Opinia, iunie 1920 (Anul 16, nr. 3925-3950)
1920-06-01 / nr. 3925
mi h XVi-ies fo.wt MBOMAMtanmm8115516) I SMl LUMI » 8 i ■ 4 ten hmiaisî4*î ADMINISTRAȚIA BBfk — RH. MfkrSBKU1? *- fElevta'Kkom f 50 bani nm&nl 2UR POLITIC COTIDIAN, ^Mercuri 2 IUNIE 1920 âNUNOI.UB.1 i®* PSfaS&laSSS ia AGENTIA de publicitate I. BRANISTEANU — Str. Rta. Uiârz&szi» t? — Concesionară exclusivă a publicităței U® ffi«ur»»a5p vechi® f i,®« nvăţa alte din alegeri In momentul cind scriem aceste rînduri nu avem încă rezultatul In totul exact al alegerilor pentru Cameră, în vechiul regat şi în Basarabia. Dar după cele ce sa cunosc pină acum, se vădeşte că guvernul a eşit triumfător, opoziţia de toate nuanţele neputînd cuceri decit ceva nai mult de un sfert din numărul locurilor de deputaţi. L» asemenea rezultat neaşteptat am«atribuit desigur şi modul cum au fost făcute alegerile. Administraţia gonssralului Averescu s’a menţinut la înălţinea ingerinţelor de tot felul «aaoscato in luptele noastre electorale de pe vremuri. Reţinerea cărţilor de alegător in număr considerabil, mpiedecarea votării prin ciredări restrictive, presiunea asupra masei electorale mai ales la ţară, au fost procedee de la care guvernul nu, s’a dat înapoi. Ba chiar în ce priveşte zădărnicirea propagandei opoziţioniste, adminstraţia a patronat şi provocat acte de brutalitate care de multă vreme dispăruseră din moravurile noastre politice. Dar toate aceste manopere de guvernămînt n’au influenţat decit numai în parte rezultatul alegerilor. Triumful guvernului este datorit, în cea mai mare măsură, fetişului care şi-a îndeplinit cu prisosinţă datoria. Fetişismul iraţional al ţărănimei noastre s-a menţinut neştirbit şi a determinat acest rezultat. Inexperienţa politică şi credulitatea simplă a ţăranului au indicat simpatia populară pentru un guvern inexperient şi îngrijitor de simplu, răsărit de sub hlamida legendarului general. De acum înainte de general Averescu va putea, cu mai mult temei să-şi revendice indispensabitatea guvernamentală, pe baza preferinţelor rurale pentru disciplina militară în conducerea politică şi pentru fineţa odroanelor diplomatice ale dlui Argetoianu. E adevărat că în Basarabia, după indicaţiunile de pînă acum, fetişismul este cu mult mai puţin încuibat. Acelaş lucru şi în Bucovina. In schimb, în vechiul regat idolatrizarea s’a dovedit desăvîrşită. Faţă de acest lucru, mai adaugînd şi ingerinţele electorale, numărul de scaune cucerit d© federalişti, socialişti şi celelalte nuanţe politice în luptă cu averescanii, este destul de considerabil şi chiar putem spune că oposiţia a înregistrat un apreciabil succes. Aceste alegeri mai dovedesc un fapt asupra căruia noi am insistat din capul locului, şi anume: înăbuşirea oraşelor. Sub vechiul regim electoral, viaţa politică a ţărei era exclusiv încredinţată oraşelor. Guvîntul ţărănimei nu avea aici o ascultare, populaţia sătească fiind numai de formă consultată prin parodia colegiului al treilea.Sub noul regim electoral, în loc de a se corecta această situatione falsă, făcîndu-se partea cuvenită clasei rurale, în conformitate cu numărul ei, dar în limiteie capacității sale politice, s’a căzut într’o altă extremă, mult mai factice şi mai primejdioasă. Corpul electoral a fost transformat într’un mare colegiu al treilea,oraşele au fost innăbuşite. Ia loc ca puterea politică să fie atribuită oraşelor şi satelor într'o proporţiune conformă cu valoarea numerică, dar ţinîndu-se în marea măsură cont de gradul conştiinţei, ci▼ioo, ea a fost deplasată cu totul In pitirea oarbă a ţărănimei. Enorma grişală a sitemului a«•sta,se vădeşte acum, cu prilejul v siegofilor. Noul depozitar «xelasiv al puterei politice se c nduce dup întâmplare şi fetişism, mereu expu la a tracţiunea falselor icoane, şi căutînd drumuri care nu aşa lesne conduc la limita respectărei intereselor de stat. Regimul electoral trebueşte modificat în sensul considerărei cuvenite populaţiei orăşeneşti. A aştepta ca ţărănimea să ajungă la o înaltă conştiinţă civică, sub actualul regim, înseamnă a lăsa ţara pentru foarte multă vreme la discreţia absolut periculoasă a diferitelor averescanisme care îşi pândesc rîndul. o*«»** mmwm Un alegător readuce preşedintelui ştampila, nu insi şi creionul. — , Măcar cu aţii* să mă aleg de pe urma alegerilor, căci eu netul se aleg aleşii*. Unul din preşedinţii secţiilor de vot făcea şi opera lăudabilă de a distribui bilete pentru pâinea săracilor. Un mare fabricant de pâine opune rezistenţă la cumpărare de bilete. —« Pâine nu le dai. Ia-le măcar un bilet\ « Din ale Iul Tololol. Unul din candidaţi adversari dar amici invită să meargă împreună la secţia Adamachi. —, Da unde-i asta ? întreabă Tololol Acelaşi amic îl spune că probabil federaliştii vor avea 35 de locuri în viitoarea cameră. — ,D* cine sunt ăla, federaliștii ? întreabă Tololoi.« Ultimul bulentin eșit din urnă la Asechi a fost un buletin liberal. — « Cu asta s’a pus cruce actualelor alegeri“ subliniă filosofic un ale *“"■ BLÂNZT ---wwaewmBEfflMimemBew»' • ÎNSEMNĂRI Pentru Basarabia In Basarabia s’au petrecut şi se petrec lucruri îngrozitoare. Siguranţă personală, demnitate omenească, respectul avutului public şi particular, o cuviinţă elementară a raporturilor între autoritate şi popor, toate acestea sunt noţiuni realizate In parte sub ţrism doar dispărute astăzi din provincia peste care Prutul a revărsat un infern de groază. Inchipuiţi-vă omul nesigur In stradă, nesigur la masă, nesigur noaptea In aşternut, închipuiţi vă batjocura vorbei şi scuipatului, furia pumnului poliţist, usturătura sălbatecă a frncei şi ciomagului ; baioneta, Nistrul şi glontele care curmă mizeriile cu preţul aprig al morţii inutile şi premature. Iată Basarabia liberă, la sinul patriei mume! Studenţimea basarabeană de pe lingi universitatea din Iaşi a cunoscut şi a suferit aceste nemaipomenite nelegiuiri. Înfiorată la perspetiva primejdiilor personale, prigonită de militarismul marţial romîno-basarabean, spionată de poliţia particulară cuzisto-liberală, această studenţime a rămas uimită de atâta infamie, a fost cuprinsă poate de o slăbiciune laşă. În orice caz, i-a trebuit un lung timp de reculegere. Astăzi ea ridică glasul şi protestează cu disperare, protestează cu violenţă, arătând că «lepădăturile administrative şi militare care sânt trimise din vechiul regat“... «au făcut tot ce contribue la discreditarea idealului naţional, au făcut totul pentru a compromite valoarea şi a periclita trăinicii Unirii, au făcut totul pentru a întrece cu mult apărarea străinilor, au făcut tot ce poate face cel mai barbar, cel mai odios regim de teroare şi jaf”. Cumplită trebue să fii tragedia ce se petrece la sufletele nobile ale acestor tineri. Studentele şi studenţii basarabeni, crescuţi la şcoala jertfei de sine pentru mai multă libertate şi mai multă dreptate obştească, ei care s-au primejduit şi au combătut ţarismul, trebue să constate astăzi că acea mult visată eliberare a Basarabiei se confundă cu o infinită Înăsprire a țarismului, cu caracter naVUP DupS fost» probabilităţii» şi atit cat so posts dădu ca din rezultatei» de pănă acum cunoscuta, pariantantul viitor va nuntiră numai din vechiul roast un grup de cinci zaci sau chirazaci opozanţi, compuşi din fadaralişti şi socialişti. Daca avom invadara alagarila din Basarabia, cara vor da un mare numSr da alaşi potrivnici guvarnului, pracum şi razultataia din Bucovina şi Ardeal, opoziţia fin camarl va fi destul da putarnici. in condiţiile in care a fost daţi luptă atactorală, razultatul asta satisfăcător In special pentru federaţia. „ Până acum nu s'a reuşit a se provoca retragerea unuia din cei doi candidaţi democraţi la alegerea de la Universitate. Sunt dar toate probabilităţile ca până la sfârşit vor rămâne tot trei candidaturi. D. Scutura a confirmat ert ştirea că pe xişa de 7 iunie, se va pune in funcţiune trenul accelerat Iaşi-Bucureşti via Tecuci. (if Preţul hârtiei pentru ziare a suferit o nouă mare urcare la fabricile din ţari, costul kilogramului revenind la 7 lei 59. In aceste condipuni şi preţul de 50 bani la care am ridicat preţul unui număr de ziar, nu răscumpără sacrificiile materiale pe care le suportăm. gt? încăpând da astăzi, ziarul nostru se vinde cu 50 bani numărul. Distribuirea zahărului se va face în zilele de Mercuri şi Joi, 2 şi 3 Iunie. Distribuirea la cooperative se va face prin bonuri, eliberate de serviciul de aprovizionare, iar la populaţie în 5 centre. Ministerul instrucţiunei a put in v«d«re iatregului personal didactic da toate grad«!« să facă apel la elevii cu dare de mină, ea să cedate cârtde lor din anul acesta elevilor săraci, în vederea noului an şcolar. Alegerea pentru Senat, votarea pentru Senat se face numai ln 5 secţiuni. Numărul votanţilor la ziua Intăia au fost: Gh. Asachi, înscrişi 650, votanţi 597. V. Conta, înscrişi 520, votanţi 592. V. Alexandri, înscrişi 921, votanţi 890. Adamachi, înscrişi 714, votanţi 850. Cuza-Vodă, înscrişi 652, votanţi 721. Au votat 193 de alegători peste numărul celor înscrişi pentru prima zi, aceasta din motivul că preşedinţii biroului au admis a primi la vot şi anii înscrişi pentru a doua zi, şi cari au declarat că motive serioase îi împiedică să poată veni a doua zi la vot. M Cele 3 mari Kermesse in folosul grădinelor de copii vor avea loc la grădis* Cepou In zilele de 2, 3 şi 4 lua!«. S’au făcut pregătiri grandioase şi rare surprize au fost rezervate vizitatorilor. $ Crima din jud. Bălţi — La secţia de vot Corneşti din jud. Bălţi o crimă inutilă [s’a petrecut, din cauza excesului de zel al coman-, dantului gărzei militare. O ceartă politică se născuse între un grup de alegători ţărănişti şi un grup de partizani ai partidului poporului. Co «*rs’a luat această ceartă, nu ştim. Dar fapt este că d. căpitan Ruso, comandantul gărzei militare, a ordonat deschiderea focului asupra mulţimei. Un ţaran a fost ucis şi alţi doi răniţi. Amănunte lipsesc. Suveranii vor întreprinde un corind o vizită !* Bazat. ttt Parlamentul se va deschide la 16 iunie. Ziarul «Adevărul* crede a şti că Parlamentul nu va lucra decât 10 zile, în care timp va face validările şi va vota câteva leni urgente, după care va lua vacanţă până la Septembrie. Miercuri se va întruni la ministerul industriei comisiunea de export, spre a stabili cantităţile de primmb ce urmează să se atribue exportatorilor, de pe tabloul întocmit din cota de 30 mii de vagoane. Spre deosebire de ceea ce s’a petrecut la prima zi, în oraş a fost o enormă afluenţă de alegători. Lucrul se explică şi prin faptul că preşedinţiibirourilor au admis la vot pe toţi alegătorii care s’au prezentat, indiferent de numerica de vot. Se mai explică că fiind sărbătoare alegătorii ,s’au grăbit să exercite dreptul de vot. Astfel, la Adamachi, din 1306 înscrişi s’au prezentat 850, tot a«t-f» la ’secţiile de la Asachi, Alexandri şi Nicolina. Astăzi dimineaţă Luni deaseminea se observă mare afluenţă. Alegătorii vin, fiind că de data aceasta manopera »«torităţilor de a refuza eliberare» cărţilor »de alegători n’a mai putut fi pusă în aplicare. Probabilcă nu vor lipsi mai mult de 15 la sută. In oraş votarea se face în linişte cât despre ştirile din judeţele spun că curentul pentru guvern se manifesta, dar sânt şi contra ca Fodul- Uoaei, Bivolari şi Şipote unde curentul contra guvernului este manifest. Propaganda nu se practică în forma gălăgioasă de la Cameră. Singur socialiştii, care au hotărât să voteze pentru ţărănişti, cred util să facă o propagandă deşănţată. De astă dată lupta de clasă, tactica partidului şi rezoluţiii congreselor nu-i împiedică de a lupta pentru o listă burgheză Este drept că nefiind candidaturi socialiste la Iaşi la Senat, partidul de aer nu mai avea să se preocupe de foloasele personale ale candidaţilor rezultate din punerea în practică a principiilor şi rezoluţiilor de congrese. — Chiriaşi veţi fii expulzaţi. — V-aţi bucurat, chiriaşilor, că guvernul linişte are să-şi ţină făgăduială şi că aveţi să aveţi şi voi linişte acasă căci nu veţi putea fi expulzaţi de preprintsarul iacom. L’aţi crezut guvernul când v’a dat decretul-lege după care nici un chiriaş nu poate fi evacuat, decât în cazuri anumite, care credeaţi că n-au să vă atingă, poate aţi şi votat guvernul. Puteţi afla azi, că acel decret-rege, făcut fără spoteală, a fost tălmăc de justiţie în sensul că veţi fi cu toţii expulsaţi. * la adevăr mai că nu este "contract de închiriere care să nu aibă în ei clauza de favoare, cum o numeşte justiţia, după care şi proprietarul şi chiriaşul au drept să declare reziliat contractul la fiecare Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru. Toate clauzele de favoare v-a făgăduit Ministrul de justiţie care a făcutdecretul-lege, d. Matei Cantacuzino, că vor fi nule după acest decret , aşa spune articolul 4. Dar tot acel articol spune că contestaţiile la aplicarea acestui articol trebuesc adresate tribunalului în termen de 10 zile de la apariţia acelui decret-rege,căci dacă a trecut acest termen aţi perdut dreptul de a vă folosi de el.Ei bine, la Bucureşti un nenorocit de chiriaş a fost dat în judecată de proprietarul Iui pentru a fi expulzat în puterea unei clauze de favoare din contractul lui. Tribunalul a admis expulzarea, Curtea de Apel a hotărât că chiriaşul a perdut dreptul la articolul 4, deoarece nu s-a adresat justiţiei în termen de 10 zile de la publicarea decretului-lege, iar casaţia a stabilit judecata definitivă, că In adevăr chiriaşul perde beneficiul articolului 4 in aceste condiţii. Prin urmare articolul care privea pe cei mai mulţi dintre chiriaşi a fost cel mai desăvârşit monument de Inconştienţă din partea celui care l-a făcut. Veţi fi cu toţii daţi afară din case cu hotărre judecătoreasca, fiindcă n-aţi avut fiecare pe acasă câte un avocat—şi încă unul care să ştie să Înţeleagă ce vor legile zăpăcite—care să vă Înveţe să vă adresaţi tribunalului numaidecât în termen de 10 zile de la apariţia decretuluMege. & Se anunţă din Praga că d. Masarik a fost ales preşedinte al republicei ceho-slovace. După ştiri sosite din Rusia, dr. Racoviki a fost pus din nou în funcţiunea de comisar al Ukrainei sovietiste, având ca ajutoare pe Letwinski şi Poravica. Ministerul de Instrucţie a hotărât ca examenele de capacitate pentru ştiinţele fizico-chimice şi istorie să se ţie la Bucureşti cu începere de la 1 Iunie. Pentru celelaltespecialităţi, examenele urmează a se ţine la Iaşi în ordinea următoare: limba engleză la 1 Iunie, limba latină L 5 Iunie, limba germană la 12 Iunie, cosmografia la 12 Iunie. Examenul de capacitate pentru flosofie şi pedagogie, care trebuia să se ţie la Iaşi cu Începere de la 1 iunie, a fost amânat pentru 1 Octombrie curent. 331 Am atras atenţiunea administraţiei comunale asupra pericolului grav de incendiu pe care-l prezintă grajdul primitiv, construit de curând in curtea caselor din str. Cuza-Vodă 42. Grajdul în chestiune mai are păcătui că punem grea Încercare sănătatea publică. Rugăm administraţia comunală să intervie fără zăbavă. — Comemorarea lui Max Wech- Sler.—Partidul socialist dinlocalitate a convocat pe ziua de ieri o mare întrunire publică pentru comemorarea bătrânului fruntaş socialist Max Wechsler, asasinat la 1917, în condiţiunile ştiute, întrunirea trebuia să aibă Ioc In sala Elisabeta. Acest local fiind insă în raza secţiei de vot Gh. Asachi, întrunirea s’a ţinut la teatrul Sidolf. A asistat un public extrem de numeros. Oratorii d-nilor Ghelerter, Iosif Schreiber, Gh. Tanase deputat, I. Moscovei şi I. Dimitriu institutor-pensionar, au dovedit împrejurările teribile ale asasinatului, au arătat pe Vinovaţi şi au cerut exemplara pedepsire a lor. Socialiştii vor ridica chestiunea în Parlament. IIf In urma măsurilor luate pentru imobilizarea linei, la ministerul industri se studiază chestiunea cartelării tuturor fabricelor textile şi de postav, cu scopul de a asigura aprovizionarea populaţiei cu produsele acestor fabrici, pe preţuri raţionale. INFORMATION! ţional romines, atunci când Rusia renaşte la o viaţă liberă. Protestul studenţimei basarabene este un strigăt de durere şi un avertisiment suprem pentru nemernicii care exploatează ideii naţionali, “asuprind poporul şi primejduind Însăşi unitatea etnică. Toţi care au în suflet o rază de conştiinţa şi un pic de demnitate omenească trebue să intre în acţiune să agite masele şi să respite sfârşitul regimului sălbatec care se citesşte Basarabia şi necinsteşte înţelesul zilelor de astăzi. Re novatus . Cu referire la publicaţia ministerului de război relativ la foştii internaţi civili romîni, un cetitor ne roagă sa întrebăm pe cei în drept care este situaţia foştilor internaţi străini în timpul războiului, în jafurile din ţară, şi care acum au devenit cetăţeni romîni — cum este de pildă cazul foştilor supuşi austroungari, originari din Bucovina.