Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)
1920-07-11 / nr. 3960
1 ANHL XVl-ie» Nt. b6o ife* -W . »D. •• î & Uil nl i ?$&8g iiVNi m»l MKt ADMlNISTiiâT A ;*ss.»-■' m* a*sar*«se» «.« C. ISCW ® K *«» - B»MiQga-.zqg&: UNIVERSITĂȚII §Q cazn aamarai ZIAR POLITIC COTIDIAN, KUMINHA 11 Iulie 1920 4 & 0 M . 1 4 & fSSfi^MiK* *•* Biblioteca UaiverritttU^ w**i? ^aurs» Uf — GocsosioasiS exclusivă a publicității sa sa«5îsassff vestei®! i SL@a e■ VIAŢA POITICA , r * * Stăruind în chipul ştiut pentru modificarea regulamentului Camerei şi încercind să pue o aparenţă de legalitate peste starea de fapt existentă — îngrădirea cuvîntului opoziţiei — guvernul a comis un act neiertat, asumîndu-şi o grea răspundere pentru consecinţele ce vor decurge. Opoziţia a socotit că prezenţa ei în Cameră a devenit inutilă şi s-a retras. Drumul unei acţiuni de fapt, extra-parlamentare, este deschis. E regretabil că opoziţia nu-şi păstrează sîngele rece şi da dovadă de o impulsivitate care egalează pe aceia a guvernului. Stăruind în lupta legală şi ncrederea în puterea cuvîntului nu trebuesc abandonate niciodată. A părăsi Camera înseamnă a te coborî în stradă şi a farge apel direct la popor Faţă de împrejurările specifice ae asiei de astăzi, faptul acesta construe o mare greşeală. Ce şansă va avea acţiunea extra parlamentară? În primul rînd, este incontestabil că federaţia nu este stâpîna cregelor. Masele orăşeneşti sînt zi n !* Prin actul pripit al opoziţiei se favorizează dictatura. Guvernul n'are supieţa să întelseaga gesturile mari. G»va utilizator-S brutală şi viaţa poetică va a un aspect nenorocit. Ni se deschide o perioadă îngrijitoare de profunde tulburări şi treze u® să ne aşteptăm la povara unui regim draconic. Nu putem avea o cunoştinţă sigură despre rezultatul acestui propătios conflict întreforţele politice, dar ştim ca interesele cela mai vitale ale ţărei sunt puse in mare suferinţa. * Spre acţiunea . | extra-parlamentară — Guvernul continui samavolniciile, iar opoziţia părăseşte | camera — Primejduirea Intereselor firei — Am arătat ieri că guvernul merge pe în puterea partidului sociali. Va trebui deci şi se obţie sprijin o cale greşită cind provoacă scandalurile parlametare şi caută să împiedice cuvintul opoziţiei. Pe aceiaşi cale greşita se menţine cind voeşte să modifice în mod cu deosebire restrictiv regulamentul C merci şi prin întrebuinţare de procedee ilegale. Grsala începe sâ şi dea roadele. Lupta politica deviază de ce în ce mai mult din făgaşul legalităţii şi îmbracă un caracter de mare pomejdie pentru ţară nul socialiilor şi sâ sa de lăţuş o mişcare greistă cu caracter politic, în detrimentul intereselor economice ale ţtărei. D*r şi aceast eventualitate este nesigură E adrvîr t a drpubţii socialist! a«i pSrăst Camera c*d*ta cu deputaţii fede r ţiei Dar r-u s»ut n mal Înainte, în aceaşi şedinţă, se produsese declaraţia d-W life Mosovici, în n mele partidului te lalist, prin care se »rati că socia istic consideră opoziţia tot aşa de reacţionară ca şi guvernul şi că se desolidarizează complect de opoziţia cu care nu se uneşte d' ît trecite, In a nu' i'este soi uni de ordin general. Evident că a est extremism al socialişti o echivalează cu o complectă lipsă de tect portic şi dăunează In mod grav adev*ratd democraţii. Dar nu letenţionâm acum s* facem p ecrsul tacti ei so ialiste, ci ne mă gm m » con»t*ta ă un tatta de acţiune extra-parlamentara a opoziţiei *ste nesigură. Otmrnul va recurge la forţâ şi va avea Sîcsa să îevingă *n adversar de . Se vorbeşte de o grevă a diplomaţilor ! Unde dă Dumnezeu aşa noroc, ca să mai răsufle sărmanul popor... * Dacă greva diplomaţilor români ar fi generală, am avea şansă sâ săpăm câtva timp de inteligenţa d-lui Argetoianu, marele diplomat al guvernului! * Camera deputaţilor a devenit o adevărată mocirlă. Şi tumai acum d. Al. Constantinescu —P. este senetor... 9 înregistrând atâtea scandaluri parlamentare „Monitorul Oficial“ este ameninţat să devie im continuator al răposatei fiţuice „Unirea“. IKKFMNAR «ttWw-vr» M : ® Sub d. Argetoianu ,~aid «punem „gu ern“, spunem „d. Argetoienu“ a de vorat că tnipla'cni mal cuprinde n-rs na It#ţi din site partide, cum s nt t kst’i și d. (iarofld. Dar ac»şt'a deţin p t fi ii ca urm te a unor v rhi legat r de politl Unism după care d. g ne rat Aver s o în pliteşte o datorie. Sau în caz *i cel mai bun, miniştri to eraţi d d Arg*toiann amplu gouri e governs ui, î d piniod funcţi ni de specialitate şi răm'nând Irolaţi de acţiunea generali d givernămârt. . Guernţâre) este averescan în toată accepţt nea cuvântului Asta nu în«. mnâ că repe?intă spiritul generalului Averesen, ilustrul p-monar n’are nici an spitit. Posedă doar o reminiscenţă de cazi-rrră şi, nimic mai mult. Ș* bine Inţel*, că cu simpla forulă „să trăiţi“ nu se conduce ni I macar un bannar particular, neca'* complicatele interese ale anei cogeamite Romîni). Alţi rainiştri avrrescsni, nui cu greutate, n’au nici un rol practic general. Dep Idă d Matei Cantacuzino să rezume în a face feţă gsverisuisi, în timp ce sieşi treptat îşi uzează încă o faţă din miţele sale feţe. Numai d. C. Argdolanu rămâne ca o realitate R1 drge, el strică, el şi nam*î el e«te guvern»!. Când ţărănimea s’a repezit ca la o pomană cu sacul de popularitate peste modesta mutră a generalului Averaa'U. d. Argetoianu a mirosit prilejul anei salvări a docolinei în faţa măturoiuld nepoliticos al democratul. Aceat boeroi oltean, căduşit de pirale şi ridiat p« două piloare din îipapiile mulţimei transformate în aur, a pus stăpânire pe general şi a intrat în urma ţărei. Deci guvernul este d Argetoiana, de ce ne dăm aere de fată mare, şi ne mai indignăm de mizeria politică abătută peste ţară ? D. A*-g*toiana nu se prea sufoci de intelge , dar posedă o imensi doză de oferă nicie, răutate şi brutalitate. Suntem g - ver,»aţi î* co secinţ*. Vechiul de la it terne, c* simplitatM dni * ce-1 caracterizes» ă, a mărturisit în plin Paria că, dscă era dum»ealui I« Interne în vrmes alegerilor, soci sa «e alegeau *tlţi» opozanţi. Vorba aceasta n’a e nevo« de nie* o tălmăcire. Ne îd hl*n'm lesne ce pretinde d. Argetolano de U pO'iJia, jtnda mi, armata. Şi «ă ne mai mirăm că în Parlam«B tul t6r#i dep taţii n’au vne sâ vorbească şi că soldaţii *tau în cv*rtir în Incinta Camerei, e h p ț d* război ? S* ne mai mirăm că*asaraba este o baltă de sâng , că nelegi irit© domnesc pretctinoeni ? Lucrurile s» ^a’ te pt t. Răni se va m*ri din zl îs H și va fot crește cână ce abrutizat d nostru topor va fnt-Iege rușinea de a fl s g* la un Argetdaau, Neifovatus ff. Mai biți profesori universitari ieșeni ar pleca la 15 iulie la Pilaj unde vor ţ ne cursuri doar de conapiectare pentru profesorii şi profesoarele din Ardeal. Scrisori din Bucureşti — insoberanţi. — Sxlsta o opoziţi® ? Bizantinism şi busuretteitism — Avorturi intelectuale — Dacă printr'o creioaia şi disproporţionată rztn#, vocabular*,! politic a saportst, In b’&jlsitetea măgarului, Ingreuniri adjîctivUl, nedsmerires lectorului normal nu va fi prea maia cind vom constata, iar, înobstents. Da: trecem ca nu rele tremurâsde peste ochi, ne teângiîm obrajii şi pipăim pulsul: avem, totuş', un govern şi-l avem în ă—întra Domna! slavă !—pe al nostru I ake lonesni! Dar,—manca obştească—semn canibalic de întrebare ostenitoare—în ce domeniu a‘a vădit? Soluţiile geniale sau neroads—care c*p Ie tă(n**şte dintro perfidă şl solitară hlaerteoftere a propriei czgrtirl ? Haideţi,—tu efert a' românismului înviat peste Ieşirile vrăşmaşilor şl pe*te ţistele eroic sdrobite Ic legiunilor de lupi, bu*i, duioşi şi sertlisentali şi mal cu seamă proşti,— haideţi, rchlibraţi bugetul, înfăptuiţi pace de miere între rl-»«e, sporiţi miraculos, prod* ţia, ocrotiţi—t me'nic— in^aUsii şi astupsi cu pârse g«ra flămânzilor orfani şi a ftizicelor văduve de război. D. Titulesc u a plecat, călare pe o logică în raport Invers cu constația d-»ale flzl ă. N»g ra In oh*re*te ^paaă grea peste slabele aoaabe năd^jaiL ine sr fl petat crede că r*zboi«l îa c^re revoluţionarii nu tocmal certaţi cu ştiinţifica raat^dâ marxfată sau cu librrtarismul profaed al lui K.-opo»kin, au vâzat adevărsta poiiblcitate de izbăvire so ia*a, —o cine ar fi crezut că războiul ni va da parlamentar plrintalui Lucaiej şi al fraze', colorată cu vopsea suspect în'osiii, emanată din gâtlejul d-lui Cocea? Avem, realmente opoviţie ? Dscă sentimentalismul ornai»! cu id»l N. Iorga, aliat cn rpult cupHnzitorul barbat da stat Mihala h*—al cărui revoluționarism feroce s'a manifestat cn priit jaf dezbatere! cazulnl Bajor—însemnează cnmpSn# protivnică, în stsre sl tr»*să prin filtrul program lai ei, Ideile pontl^e *1 s’tuațiile de momest,—atunci — fii vesel mândră cetate !—atunci , avem opoziţie ! Bizantinistrul a apus Azi avem altă metodă politică denumită: bucureşteni*m*n Răzeşi proaspăt sosii din munţi sau din fecunde şesuri, ca vorba limpede ca sticla şi cu mintea ndmpovorată de formule, odată Intraţi pe porţile smălţuite cu ipocrizie, devin... bucureştenizaţî. Iată de ce aleşii naţiunii au schimbat, uzând de o respingătoare calitate morali, înaltul locaş al Parlamentului, într'o întrunire periferică. Aşa se şi explică apatia de noro gras şi leneş a tuturor straturilor noastre sociale, pentru cele mai hotărâtoare şi mai pisionante probleme curente. Se face unificarea administrativă ? Behăitul obştesc tre bue tărmSrit: ei şi ? ei şi ? Scad» producţîa, sau piaţa economică se normalizează ? Răspunsul mârâitului bipedic: el şi ? ei şi ? P»eg*t’m rodnica dezoltare socială sau răbdm pe ruine în pragul prăpăstiei ? Guitatul : el şi ? ei! ? . .Şi în beznă nici un fulger nu spintecă văzduhul! * Intelectualitatea, redusă ca un strop de apă, se sbate din cînd In cînd şi plăzmueşte: progeniturile, însă, avortează, inevitabil. Cercuri de conferinţe, însemarea rotundă de pe uşile din anumite lăcaşuri intime dă explicaţia rostului şi scopului. „intelectualii“ din Bucureşti—cu titluri ca emfază, cu guler scorbit şi ochelari în aur înrouiat!—au morga boului înamorst şi sterilitatea scopitului tragic amorezat de o înflăcărată bacantă a pulpe roze. Avorturi intelectuale—cităm pedant şi grav—, reviste, întruniri litere şi discuţii. La Paris: Clarré. La Berlin : frenezie de literatură şi beţie de artă. La Petrograd : eflorescenţi da poezie nouă. La Bucureşti ? Ah !. ...In vălmăşagul luptelor, îndrumarea nouă prinde şi la înfăţişare. Şorbi vor vedea , şi surzi vor auzi! 8. Pelts INFORNAŢIUNI . Un prim pas câtre lupta extra-parlamantari II constitue părăsirea şedinţei de ieri a Camerei de către opoziţie şi mai ales retragerea socialiştilor din Parlament. Dacă guvernul nu va intra în legalitate, nu este exclus ca şi parlamentarii federalişti să renunţe definitiv la lupta parlamentară şi să faci apel direct la ţară. Ar fi o situaţie gravă a cărei răspundere in cea mai mare măsură va cădea în sarcina guvernului. Se anunţă din Bucureşti că este vorba a se concesiona unei societăţi străine cu participarea, capitalului unguresc, dreptul de exploatare a pârţei de nord jud. Mehedinţi, bogat în păduri şi mine de cărbuni. Sespune că această soietate are sprijinul mai multor personalităţi politici romîneşti. Sunt totuşi şi alţi oameni pititici care s’au pronunţat în contra acestei întreprinderi. ^ Ir» noul budget comunal, s’a intodus suma de 80.000 lei pentru ilumînatu! teatralul, la reprezentaţiile sot tetsţei dramatice In nhimb s’a introdus la venituri, o suma de 2o.ooo lei, comuna înţelegând să perceapă venitul de la la mioa pentru reprezentaţiile, pe care trupele streine ie vor da la Teatrul Naţional, mitee 16 Septembrie inclusiv în localul liceuui militar din Iaşi, se vor ţine examenele de admitere în şcoalele militare pregătitoare de ofiţeri activi de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, şi armă şi administraţie, pentru candidaţii din Moldva Bacarabia 4 Bacovina. Actele de înscriere se vor primi ptnă l* la Augouti la şcolile respective din Bucureş «au Trgoviştea. Schimbări de intinarar.—Cu începere de la 67 trenurile Mixte 501 - 502 dietre Carniul Burdujini s’au prelungit pînă laPaşcani. Tr. 501 pleacă din Paşcani ora 8 40 cu legătura tr. 150 de la Iaşi pentru Cernăuţi, aşa că pasagerii plecaţi din Iaşi la ora 6 au legătură imediat în Paşcani. Cu începere de la 7 7 trenurile 3/9 | 320 Crasna-Huşi, 435 | 436 Buhăeşti- Dagâţa s-au modificat după cum urmează ! Tr. 319 Crasna pleacă 12.55 Huşi sosite 15.20 Tr. 320 Huşi pleacă 615 Crasna soseşte 835 Tr. 435 Buhăeşti pleacă 12.10 Dagâţa soseşte 15.10 Tr. 436 Dagiţa pleacă 18.25 Buhăeşti soseşte 21.15 Din Iaşi se poate pleca spre Huşi şi Dagâţa cu nr. 148 la ora 9.15. Celebrul relevat şi hipnotizator d. dr. Radvan care urma să plece la Chişinău, şi-a amânat plecarea pentru a asista Sămbăti IO Iulie ca la sarbarea ziariştilor da la Copou. D dr. Ridvan va face mai multe experienţe în grădină. * D dr. Slătineanu, director regional al serviciului sanitar, a isbutit să se acorde o sumă de 15o.ooo lei, pentru înfiinţarea unei ambulanţe pentru transportul bolnavil or, în locali»te. Gmuna va contribui de asemenea la orgănizarea acettei serviciu. [33 Direcţiunile soalelor secundare a fost inviat* de maisterul de instrucţie da a conoca pe profesori, şi a proceda la întocmirea orarulu! pentru noul an şcolar. . . D. ministru P. P. Negulescu întorcîndu se din congediu, isterimatul ministerulu de instrucţie a încetat pe ziua de 7 Iulie cînd d. Negulesu şi-a reluat ocupaţiile la minister. ŞEDINŢA COMISIEI INTERIMARE — Votarea budgetului — Aseară a avut loc şedinţa extraordinară a Comisiei interimare, in care s a procedat la votarea budgetului pe anul 1920—1921. Şedinţa s’a deschis la ora 5 seara. D. Mihai Negruzzi, preşedintele Comisiei interimare, face o documentată expunere ampla chipului,la care s’a putut realiza alcătuirea bidgetului. Arită situaţia precară, în care se găseau finanţele Couanei, şi stăruinţele puse de d-sa pentru a obţine ajutorul statului în ce priveşte posibilitatea pentru Comuna Uşi, da a răspande tuturor nevoitor. Budgetul numără la venituri şi cheltoeli 14 mioane, şi se încheie cu un excedent. La venituri au fost trecute toate sporurile date de Stat, $i cele produse prin mărirea taxelor Comunale. la cheltoeli se găsesc trecute, pe lângă marea refacere a stradelor şi toate lucrărîle de edilitate ce se găsesc până acuma în referinţă. Toate subvenţiile acordate pentru aşezămintele de binefacere şi culturale au fost sporite. S-au introdus pentru întâia oară subvenţiuni pentru instituţiile filantropice şi culturale izraelite şi o subvenţie de 4ooo lei pentru Sindicatul ziariştilor. Subvenţia pectea societatea Simfoniei Esescu a fost ridicată la 8000 lei. D. Negruzzi exprimă mulţumiri guvernului pentru arsonilist şi aduce mulţumiri d-Ior V. I. Radu şi M. Wachtel, membrii în Comisia financiară, pentru concursul dat in întocmirea budgetului. D-na dr. Zilberstein mulţumind d-lui Preşedinte pentru subvenţiunea acordată instituţiaaehr Izraelite, zice ci aceasta insamnă prima mângăere, pe care Comuna o dă popsesţiunei Israelite. D. M. Waht îl zice că gestul primarului insamnă a face opera naţionali. Prin ajutoml ce se dă scenelor izraelite, în care se face cultura românească ae face o operă cu adevârat naţională. Bodgatul se votează în unanimitate. A apărut decretul prin care dl Carol Thott, din direcţia generală a serviciului solist, este înaintat şef al cancelariei regiunei Vlcea sanitare Iaşi, în locul d-lui Eduard Buzdugan, transferat. D-na P. Filipescu, de la regiunea sanitară Iaşi, a fost transferată la direcţia generală din Bucureşti, în locul d-nei Maria Thott permutată la Iaşi. [S. D. Ion Corlat, învăţător din Vlădeni (laşi), a fost numit controlor In centrala cooperativelor săteşti. D-na Aplonia Pascu, a donat 3000 Iei bisericei Mitocul Maicelor. Fapta a găsit bun imitator. Astfel au mai donat d Andurachs 2oo Iei, d. T. Nicolu 5oo.Iei şi d. H. Irimescu loo lei. Donaţiile vor servi la facerea unei case parohale. Un număr de comercianţi de băuturi spirtoase, răspunzând nevoie şi vremurilor, au luat iniţialivă consirteirea unei socităţi anonime, cu un capital de 1 milion tei. Capitalul a fost în latreme vărsat. Scopul socitîţei, este de a înlesni aprovizionarea detaliştilor, pe un beneficiu mîc, se vor crea numeroase depozite. O deligaţie, în frunte cu d. Al. Croitoru, a fost aleasă pentru a vizita pe comercianţi, şi a Ie explica rostul societăţii. III Sîntem rugaţî să atragem atenţia asupra faptului că unele brăţării pun Dmrlieca în vînzare pîne cleioasă şi cu gust rău. Situația excelentă a recoltei nu justifică de loc faptul că populaţia să fie lipsită de o pâne bană. Bonurile de Tezaur — Un comunicat al ministerului de finanţe. — Bcureşti.—Ministerul de Finanţe comunică următoarele: Circulă zvonuri că ar exista o deosebire între diferitele bonuri de tesaur emise de statul român, în ce prieşte siguranţa piaţei. Sa da o dezminţire formală. Nu există nici un fel de deosebire și toate bonurile de tezaur vor fi deopotrivă ahitate.