Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)

1920-06-01 / nr. 3925

mi h XVi-ies fo.w­t­ MBOMAMtan­m­m­8­1­1­5­5­16) I SMl LUMI » 8 i ■ 4 ten­ hmi­a­i­s­î­4*î ADMINISTRAȚIA BBfk — RH. MfkrSBKU­1? *- f­E­l­e­v­ta'K­ko­m­ f 50 bani nm&nl 2UR POLITIC COTIDIAN, ^Mercuri 2 IUNIE 1920 âNUNOI.UB.1 i®* PSfaS&laSSS ia AGENTIA de publicitate I. BRANISTEANU — Str. Rta. Uiârz&szi» t? — Concesionară exclusivă a publicităței U® ffi«ur»»a5p vechi® f i,®« nvăţa al­­te din alegeri In momentul cind scriem aceste rînduri nu avem încă rezultatul In totul exact al alegerilor pentru Ca­meră, în vechiul regat şi în Basa­rabia. Dar după cele ce sa cunosc pină acum, se vădeşte că guvernul a eşit triumfător, opoziţia de toate nuanţele neputînd cuceri decit ceva nai mult de un sfert din numărul locurilor de deputaţi. L» asemenea rezultat neaşteptat a­m«atribuit desigur şi modul cum au fost făcute alegerile. Administraţia gonssralului Averescu s’a menţinut la înălţinea ingerinţelor de tot felul «aaoscato in luptele noastre electo­rale de pe vremuri. Reţinerea cărţi­lor de alegător in număr conside­rabil, mpiedecarea votării prin cir­­ed­ări restrictive, presiunea asupra masei electorale mai ales la ţară, au fost procedee de la care guvernul nu, s’a dat înapoi. Ba chiar în ce priveşte zădărnicirea propagandei opoziţioniste, admin­straţia a patro­nat şi provocat acte de­ brutalitate care de multă vreme dispăruseră din moravurile noastre politice. Dar toate aceste manopere de gu­­vernămînt n’au influenţat decit nu­mai în parte rezultatul alegerilor. Triumful guvernului este datorit, în cea mai mare măsură, fetişului care şi-a îndeplinit cu prisosinţă datoria. Fetişismul iraţional al ţărănimei noastre s-a menţinut neştirbit şi­ a determinat acest rezultat. Inexperienţa politică şi credulitatea simplă a ţă­ranului au indicat simpatia populară pentru un guvern inexperient şi în­grijitor de simplu, răsărit de sub hlamida legendarului general. De a­cum înainte de general Averescu va putea, cu mai mult temei să-şi re­vendice indispensabi­­tatea guverna­mentală, pe baza preferinţelor rurale pentru disciplina militară în condu­cerea politică şi pentru fineţa od­­roanelor diplomatice ale d­lui Ar­­getoianu. E adevărat că în Basarabia, după indicaţiunile de pînă acum, fetişis­mul este cu mult mai puţin încui­bat. Acel­aş lucru şi în Bucovina. In schimb, în vechiul regat idolatriza­rea s’a dovedit desăvîrşită. Faţă de acest lucru, mai adaugînd şi inge­rinţele electorale, numărul de sca­une cucerit d© federalişti, socialişti şi celelalte nuanţe politice în luptă cu averescanii, este destul de consi­derabil şi chiar putem spune că o­­posiţia a înregistrat un apreciabil succes. Aceste alegeri mai dovedesc un fapt asupra căruia noi am insistat din capul locului, şi anume: înă­­buşirea oraşelor. Sub vechiul regim electoral, viaţa politică a ţărei era exclusiv încre­dinţată oraşelor. Guvîntul ţărănimei nu avea aici o ascultare, populaţia sătească fiind numai de formă con­sul­tată prin parodia colegiului al treilea.­­Sub noul regim electoral, în loc de a se corecta această situa­tione falsă, făcîndu-se partea cuve­nită clasei rurale, în conformitate cu numărul ei, dar în limiteie ca­pacității sale politice, s’a căzut într’o altă extremă, mult mai factice şi mai primejdioasă. Corpul electoral a fost transformat într’un mare colegiu al treilea,­­oraşele au fost innăbuşite. Ia loc ca puterea politică să fie a­­tribuită oraşelor şi satelor într'o pro­­­porţiune conformă cu valoarea nu­merică, dar ţinîndu-se în marea mă­­sură cont de gradul conştiinţei, ci­­▼ioo, ea a fost deplasată cu totul In pitirea oarbă a ţărănimei. Enorma grişală a si­tem­ului a­­«•sta,se vădeşte acum, cu prilejul v siegofilor. Noul depozitar «xelasiv al puterei politice se c nduce dup întâmplare şi fetişism, mereu expu la a tracţiunea falselor icoane, şi că­­utînd drumuri care nu aşa lesne conduc la limita respectărei intere­selor de stat. Regimul electoral trebueşte mo­­dificat în sensul considerărei cuve­nite populaţiei orăşeneşti. A aştepta ca ţărănimea să ajungă la o înaltă conştiinţă civică, sub actualul regim, înseamnă a lăsa ţara pentru foarte multă vreme la discreţia absolut pe­riculoasă a diferitelor averescanisme care îşi pândesc rîndul. o*«»** mmwm Un alegător readuce preşedintelui ştampila, nu insi şi creionul. — , Măcar cu aţii* să mă aleg de pe urma alegerilor, căci eu netul se aleg aleşii*. Unul din preşedinţii secţiilor de vot făcea şi opera lăudabilă de a distribui bilete pentru pâinea săracilor. Un mare fabricant de pâine opune re­zistenţă la cumpărare de bilete. —« Pâine nu le dai. Ia-le măcar un bilet\ « Din ale Iul Tololol. Unul din candidaţi adversari dar a­­mic­i invită să meargă împreună la secţia Adamachi. —, Da unde-i asta ? întreabă Tololol Acelaşi amic îl spune că probabil fe­­deraliştii vor avea 35 de locuri în vii­toarea cameră. — ,D* cine sunt ăla, federaliștii ? întreabă Tololoi.« Ultimul bulentin eșit din urnă la A­­sechi a fost un buletin liberal. —­ « Cu asta s’a pus cruce actuale­lor alegeri“ subliniă filosofic un ale­ *“"■ BLÂNZT ---wwaewmBEfflMimemBew»' • ÎNSEMNĂRI Pentru Basarabia In Basarabia s’au petrecut şi se pe­trec lucruri îngrozitoare. Siguranţă per­sonală, demnitate omenească, respectul avutului public şi particular, o cuviinţă elementară a raporturilor între autori­tate şi popor, toate acestea sunt noţiuni realizate In parte sub ţ­rism d­oar dispă­rute astăzi din provincia peste care Prutul a revărsat un infern de groază. Inchipuiţi-vă omul nesigur In stradă, ne­sigur la masă, nesigur noaptea In aş­ternut, închipuiţi vă batjocura vorbei şi scuipatului, furia pumnului poliţist, us­­turătura sălbatecă a frncei şi ciomagu­lui ; baioneta, Nistrul şi glontele care curmă mizeriile cu preţul aprig al morţii inutile şi premature. Iată Basarabia liberă, la sinul patriei mume! Studenţimea basarabeană de pe lingi universitatea din Iaşi a cunoscut şi a suferit aceste nemaipomenite nelegiuiri. Înfiorată la perspe­tiva primejdiilor per­sonale, prigonită de militarismul marţial romîno-basarabean, spionată de poliţia particulară cuzisto-liberală, această stu­­denţime a rămas uimită de atâta infa­mie, a fost cuprinsă poate de o slăbi­ciune laşă. În ori­ce caz, i-a trebuit un lung timp de reculegere. Astăzi ea ridică glasul şi protestează cu disperare, protestează cu violenţă, a­­rătând că «lepădăturile administrative şi militare care sânt trimise din vechiul regat“... «au făcut tot ce contribue la discreditarea idealului naţional, au făcut totul pentru a compromite valoarea şi a periclita trăinicii Unirii, au făcut totul pentru a întrece cu mult apărarea stră­inilor, au făcut tot ce poate face cel mai barbar, cel mai odios regim de te­roare şi jaf”. Cumplită trebue să fii tragedia ce se petrece la sufletele nobile ale acestor ti­neri. Studentele şi studenţii basarabeni, crescuţi la şcoala jertfei de sine pentru mai multă libertate şi mai multă drep­tate obştească, ei care s-au primejduit şi au combătut ţarismul, trebue să constate astăzi că acea mult visată eliberare a Basarabiei se confundă cu o infinită Înăsprire a țarismului, cu caracter na­VUP DupS fost» probabilităţii» şi atit cat so posts dădu ca din rezul­tatei» de pănă acum cu­noscuta, pariantantul viitor va nuntiră numai din vechiul ro­ast un grup de cinci zaci sau chi­r­­azaci opozanţi, compuşi din fadaralişti şi socialişti. Daca a­vom in­vadara al­aga­­rila din Basarabia, cara vor da un mare numSr da alaşi potriv­nici guvarnului, pracum şi ra­­zultataia din Bucovina şi Ar­deal, opoziţia fin camarl va fi destul da putarnici. in condiţiile in care a fost daţi luptă atactorală, razultatul asta satisfăcător In special pen­tru federaţia. „ Până acum nu s'a reuşit a se pro­voca retragerea unuia din cei doi can­didaţi democraţi la alegerea de la U­­niversitate. Sunt dar toate probabilităţile ca până la sfârşit vor rămâne tot trei candida­turi. D. Scutura a confirmat ert ştirea că pe xişa de 7­ iunie, se va pune in funcţiune trenul accelerat Iaşi-Bucureşti via Tecuci. (if Preţul hârtiei pentru ziare a su­ferit o nouă mare urcare la fabricile din ţari, costul kilogramului revenind la 7 lei 59. In aceste condipuni şi preţul de 50 bani la care am ridicat preţul unui nu­măr de ziar, nu răscumpără sacrificiile materiale pe care le suportăm. gt? încăpând da astăzi, ziarul nostru se vinde cu 50 bani nu­mărul.­­ Distribuirea zahărului se va face în zilele de Mercuri şi Joi, 2 şi 3 Iunie. Distribuirea la cooperative se va face prin bonuri, eliberate de ser­viciul de aprovizionare, iar la popu­laţie în 5 centre.­­ Ministerul instrucţiunei a put in v«d«re iatregului personal didac­tic da toate grad«!« să facă apel la elevii cu dare de mină, ea să ce­date cârtde lor din anul acesta e­­levilor săraci, în vederea noului an şcolar.­­ Alegerea­ pentru Senat, vota­rea pentru Senat se face numai ln 5 secţiuni. Numărul votanţilor la ziua Intăia au fost: Gh. Asachi, înscrişi 650, votanţi 597. V. Conta, înscrişi 520, votanţi 592. V. Alexandri, înscrişi 921, vo­tanţi 890. Adamachi, înscrişi 714, votanţi 850. Cuza-Vodă, înscrişi 652, votanţi 721. Au votat 193 de alegători peste numărul celor înscrişi pentru prima zi, aceasta din motivul că preşedinţii birou­lui au admis a primi la vot şi anii înscrişi pentru a doua zi, şi cari au declarat că motive serioase îi împiedică să poată veni a doua zi la vot. M Cele 3 mari Kermesse in folosul grădinelor de copii vor avea loc la gră­­dis* Cepou In zilele de 2, 3 şi 4 lua!«. S’au făcut pregătiri grandioase şi rare surprize au fost rezervate vizitatorilor. $ Crima din jud. Bălţi — La secţia de vot Corneşti din jud. Bălţi o crimă inutilă [s’a petrecut, din cauza excesului de zel al coman-, dantului gărzei militare. O ceartă politică se născuse între un grup de alegători ţărănişti şi un grup de partizani ai partidului po­­porului. Co «*rs’a luat această ceartă, nu ştim. Dar fapt este că d. căpi­tan Ruso, comandantul gărzei mili­tare, a ordonat deschiderea focului asupra mulţimei. Un ţaran a fost ucis şi alţi doi răniţi. Amănunte lipsesc.­­ Suveranii vor întreprinde un corind o vizită !* Bazat. ttt Parlamentul se­ va deschide la 16 iunie. Ziarul «Adevărul* crede a şti că Parlamentul nu va lucra decât 10 zile, în care timp va face validările şi va vota câte­va le­ni urgente, după care va lua vacanţă până la Sep­tembrie.­­ Miercuri se va întruni la mi­nisterul industriei comisiunea de ex­port, spre a stabili cantităţile de primmb ce urmează să se atribue exportatorilor, de pe tabloul întocmit din cota de 30 mii de vagoane.­­ Spre deosebire de ceea ce s’a petrecut la prima zi, în oraş a fost o enormă afluenţă de alegători. Lu­crul se explică şi prin faptul că preşedinţii­­birourilor au admis la vot pe toţi alegătorii care s’au pre­zentat, indiferent de numeri­ca de vot. Se mai explică că fiind sărbătoare alegătorii ,s’au grăbit să exercite dreptul de vot. Ast­fel, la Adamachi, din 1306 înscrişi s’au prezentat 850, tot a«t-f»­ la ’secţiile de la Asachi, Alexandri şi Nicolina. Astă­zi dimineaţă Luni deasemi­­nea se observă mare afluenţă. Ale­gătorii vin, fiind că de data aceasta manopera »«torit­ăţi­lor de a refuza eliberare» cărţilor »de alegători n’a mai putut fi pusă în aplicare. Pro­babil­­că nu vor lipsi mai mult de 15 la sută. In oraş votarea se face în linişte cât despre ştirile din­ judeţ­ele spun că curentul pentru guvern se ma­nifesta, dar sânt şi contra ca Fodul- Uoaei, Bivolari şi Şipote unde cu­rentul contra guvernului este ma­nifest. Propaganda nu se practică în for­ma gălăgioasă de la Cameră. Singur socialiştii, care au hotărât să voteze pentru ţărănişti, cred util să facă o propagandă deşănţată. De astă dată lupta de clasă, tactica partidului şi rezoluţiii congreselor nu-i împiedică de a lupta pentru o listă burgheză Este drept că nefiind candidaturi socialiste la Iaşi la Senat, partidul de aer nu mai avea să se preocupe de foloasele personale ale candida­ţilor rezultate din punerea în prac­tică a principiilor şi rezoluţiilor de congrese. — Chiriaşi veţi fii expulzaţi. — V-aţi bucurat, chiriaşilor, că guvernul linişte­ are să-şi ţină făgăduială şi că aveţi să aveţi şi voi linişte­­ acasă căci nu veţi putea fi expulzaţi de preprintsa­rul iacom. L’aţi crezut guvernul când v’a dat decretul-lege după care nici un chiriaş nu poate fi evacuat, decât în cazuri anumite, care credeaţi că n-au să vă atingă, poate aţi şi votat guver­nul. Puteţi afla azi, că acel decret-rege, făcut fără sp­oteală, a fost tălmăc­­ de justiţie în sensul că veţi fi cu toţii ex­­pulsaţi. * la adevăr mai că nu este "contract de închiriere care să nu aibă în ei clauza de favoare, cum o numeşte justiţia, după care şi proprietarul şi chiriaşul au drept să declare reziliat contractul la fiecare Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru. Toate clau­zele de favoare v-a făgăduit Ministrul de justiţie care a făcut­­decretul-lege, d. Matei Cantacuzino, că vor fi nule după acest decret , aşa spune articolul 4. Dar tot acel articol spune că contestaţiile la aplicarea acestui articol trebuesc adresa­te tribunalului în termen de 10 zile de la apariţia acelui decret-rege,­­căci dacă a trecut acest termen aţi perdut dreptul de a vă folosi de el.­Ei bine, la Bucureşti un­ nenorocit de chiriaş a fost dat în judecată de pro­prietarul Iui pentru a fi expulzat în pu­terea unei clauze de favoare din con­tractul lui. Tribunalul a admis expulza­rea, Curtea de Apel a hotărât că chi­riaşul a perdut dreptul la articolul 4, de­oare­ce nu s-a adresat justiţiei în ter­men de 10 zile de la publicarea decre­­tului-lege, iar casaţia a stabilit judecata definitivă, că In adevăr chiriaşul perde beneficiul articolului 4 in aceste condiţii. Prin urmare articolul care privea pe cei mai mulţi dintre chiriaşi a fost cel mai desăvârşit monument de Inconştien­ţă din partea celui care l-a făcut. Veţi fi cu toţii daţi afară din case cu hotăr­re judecătoreasca, fiindcă n-aţi avut fie­care pe acasă câte un avocat—şi încă unul care să ştie să Înţeleagă ce vor le­gile zăpăcite—care să vă Înveţe să vă adresaţi tribunalului numai­de­cât în termen de 10 zile de la apariţia decre­­tuluMege. & Se anunţă din Praga că d. Masa­­rik a fost ales preşedinte al republicei ceho-slovace.­­ După ştiri sosite din Rusia, dr. Racoviki a fost pus din nou în funcţiu­nea de comisar al Ukrainei sovietiste, a­­vând ca ajutoare pe Letwinski şi Po­­ravica. Ministerul de Instrucţie a hotă­rât ca examenele de capacitate pentru ştiinţele fizico-chimice şi istorie să se ţie la Bucureşti cu începere de la 1 Iu­nie­­. Pentru celelalte­­specialităţi, examene­le urmează a se ţine la Iaşi în ordinea următoare: limba engleză la 1 Iunie, limba latină L 5 Iunie, limba germană la 12 Iunie, cosmografia la 12 Iunie. Examenul de capacitate pentru f­loso­­fie şi pedagogie, care treb­uia să se ţie la Iaşi cu Începere de la 1 iunie, a fost amânat pentru 1 Octombrie curent. 331 Am atras atenţiunea administraţiei comunale asupra pericolului grav de in­cendiu pe care-l prezintă grajdul primi­tiv, construit de curând in curtea case­lor din str. Cuza-Vodă 42. Grajdul în chestiune mai are păcătui că pune­m grea Încercare sănătatea pu­blică. Rugăm administraţia comunală să in­­tervie fără zăbavă. — Comemorarea lui­ Max Wech- Sler.—Partidul socialist din­­localitate a convocat pe ziua de ieri o mare în­trunire publică pentru comemorarea bă­trânului fruntaş socialist Max Wechsler, asasinat la 1917, în condiţiunile ştiute, întrunirea trebuia să aibă Ioc In sala Elisabeta. Acest local fiind insă în raza secţiei de vot Gh. Asachi, întrunirea s’a ţinut la teatrul Sidolf. A asistat un public extrem de nu­meros. Oratorii d-nil­or Ghelerter, Iosif Schrei­ber, Gh. Tanase deputat, I. Moscovei şi I. Dimitriu institutor-pensionar, au dove­dit împrejurările teribile ale asasinatului, au arătat pe Vinovaţi şi au cerut exem­plara pedepsire a lor. Socialiştii vor ridica chestiunea în Par­­lament. IIf In urma măsurilor luate pentru i­­mobilizarea linei, la ministerul industri se studiază chestiunea cartelării tuturor fabricelor textile şi de postav, cu sco­pul de a asigura aprovizionarea popu­laţiei cu produsele acestor fabrici, pe preţuri raţionale. INFORMATION! ţional ro­mines­, atunci când Rusia re­naşte la o viaţă liberă. Protestul studenţimei basarabene este un strigăt de durere şi un avertisiment suprem pentru nemernicii care exploa­tează ideii naţionali, “asuprind poporul şi primejduind Însăşi unitatea etnică. Toţi care au în suflet o rază de con­ştiinţa şi un pic de demnitate omenească trebue să intre în acţiune să agite ma­sele şi să respite sfârşitul regimului săl­batec care se citesşte Basarabia şi ne­cinsteşte înţelesul zilelor de astăzi. Re novatus . Cu referire la publicaţia mi­­nisterului de război relativ la foştii internaţi civili romîni, un cetitor ne roagă sa întrebăm pe cei în drept care este situaţia foştilor internaţi străini în timpul războiului, în ja­furile din ţară, şi care acum au de­venit cetăţeni romîni — cum este de pildă cazul foştilor supuşi austro­­ungari, originari din Bucovina.

Next