI itii I! ^ ADMINISTRAȚIA Sasi, — Oh.' MMrzâscaa 1? vß ■ V V Lţ li F ®”iN "Wo TO© -21 AR POLITIC C TIOI/y4. M Bâîli y-­ •» A •S1 *. • < * S AM BATA 28M»i 1920 âNDNoiuri St! prl»»® Is N ' AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — Str» ©Bl- W®rx©£5®*8 W — Concesioasră exclusivă a publicităței Us® Burau? v®«Mîs f E.S® Votaţi la Senat „Plugul“! Votaţi lista ieşsnă! Suminasi imm alegecila sssratru Sassat-las* la ora ef«s«l vor apar© aceste riduri «notarea pawSria cameră sa va fi sffrşiS. »agăţări ieş®©8 psisSrsi Senaî ats to faţa' lor şapte lîsî®. ßasll©r tosl el sălii isna im Sa post© mtrgs la ea LISTE ULTIMĂ, LISTE No. 7 şi ' «ar© cuprind® numeia d-laar AL. A. BADAREU, iGHEORGHE LASCAR Şl ION C. VÂRLĂ­­NESCU. AcesstS listă cuprind© ««m®8* acelor ce prin faptele lor au contribuit la înălţarea laşului, .au făost lucruri supra ,oman®şti spre a scoate oraşul nostru din nenorocire. Lor li H datore,io FERICITA SOLUŢIUNE A ADUCE­­APEI DELA TIMIŞEŞTI; ©i au fost acel car© au 1MCEPUT MARE­A LUCRARE A PALATULUI DE JUSTIŢIE; ai au tăcut aISUL SA AIBĂ ŞCOLI; © au înscris Un bu­^ HUO­ANE PENTRU ÎNTREŢINEREA STRADELOR ’ în sffrşit il au fost acela care au contribuit mai mult decît or-car© altul la InaSisrea culturală, economică şi la însănătoşirea Iaşului. Cetăţeni ieşeni, alegători la Senat ! Votaţi fiii deosebire de credinţi politice şi confesiuni LISTA VOASTRĂ, LISTA ISIAtiA LISTA NO. 7, LISTA ULTIMA, cu vrednicii: ALEXANDRU A. BADAREU Fost ministru, fost deputat senator şi primar al Iaşului GHENE LASCAR­U Fost primar, deputat şi senator de Iaşi, fost secretar gencial al ministerului de instrucţie IOAN C. VARLANESCU Institutor, fost inspector şcolar omisii lu­ deschiderea lor Câte­va săptămâni de rezervată tă­cere a vieţei noastre politice, au fost, da sigur, pricinuite de pasivitatea cu care ţara primit totdauna o schimbare de guvern şi a cântărit in linişte actele a­­cestui guvern, până să-l judece. Guvernul Averescu a mai avut, pen­tru a fi privit In tăcere, şi avantajat că venea la cârma ţărei la nişte împreju­rări care făceau ca ţara să-i acorde li­niştea de care el avea nevoe, pentru împlinirea misiune! In numele căreia fu­sese chemat la putere. O mare nevoe de actualitate Impusese, probabil, pe ge­neralul Averescu. Era primejdia mişcă­rilor de jos, pe care numai autoritatea generalului asupra soldaţilor săi de ieri, neliniştiţii de azi, putea să le stăpâ­­nească. Primejdia venea de la neliniştiţii ora­şelor, care prin greve paralizau toată viaţa organismului nostru­­social, iar prin fondui revendicărilor lor vroiau chiar să răstoarne acest organism In sensul lor. Acestora li se putea sta Ia potrivă,­elei dacă, In fond, multă lume simpatisa cu mişcarea socialistă, in mijloacele de acţiune mişcarea lor nu era simpatică, din pricina paralizărei ce aduceau iatregului nostru mecansia de stat. Ca să le poată sta In potrivă, ge­­■eralui era un simbol, atât de autoritate care nu şovăeşta, cât şi da ascultare care, milităreşte, n’a eşit încă din min­tea soldaţilor săi de eri. Pentru a guverna,­­îasă, generala! a­­vea neves de cadre, căci ori cât îşi in­titulează l­a iul­ia poporului“, poporul vine la numele vii, numai când i se pune paza pe manifeste In ţinuta militară , dar cu asta nu se face guvern.­­ Pentru asta cadre s’au cam rechizi­ţionat, dacă nu din oameni al nevoilor ca­, macar sfârămături din „corăbiile nau­fragiate ale vremilor vechi. Generalul guvernează cu cadre in sssre majoritate plecate din vechile par­tide, i­a la remorcă un întreg vechi par­id ameninţat de uitare , face alegeri ca oameni vechi, ca sisteme vechi şi ca uciderea tuturor idealurilor noi. Ca să ne întoarcem, însă, iar la ale­geri măsluite, la intruniri ciomăgite, la arestări nelegiuite, nu era nevoe de a­­cest „deus ex machina“ în­­numele că­ruia să opereze electori deprinşi cu în­vârtelile vechi ale maşinei electorale. Guvernul Averescu este la definitiv un guvern al vechilor partide şi la vre­murile noi a’a adus nimic ne». Misiu­nea lui este limitată în timp şi mărginită In mijloace. In ce priveşte mijloacele, «nai singur este Icoana făcătoare *de minuni: Nu­mele generalului, fotografia şi la nevoe şi iscălitura lui. In ce priveşte întinderea mişunei a« cestui guvern, prin inseşi actul lui de naştere se înţelege că în ziua când miş­carea socialistă se va linişti, generalul îşi va fi împlinit misiunea. Mişcarea socialistă, precum i se arată semnele, se va linişti singură. Ea este de sigur, şi la u­n fractul vremei, căci în toată lumea ’ revendicările socialiste, s’au ridicat azi cu imperativul „bate feral cât e cald“ în cit exagerarea ac­tuală este şi la noi un reflex al vremei. Mai este, însă, şi un reflex al apusului: depinde de mersul ce-i vor lua în spas revendicările muncitoreşti, ca muncito­rimea noastră să iea o pildă pe care abia aşteaptă s’o iea întăi guvernanţii, de la guvernele apusului. In ziua când apusul se va linişti — şi sunt semne că aşa va fi—, ai noştri se­­vor aşeaa la treabă — şi sunt semne că aşa va fi. In ziua ceia icoana făcătoare de mi­nuni nu va mai fi de nevoe. In ziua ceia sistemele politice vechi, “pe care le-a continuat guvernul Averaşcu, nu mai pot vorbi în numele problemelor noi, căci stând­ toate partidele vechi au dreptul să scoată capetele peste ziduri şi să ne întrebe : „de ce ei, şi nu noi ? La maşinăriile lor suntem mai tari noi“. , Ne vom întoarce oare atunci iară ve­chiul nostru sistem relativ ? Trâmbiţei* Ierichonului, care de atâta vreme ne a­­nunţă căd­rea zidurilor care se împotri­vesc vremurilor, vor cânta oare din nou osanale partidelor vechi? Un neam în­treg scos azi de sub robie, Romînii dia provinciile alipite, trăiţi până azi sumai In cultul cel curat, nu vor fac* oare d* cât să se înhame şi ei la carele partide­lor din regst şi să se împartă — cum au făcut-o deja — în tabere vrăjmaşe ? Ar trebui să desgadâjduim d* norocul a­­cestui neam, dacă ne-am vedea la pers­­pectiva asta. Parlamentul cel nou va hotărî viaţa acestui guvern. Putem, însă considera de pe-acum eventualitățile, după cele ce s’au întâmplat în trecutele Camere. Liberalii au fost lunecaţi atunci sub valul aleşilor din provinciile alipite, care numericeşte pot avea cuvânt hotărîtor, iar politiceşte pot vorbi în numele unui trecut firi prihană. Dacă cuvântul lor poate hotărî, să ve­dem cum sînt ei orientaţi azi. Aceşti­a sl şi stau azi, în mare majori-­­ tate alături de democraţia din regat, prunc I şl vremei celei noi. Democraţia aceasta, grupată într’o federaţie, In care unele i­ coane din tre cut mai slujesc la culturi deo­ebite, este detinats­­ă-şi contopească altarele Naţionaliştii d-lui Iorga îş lea­pădă antiremitismul, iar cei din Ardeal sunt la fel cu ţirm­iştii din regat. O zi apropiată va vedea, probabil, topirea tu­turor într’un partid, care poate ca titlu va fi mai puţin cuprinzător de cât acel al „fede­raţiei dar ca cuprins va contopi toată democraţii liniştiţi a acestei ţ­ăi. In vechiul regat In numai a democraţiei va vorbi in primul rând partidul ţără­nist. Partidul acesta este format In ma­joritate din foşti socialişti, care au a­­daptat idealurile socialiste la nevoile ţă­răniste ale noastre. In formă, numele este doar nou, căci cuprinsul e vechi. Şestul de azi al ţărăniştilor a stat odată alături, ca director al „Vieţei romîneşti“ cu acei care în primul număr al revistei a chemat poporanismul la viaţa politică a ţărei. S’a despărţit de el­­şi poate şi de titlul idealului politic—probibil din pricina credinţei curate cu care nu vroia să vadă an ideal nou pus în slujba unui partid vechi. In adevăr ceiait director al mistol, d. C. Stere, a fost dintre teore­­ticianii socialişti care au fost promotorii crezului ca partidul socialist, să se ali­pească aceluia dintre partidele politice care-şi fuseşeşte maximul din revendică­rile socialiste. In acest spirit s’au alipit partidului liberal, iar d. Stere a dat ace­lui partid, In spirit larg şi In convingere că-şi slujeşte idealul, cele mai bune cea­suri ale sale şi aie partidului liberal. A­­cele ceasuri, Insă, nu le-a putut tolera şeful de azi al ţărăniştilor, d. Bujor, care a eşit de pe coperta „Vieţei româneşti“. A procedat, deci, pe d. Stere în convin­gerea sa asupra modului cum partidele vechi pot să-şi adapteze idealurile noi. Azi se găsesc din nou amândoi alături, în această convingere, iar ţărănismul de azi nu este de­cât poporanimai de ori. Ţărăniştii de azi, poporaniştii de ori, naţionaliştii din Ardeal, care erau desi­gur aceiaşi poporanişti In sitale când d. Stere era chemat să le liniştească vraj­bele dintre dânşii, nu pot să fie de­cât fraţii da sânge ai aceleiaşi democraţii. Această democraţie nu se poate să nu fie chemată si dea o viaţă nouă orga­nismului nostru politic vechi. Proba, am făcut-o in cea d'întâi zi a celui d’întâi parlament al României mari. Proba se mai poate repeta. Vom cerceta într’un numât viitor cum se poate “prezenta e­­chilibrul de forţe In noul parlament. Dr. stafirescu-Galaţi planează mina nevăzută a lui Dumne­zeu. In perete atârnă chipul văzut şi vopsit al stăpânului veşnic. In sânul lui moş Gheorghe luptă cu sudoarea mutra Averescului in uniformă, al« cărui urechi încap îa cămăşoiul moşneagului numai fiind­că poza este considerabil micşo­rată. Generalul în mărime naturală stă lipit cu urechi cu tot de­asupra­­sfân­tului Ilie, aşa cum l-a tipiit in culori ziarul „Dimineaţa“ pe vremea când idea­listul I. Miile nu candida în numele de­mocraţiei. Domnul gheneral stăpâneşte acum gu­vernul ţărei, bezna săteanului şi jandar­meria rurală. Cu acest întreit avut, con­sultă norodul, creiază o armată civilă, si­luete conştiinţele, asmuţă jandarmii, în­chiriază tromboane, steaguri, lăutari şi se tocmeşte proptea la oligarhie. Sistemul averescan de alegeri este cel puţin o garanţie de „ordine“. In a­­devăr, nu se poate spune că aducerea la vot cu ghionţi, înjurături, notari şi jandarmi nu alcătueşte lungi convoiuri de robi cu totul disciplinaţi. Şi deci, trăiască gheneralul! Renovates­ ­tijMLWUftiikKU ÎNSEMNĂRI Epidemia averescană Au revenit vremurile bune. Tradiţia siosstră electorală nu se dezminte şi turma alegătoare merge la vot pe plu­toane, sub comanda jandarmului. Prin satele noastre nu se prea fac serbări naţionale. In ori ce cai nu se obişausse dsfiiori de trupe. Dar acum, când d. general Averescu comandă ţara, ziua de vot este o adevărată sărbătoare naţio­nală, cu defilarea ţărănime! devenită garda civică. Nu ştiu cine a spus că după război conştiinţa masei s’a luminat. S’a ficat probabil aluzie la popoarele vecine, sau la vra- un trib din Hotentaţia, căci despre ţara românească nu se pot spune ase­menea drăcii nefireşti. La noi cel mult s’a întărit bezna naţională, înfiptă ca un cal enorm până la măruntaele pămân­tului şi implatată cu stăruinţă în poezia tragică a strămoşilor. E adevărat că oligarhia română a ieşit din război completamente , dez­binată, plină de venin ucigător şi enorm de compromisă. Din cearta pentru câş­tigurile de război, ciocoimea veche şi nouă s’a trezit pe punctul auto-extermi­­nărei. Dar norocul istoric al gloriosului nostru neam a proteguit şi de data a­­ceasta pe urmaşii lui Traian, inventînd pe generalul deşirat care să poată în­suma toate aspiraţiile unor conducători nestăpâniţi h iurus In avutul, libertatea şi demnitatea ţăranilor buni la plug şi răi la înţelegere. Se zice că popoarele îşi au soarta pe care o merită Cu averescanismul nos­tru, cumplită soartă avem înscrisă în cartea lamei ! Peste căminul sătenesc IK* Taranul merg la vot în corpore în frunte cu prapuri şi preoţii, înmormântarea opoziţiei. Semne ci situaţia elet­torală a’a în­­bunătăţit pentru guvern. A sosit iar din telegrafie­, el d-lul Matei M­ Cantacuzino că pot fi admişi la vot fi alegătorii care n’au votat în zilele precedente. • Vremurile nuoi ale sufragiului uni­­versel vor fi adus poate schimbări în multe direcţii. In ce priveşte practicele electorale nu s’a schimbat nimic. Vedeţi prosedeurile d-lui Cantacuzino, şi agenţii electorali, cari mişună pe la localurile de vot. Agenţii diferitelor partide se ceartă mereu în faţa localurilor de vot. Dar asta numai până apar socialiştii. Ime­diat te face front în potriva...duşmanu­­lui coman de mâine. «All-vs »W * ’ BLANZY•hOîffcaji'-u'­ Colabrul domn Hart a re­înviat. Astfel afirm­ul n*s- a prazentat primăriei • nouă ce­rere pentru a obţine autoriza­­ţiunea de reparare a caselor din str. ştefan cel Mare colt cu str. Lozonschi. * Vom publica in curând textul acestei petifiuni. Pentru ce banul public si nu fie pus în faţa unui fapt îndep­linit, relevăm de pe acum ci nu este pasibil ca o sumă de 200.000 lei plitită de comună să sarveaseă la acei ce las spe­­culi dintr’un imobil pe car© comuna l-a expropiat şi piicit dar încl nu i-ai dărlmat.­­ Ca să fim drepţi, complectăm in­formaţia noastră cu privire la elibera­rea cărţilor de alegător, în sensul că primăria a primit de la preşedintele biuroului electoral ordinul să distribue cărţile în preziua alegerilor. Dar ordi­nul a sosit Luni la ora 5 şi un sfert seara şi primăria a eliberat cărţî­ pănă la ora 6. Este de­­văzut ’ce s’a putut face în trei sferturi de oră. In cercurile financiare se afirmă că subscrierile, la împrumutul refacere­ se închide mâine seară. Vineri, U D. Matei Cantacuzino s’a râs­­gândit şi a dat dispoziţia telegrafică ci alegătorii, care n’au votat până a­­cum, pot fi primiţi să voteze pe ziua de astă­zi. Dispoziţia constituie şi ea un truc menit sa mascheze­­incalificabilul atentat comis împotriva liberului exerciţiu al dreptului de alegător şi este şi un fel de muştar după masă. Intr’adevăr nu mai există nici un mijloc material de a înştiinţa pe ale­gătorii respinși că au dreptul de a se prezenta astă­zi la vot.­­­D, dr. Leon Casmovici, candidat la sejurul de senator universitar în Parlament, are ca marcă electorală o splină. ESI Comisiunea pentru execistarea tra­tatelor de price cerându-ne de urgență stabilirea cu preciziune a perderilor­­su­ferite de toţi internaţii civili români aflaţi în captivitate în lagările­­ţărilor cu care am fost în război, cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune să ni se trimită un tablou după alăturatul model, cu­prinzând datele arătata mai jos, cu care internatul a fost păgubit în timpul reap­­tivitatei, indiferent dacă internatul le-a prevăzut sau nu în cererea sa da des­păgubiri adresată Ministerului de Finanţe. Numele şi prenumele internatului civil. Fun­cţiunea. Locul şi data naştere­. Obiectele: ceasornice, inele etc. găsite asupra lor şi luate de inamic, fie în tim­pul capturărei lor, fie în timpul internă­­rei cu aratarea valorilor. Banii confiscaţi şi care nu le-au fost restituiţi. Numele celui care a confiscat şi loca­litatea. Sumele ce li se datorează pentru su­mele neach­tate. Lagărul unde a fost internat. Dacă internatul este­ în viaţă sau nu. Dacă este mort, numele soţiei şi a! co­piilor rămîn! şi etatea acestora. Totalitatea sumei cu care trebue des­păgubiţi. Datele de mai sus fiind de o impor­tanţă covârşitoare pentru valorificarea drepturilor de despăgubire faţă de gu­vernul german, urmează să fe întocmită cu o conştiinciozitate absolută. Tablourile v­eţi bine­voi, a ni le îna­inta de toată urgenţa şi pe măsură ce le veţi întocmi, spre a le putea prezenta neîntârziat comisiunei pentru executarea Tratatelor de pace. Această lucrare s’a primit de la Mi­nisterul de Război, şi toţi acei care cad în categoria de mai sus, să se prezinte la comisariatele de Poliţie, respective, pen­tru a fi trecuţi în un anumit tablou. Curtea cu jari a condamnat e­i pe Ion Vezeteu, la 5 ani închisoare corec­­ţională pentru tâlhărie. In ultima şedinţă a Sinodului s’a aprobat acordarea telegrafică a delega­­ţiatiei preotului­­Iordăchescu, superiorul capelei române la Paris, de a reprezenta biserica noastră la conferinţa anglicană de la Londra. S’a mai decis o revizuire a delimitărei teritoriale a eparhiilor episcopale în sco­pul egadiei în întindere.­­ Societatea de Binefacere „Pânea Săracilor“ organizând 3 serbări la Gos­pou în zilele de 29, 30 și 31 Mai 1920, tramvaele vor circula până la ora 12 noaptea. «HH Duminică 30 Mai era 8 lumi. seara se va ţinea o şezătoare literară la Ateneul ,Popular din Tataraşi dată de Cercul Studenţilor Olteni­­cu con­cursul studenţilor Bucovineni. . Beneficiul acestei producţiuni lite­rare este destinat bibliotecei Ateneu­lui. Intrarea este de 2 şi 4 lei.­­ Direcţia generală a vămilor a trimis un ordin circular tuturor punc­­telor vamale ca să­ exercite un con­trol riguros asupra tuturor că­sto­­rilor cari sosesc din Germania. Aceste măsuri s’au luat în urma informaţiilor luate de vămi că din Germania se aduc în ţară însemnate sume de bani în hârtie de ale Băn­cii Generale, cari se fabrică şi acum în această ţară şi cari sunt fals ştampilate. 3. Examenul de capacitate spe­cialitatea filosofie şi pedagogie, pen­tru şcolile normale, se va ţine la Iaşi cu începere de la 1 iunie Coasisiunea examinatoare se com­pune din d-nii I. Găvănescu preşe­dinte , Rădulescu'Motru şi d. Guşti membri. m Examenele particulare de curs secundar, vor începe la 9 iunie. BS Preţul zahărului acordat co­munei, a fost fixat de direcţia ge­­nerală a aprovizionărei, la 16 lei chilogramul. M O măsură nedreaptă a fost luată de către actuala Comisie Interimară con­tra studenţilor Căminului Evreesc. Pe când sub trecuta adm­inistraţie a­­ceşti studenţi se bucurau de aceleaşi re­duceri la B­ile Comanate ca şi studenţii Căminului Românesc, acum li s’a supri­mat acest beneficiu. Higienică măsură !

Next