Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)

1920-07-11 / nr. 3960

1­ A­NHL XVl-ie» Nt. b6o ife* -W . »D­. •• î & Uil nl i ?$&8g iiVNi m»l MKt ADMlNISTiiâT A ;*ss.»-■' m* a*sar*«se» «.« C. ISCW ® K *«» - B»MiQga-.zqg&: UNIVERSITĂȚII §Q cazn aamarai ZIAR POLITIC COTIDIAN, KUMINHA 11 Iulie 1920 4 & 0 M . 1 4 & fSSfi^MiK* *•* Biblioteca UaiverritttU^ w**i? ^aurs» Uf — GocsosioasiS exclusivă a publicități­­i sa sa«5îsassff vestei®! i SL@a e■ VIAŢA POITICA , r * * Stăruind în chipul ştiut pentru modificarea regulamentului Ca­­merei şi încercind să pue o apa­renţă de legalitate peste starea de fapt existentă — îngrădirea cu­­vîntului opoziţiei — guvernul a comis un act neiertat, asumîndu-şi o grea răspundere pentru con­secinţele ce vor decurge. Opoziţia a socotit că prezenţa ei în Cameră a devenit inutilă şi s-a retras. Drumul unei acţiuni de fapt, extra-parlamentare, este deschis. E regretabil că opoziţia nu-şi păs­trează sîngele rece şi da dovadă de o impulsivitate care egalează pe aceia a guvernul­ui. Stăruind în lupta legală şi ncre­­derea în puterea cuvîntului nu tre­buesc abandonate niciodată. A pă­răsi Camera înseamnă a te coborî în stradă şi a farge apel direct la popor Faţă de împrejurările specifice ae asi­ei de astă­zi, faptul acesta cons­true o mare greşeală. Ce şansă va avea acţiunea extra parlamentară? În primul rînd, este incontestabil că federaţia nu este stâ­­pîna cregelor. Masele orăşeneşti sînt zi n !* Prin actul pripit al opoziţiei se favorizează dictatura. Guver­nul n'are supieţa să întelseaga gesturile mari. G»­va utilizator-S brutală şi viaţa poetică va a un aspect nenorocit. Ni se deschide o perioadă îngrijitoare de profunde tul­burări şi treze u® să ne aştep­tăm la povara unui regim dra­conic. Nu putem avea o cunoş­tinţă sigură despre rezultatul acestui propă­tios conflict în­­tre­­forţele politice, dar ştim ca interesele cela mai vitale ale ţărei sunt puse in mare sufe­rinţa. * Spre acţiunea . | extra-parlamentară­­ — Guvernul continui samavolniciile, iar opoziţia părăseşte | camera — Primejduirea Intereselor firei — Am arătat ieri că guvernul merge pe în puterea partidului sociali­­. Va trebui deci şi se obţie spriji­n o cale greşită cind provoacă scandalurile parlame­tare şi caută să împiedice cu­­vintul opoziţiei. Pe aceiaşi cale greşita se menţine cind voeşte să modifice în mod cu deosebire restrictiv regulamen­tul C merci şi prin întrebuinţare de pro­cedee ilegale. G­rsala începe sâ şi dea roadele. Lupta politica deviază d­e ce în ce mai mult din făgaşul legalităţii şi îmbracă un caracter de mare pomejdie pentru ţară nul sociali­­ilor şi sâ sa de lă­ţuş o mişcare gre­istă cu caracter politic, în detrimentul intereselor economice ale ţtărei. D*r şi aceast eventualitate este ne­sigură E adrvîr t a drpubţii socialist! a«i pSrăst Camera c*d*ta cu deputaţii fede r ţiei Dar r-u s»ut n mal Înainte, în a­­ceaşi şedinţă, se produsese declaraţia d-W life Mos­ovici, în n mele partidu­­lui te lalist, prin care se »rati că so­cia istic consideră opoziţia tot aşa de reacţionară ca şi guvernul şi că se de­solidarizează complect de opoziţia cu care nu se uneşte d' ît trecit­e, In a nu' i'e­ste soi uni de ordin general. Evident că a est extremism al socia­­lişti o­ echivalează cu o complectă lipsă de tect p­or­tic şi dăunează In mod grav adev*ratd democraţii. Dar nu letenţio­nâm acum s* facem p ecrsul tacti ei so ialiste, ci ne mă gm m » con»t*ta ă un tatta de acţiune extra-parlamentara a opoziţiei *ste nesigură. Otmrnul va recurge la forţâ şi va avea Sîcsa să îevingă *n adversar de­­ . Se vorbeşte de o grevă a diploma­ţilor ! Unde dă Dumnezeu aşa noroc, ca să mai răsufle sărmanul popor... * Dacă greva diplomaţilor români ar fi generală, am avea şansă sâ s­ăpăm câtva timp de inteligenţa d-lui Argetoi­­anu, marele diplomat al guvernului! * Camera deputaţilor a devenit o ade­vărată mocirlă. Şi tu­mai acum d. Al. Constantinescu —P. este sene­tor... 9 înregistrând atâtea scandaluri par­lamentare „Monitorul Oficial“ este a­­meninţat să devie im continuator al răposatei fiţuice „Unirea“. IKKFMNAR­ «ttWw-vr» M : ® Sub d. Argetoianu ,~aid «punem „gu ern“, spunem „d. Argetoienu“ a de vo­rat că tnipla'cni mal cuprinde n-rs na It#­ţi din site partide, cum s nt t kst’i și d. (iarofld. Dar ac»­şt'a deţin p t f­i ii ca urm te a unor v­ rhi lega­­t r de politl Unism după care d. g ne rat Aver s o în­ pliteşte o datorie. Sau în caz *i cel mai bun, miniştr­i to eraţi d d Arg*toiann amplu go­uri e gover­ns ui, î d­ piniod funcţi ni de speciali­tate şi răm'nând Irolaţi de acţiunea ge­nerali d givernămârt. . Gu­ern­­­ţâre) este averescan în toată accepţt nea cuvântului Asta nu în«. mnâ că rep­e?intă spiritul generalului Ave­resen, ilustrul p-m­onar n’are nici an spitit. Posedă doar o reminiscenţă de cazi-rrră şi, nimic mai mult. Ș* bine In­­ţel*, că cu simpla for­ulă „să trăiţi“ n­u se conduce ni I macar un b­annar particular, neca'* complicatele interese ale anei cogeamite R­omîni). Alţi rainiştri avrrescsni, nu­i cu greu­tate, n’au nici un rol practic general. Dep Idă d Matei Cantacuzino să rezume în a face feţă gsverisuisi, în timp ce sieşi treptat îşi uzează încă o faţă din m­­iţele sale feţe. Numai d. C. Arg­dolanu rămâne ca o realitate R1 dr­ge, el strică, el şi na­­m*î el e«te guvern»!. Când ţărănimea s’a repezit ca la o pomană cu sacul de popularitate peste modesta mutră a generalului Averaa'U. d. Argetoianu a mirosit prilejul anei salvări a docolinei în faţa măturoiuld nepoliticos al demo­cratul. Aceat boeroi oltean, că­duşit de pirale şi ridi­at p« două pi­loare din îipapiile mulţimei transformate în aur, a pus stăpânire pe general şi a intrat în urma ţărei. Deci guvernul este d Argetoiana, de ce ne dăm aere de fată mare, şi ne mai indignăm de mizeria politică abă­tută peste ţară ? D. A*-g*toiana nu se prea sufoci de intelge , dar posedă o imensi doză de oferă nicie, răutate şi brutalitate. Suntem g - ver,»aţi î* co secinţ*. Vechi­ul de la it terne, c* simplitatM d­ni * ce-1 caracterizes» ă, a mărturisit în plin Paria că, dscă era dum­­»ealui I« Interne în vr­mes alegerilor, soci sa «e alegeau *tlţi» opozanţi. Vorba aceasta n’a e nevo« de nie* o tălmăcire. Ne îd hl*n'm lesne ce pre­tinde d. Argetolano de U pO'iJia, jtn­­da mi, armata. Şi «ă ne mai mirăm că în Parlam«B­ tul t6r#i dep taţii n’au vne sâ vor­bească şi că soldaţii *tau în cv*rtir în Incinta Camerei, e h p ț d* război ? S* ne mai mirăm că­­*asarab­a este o baltă de sâng , că nelegi irit© domnesc pre­­tctinoeni ? Lucrurile s» ^a’ te pt t. Răni se va m*ri din zl îs H și va fot crește cână ce abrutizat d nostru t­opor va fnt-Iege rușinea de a fl s g* la un Argetdaau, Neifovatus ff. Mai b­iți profesori universi­tari ieșeni ar pleca la 15 iulie la P­ilaj unde vor ţ ne cursuri d­oa­r de conapiectare pentru profesorii şi profesoarele din Ardeal. Scrisori din Bucureşti — insoberanţi. — Sxlsta o opoziţi® ? Bizantinism şi busuretteitism — Avorturi intelectuale — Dacă printr'o creioaia şi disproporţio­nată rzt­n#, vocabular*,! politic a sapor­­tst, In b’&jlsitetea măgarului, Ingreuniri adjîctivUl­, nedsmerires lectorului nor­mal nu va fi prea maia cind vom cons­tata, iar, înobstents. Da: trecem ca nu rele tremurâsde peste ochi, ne teângiîm obrajii şi pipăim pulsul: avem, totuş', un govern şi-l a­­vem în ă—întra Domna! slavă !—­pe al nostru I ake lonesni! Dar,—manca obştească—semn caniba­lic de întrebare ostenitoare—în ce do­­meniu a‘a vădit? Soluţiile­­ geniale sau neroads—care c*p Ie tă(n**şte dintro perfidă şl solitară hlaerteoftere a propriei czgrtirl ? Haideţi,—tu­ efert a' românismului în­viat peste Ieşirile vrăşmaşilor şl pe*te ţistele eroic sdrobite Ic legiunilor de lupi, bu*i, duioşi şi sertlisentali şi mal cu seamă proşti,— haideţi, rchlibraţi bugetul, înfăptuiţi pace de miere între rl-»«e, sporiţi miraculos, prod* ţia, ocro­tiţi—t me'nic— in^aUsii şi astupsi cu pârse g«ra flămânzilor orfani şi a ftizice­­lor văduve de război. D. Titulesc u a plecat, călare pe o logică în raport In­vers cu const­a­ția d-»ale flzl ă. N»g ra In oh*re*te ^paaă grea peste slabele aoaabe năd^jaiL ine sr fl petat crede că r*zboi«l îa c^re revoluţionarii nu tocmal certaţi cu ştiinţifica raat^dâ marxfată sau cu librrtarismul profaed al lui K.-opo»kin, au vâzat adevărsta poii­­blcitate de izbăvire so ia*a, —o­­ cine ar fi crezut că războiul ni va da parla­mentar plrintalui Lucai­ej şi al fraze', co­lorată cu vopsea suspect în'osiii, ema­nată din gâtlejul d-lui Cocea? Avem, realmente opoviţie ? Dscă sen­­timentalismul ornai»! cu id»l N. Iorga, a­­liat cn rpult cupHnzitorul barbat da stat Mihala h*—al cărui revoluționarism fe­roce s'a manifestat cn priit jaf dezbatere! cazulnl Bajor—însemnează cnmpSn# pro­­tivnică, în stsre sl tr»*să prin filtrul program lai ei, Ideile pontl^e *1 s’tuațiile de momest,—atunci — fii vesel mândră cetate !—atunci , avem opoziţie ! Bizantinistrul a apus Azi avem altă metodă politică denumită: bucureşte­ni*m*n Răzeşi proaspăt sosii din munţi sau din fecunde şesuri, ca vorba limpede ca sticla şi cu mintea ndmpovorată de for­mule, odată Intraţi pe porţile smălţuite cu ipocrizie, devin... bucureştenizaţî. Iată de ce aleşii naţiunii au schimbat, uzând de o respingătoare calitate morali, înal­­tul locaş al Parlamentului, într'o întru­nire periferică. Aşa se şi explică apatia de noro gras şi leneş a tuturor straturilor noastre so­ciale, pentru cele mai hotărâtoare şi mai pisionante probleme curente. Se face u­­nificarea administrativă ? Behăitul obştesc tre bue tărmSrit: ei şi ? ei şi ? Scad» producţîa, sau piaţa eco­nomică se normalizează ? Răspunsul mârâitului bipedic: el şi ? ei şi ? P»eg*t’m rodnica dez­oltare socială sau răb­dm pe ruine în pragul prăpăs­­tiei ? Guitatul : el şi ? ei­­! ? . .Şi în beznă nici un fulger nu spin­tecă văzduhul! * Intelectualitatea, redusă ca un strop de apă, se sbate din cînd In cînd şi plăz­­mueşte: progeniturile, însă, avortează, i­­nevitabil. Cercuri de conferinţe, însemarea ro­tundă de pe uşile din anumite lăcaşuri intime dă explicaţia rostului şi scopului. „intelectualii“ din Bucureşti—cu titluri ca emfază, cu guler scorbit şi ochelari în aur înrouiat!—au morga boului înamorst şi sterilitatea scopitului tragic amorezat de o înflăcărată bacantă a pulpe roze. Avorturi intelectuale—cităm pedant şi grav—, reviste, întruniri litere şi dis­cuţii. La Paris: Clarré. La Berlin : frene­zie de literatură şi beţie de artă. La Pe­trograd : eflorescenţi da poezie nouă. La Bucureşti ? Ah !. ...In vălmăşagul luptelor, îndrumarea nouă prinde şi la înfăţişare. Ş­­orb­i vor vedea , şi surzi vor auzi! 8. Pelts INFORNAŢIUNI . Un prim pas câtre lupta extra-parlamantari II constitue părăsirea şedinţei de ieri a Ca­merei d­e către opoziţie şi mai ales retragerea socialiştilor din Parlament. Dacă guvernul nu va intra în legalitate, nu este exclus ca şi parlamentarii federalişti să re­­­nunţe definitiv la lupta parla­mentară şi să faci apel direct la ţară. Ar fi o situaţie gravă a cărei răspundere in cea mai mare mă­sură va cădea în sarcina gu­vernului.­ ­ Se anunţă din Bucureşti că este vorba a se concesiona unei societăţi străine cu participarea, capitalului ungu­resc, dreptul de exploatare a pâr­ţei de nord jud. Mehedinţi, bogat în păduri şi mine de cărbuni. Se­­spune că această so­ietate are sprijinul mai multor personalităţi poli­tici romîneşti. Sunt totuşi şi alţi oa­meni pititici care s’au pronunţat în contra acestei întreprinderi. ^ Ir» noul budget comunal, s’a in­­t­odus suma de 80.000 lei pentru i­­lumînatu! teatralul, la reprezentaţiile sot tetsţei dramatice In n­hi­mb s’a introdus la venituri, o suma de 2o.ooo lei, comuna înţe­legând să perceapă venitul de la la mioa pentru reprezentaţiile, pe care trupele streine ie vor da la Teatrul Naţional, m­­­­itee 1­6 Septembrie inclusiv în localul liceu­ui militar din Iaşi, se vor ţine examenele de admitere în şcoalele militare pregătitoare de ofiţeri activi de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, şi armă şi adminis­traţie, pentru candidaţii din Mold­va Bacarabia 4 Baco­vina. Actele de înscriere se vor primi ptnă l* la Augouti la şcolile res­pective din Bucureş «au T­rgoviştea.­­ Schimbări de intinarar.—Cu începere de la 6­­­7 trenurile Mixte 501 - 502 dietre Carniu­l Burdujini s’au pre­lungit pînă la­­Paşcani. Tr. 501 pleacă din Paşcani ora 8 40 cu legătura tr. 150 de la Iaşi pentru Cernăuţi, aşa că pasagerii plecaţi din Iaşi la ora 6 au legătură imediat în Paşcani. Cu începere de la 7­­ 7 trenurile 3/9 | 320 Crasna-Huşi, 435 | 436 Buhăeşti- Dagâţa s-au modificat după cum ur­­mează ! Tr. 319 Crasna pleacă 12.55 Huşi sos­ite 15.20 Tr. 320 Huşi pleacă 615 Crasna soseşte 835 Tr. 435 Buhăeşti pleacă 12.10 Dagâţa soseşte 15.10 Tr. 436 Dagiţa pleacă 18.25 Buhăeşti soseşte 21.15 Din Iaşi se poate pleca spre Huşi şi Dagâţa cu nr. 148 la ora 9.15. Celebrul relevat şi hipnotizator d. dr. Radvan care urma să plece la Chişinău, şi-a amânat plecarea pentru a asista Sămbăti IO Iulie ca la sarbarea ziariştilor da la Copou. D dr. Ridvan va face mai multe ex­perienţe în grădină. * D dr. Slătineanu, director regional al serviciului sanitar, a isbutit să se a­­corde o sumă de 15o.ooo lei, pentru în­fiinţarea unei ambulanţe pentru transpor­tul bolnavil or, în locali»te. G­muna va contribui de asemenea la orgănizarea acettei serviciu. [33 Direcţiunile s­oalelor secundare a fost inviat* de m­aisterul de instrucţie da a con­oca pe profesori, şi a proceda la întocmirea orarulu! pentru noul an şcolar. . . D. ministru P. P. Negulescu întorcîndu se din congediu, isterima­­tul ministerulu de instrucţie a în­cetat pe ziua de 7 Iulie c­înd d. Ne­­gules­u şi-a reluat ocupaţiile la mi­nister. ŞEDINŢA COMISIEI INTERIMARE — Votarea budgetului — Aseară a avut loc şedinţa extraordi­nară a Comisiei interimare, in care s a procedat la votarea budgetul­ui pe anul 1920—1921. Şedinţa s’a deschis la ora 5 seara. D. Mihai Negruzzi, preşedintele Co­misiei interimare, face o documentată expunere ampla chipului,­la care s’a putut realiza alcătuirea bidgetulu­i. Arită situaţia precară, în care se găseau finanţele Couanei, şi stăruinţele puse de d-sa pentru a obţine ajutorul statului în ce priveşte posibilitatea pen­tru Comuna Uşi, da a răspande tuturor nevoitor. Budgetul numără la venituri şi chel­­toeli 14 mioane, şi se încheie cu un excedent. La venituri au fost trecute toate spo­rurile date de Stat, $i cele produse prin mărirea taxelor Comunale. l­a cheltoeli se găsesc trecute, pe lângă marea refacere a stradelor şi toate lucrărîle de edilitate ce se găsesc până acuma în referinţă. Toate subvenţiile acordate pentru a­­şezămintele de bine­facere şi culturale au fost sporite. S-au introdus pentru întâia oară sub­­venţiuni pentru instituţiile filantropice şi culturale izraelite şi o subvenţie de 4ooo lei pentru Sindicatul ziariştilor. Subvenţia pectea societatea Simfoniei Esescu a fost ridicată la 8000 lei. D. Negruzzi exprimă mulţumiri gu­vernului pentru ars­onil­ist şi aduce mulţumiri d-Ior V. I. Radu şi M. Wach­tel, membrii în Comisia financiară, pen­tru concursul dat in întocmirea budge­tului. D-na dr. Zilberstein mulţumind d-lui Preşedinte pentru subvenţiunea acordată instituţiaaehr Izraelite, zice ci aceasta insamnă prima mângăere, pe care Co­muna o dă popsesţiunei Israelite. D. M. Wa­ht îl zice că gestul prima­rului insamnă a face opera naţionali. Prin ajutoml ce se dă scenelor izra­elite, în care se face cultura românească ae face o operă cu adevârat naţională. Bodga­tul se votează în unanimitate.­­ A apărut decretul prin care dl Carol Thott, din direcţia generală a ser­­viciului s­olist, este înaintat şef al can­celariei regiunei Vlcea sanitare Iaşi, în locul d-lui Eduard Buzdugan, transferat. D-na P. Filipescu, de la regiunea sa­nitară Iaşi, a fost transferată la direc­ţia generală din Bucureşti, în locul d-nei Maria Thott permutată la Iaşi. [S. D. Ion Corlat, învăţător din Vlă­­deni (laşi), a fost numit controlor In centrala cooperativelor săteşti. D-na Aplonia Pascu, a donat 3000 Iei bisericei Mitocul Maicelor. Fapta a găsit bun­ imitator. Astfel au mai donat d Andurachs 2oo Iei, d. T. Nicolu 5oo.Iei şi d. H. Irimescu loo lei. Donaţiile vor servi la facerea unei case paroh­ale. Un număr de comercianţi de bău­turi spirtoase, răspunzând nevoie­ şi vre­murilor, au luat iniţialivă consirteirea u­­nei socităţi anonime, cu un capital de 1 milion tei. Capitalul a fost în latre­­me vărsat. Scopul soci­tîţei, este de a înlesni apro­vizionarea detaliştilor, pe un beneficiu mîc, se vor crea numeroase depozite. O deligaţie, în frunte cu d. Al. Croi­­toru, a fost aleasă pentru a vizita pe comercianţi, şi a Ie explica rostul so­cietăţii. III Sîntem rugaţî să atragem atenţia asupra faptului că unele brăţării pun Dmr­lieca în vînzare pîne cleioasă şi cu gust rău. Situația excelentă a recoltei nu justifică de loc faptul că populaţia să fie lipsită de o pâne bană. Bonurile de Tezaur — Un comunicat al ministerului de finanţe. — B­cureşti.—Ministerul de Finanţe comunică următoarele: Circulă zvonuri că ar exista o deosebire între diferitele bonuri de tesaur emise de statul român, în ce prieşte siguranţa piaţei. Sa da o dezminţire formală. Nu există nici un fel de deosebire și toate bonurile de tezaur vor fi deo­potrivă a­hitate.

Next