Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)

1920-07-01 / nr. 3951

ANUL XVI-îsa no. âî. Bl Uîi Î SA3X hmi 5 TRXi LI mi î fttSL — I*»« v.h­­­b. boi? w» «o® 150 LSI 60 13»! numărul JOI 1 Iulie 1920 111 SH 0 1111 AGENTIA Bl PUBLICITATE I. BRANISTEANU — Ut?® *§gss M&rsmm lî­­~ Goaccaioaara exclusivă e publicităței ID'ss sfcssssiffls? vseMsa f tLssst «AR POLITIC C O T 3 D1A M« "ju _ip \\j\w_ r rmirr-rT^Trir^;-;T_Trrit,;"HnT,,'n^"^^',,,*a*,1^”*,^^Tc^-',­g**ai*m­a^gT^ ^%wiTnrniniiTiriirfr¥n1nwnr^^ i ruso-polon — S?t®*va constal!?! înfes’ssaest® Sub titlul extrem de tare „O nouă crimă a Ententii“, i. Andre Merre pub­lică în ziarul parizian „Clarté* an ar­­ticol relativ la războiul ruso-polonez, în cere ne expun dedesubturile acestui război şi se face un istoric al faptelor. De oare ce chestiunea polonă ne in­teresează şi pe noi în cel mai înalt grad — mai cu seamă de ce ni s’au făcut cunoscutele iidervenţiaţii pentru Intrarea României în război alături de Polonia — nu credem lipsit de interes a repro­duce în parte acest artişti. Iatâ-l: „Polonia este o ţară foarte neno­­f­rocită. Subjugată, la sf­rţitul veacului al XVIII de către trei suverani, eli­berată, îa 1917—1918 de efitr® re­voluţiile rusă, germană şi austriacă, r­a nu şi a întrevăzut independenţa decît ca într'un fulger... pentru a reer dea mai greu ca ori­înd sub ju­gul marii ei puteri occidentale, şi ca particular al Franţei. Polonia militară şi clericală este aversa Franţei ,blocului naţional“. Marele nostru Stat Major şi le Quai d’Orsay s’au aşezat ca stăpâni la Varşovia, şi mareşalul Tilsutski ca şi preşedintele consiliului, sunt ţinuţi să asculte de injoncţiunile de la Paris. In locuL marei Rusii lihnite, di­plomaţii noştri înţeleg să substitue In viitor o mare Polonie, pentru a păzi drum­urile răsăritului contra Germaniei. Impotriva Rusiei bolşe­­viste de astăzi, ei au ridicat bari­era poloneză, şi polonezii, mntindri de trecutul lor cavaleresc, îşi amin­tesc urcând garda civilizaţiei contra barbariei bolşevice, că strămoşul lor Ion Sobii­fki a oprit pe turci sub zidurile Vienei.­ Cînd se studiază actele Poloniei; “din ziua cînd a fost — aşa zis — proclamată independentă, trebue tot­deauna să se reamintească faptul că ea nu este decit un „aîu“ în marele joc d­plomatic european, şi că este împinsă pe tabla de şah cînd la dreap­ta, cînd­­la stînga, după voia inte­reselor comuna sau a rivalităţil­or din­tre Psria şi Londra. Polonezii n’au guvernământul pe care îl vor. Ei şi-au dat un guvern soc­atist a doua zi după revoluţiu­nea germană. Antsuta a oprit mer­sul lucrurilor. Fa a redu­s print fossae ministerul Moraczewrski şi a impus pe Paderewski. Astăzi, cabinetul este prezidat da d. SkuLkî. (Ulterior im­­pr­măr*i acestui articol, o noul schim­bări de guvern s’a produs la Var­șovia, în ura* înfrîngerilor poloneze în Ukraina N. R.) In persoana d lui Skulskijse află la putere mica bur­­ghezie reacționară. Desigur, burghezia poloneză a pri­mit cu o extremă complezenţă nona •i servitudine. Dacă ea şi a creat o armată , de 700. 000 oameni,* a­­ceasta n’a făcut­­ numai pentru a salva occidentul de invazia comu­nişti, ci şi pentru a-şi apăra pro­priile ei interese de clasă“. Miorul continuă prin a expune ac­tele de duplicitate ale diplome­ţi­ei polo­neze ,­ arată cum, din îndemnul Fran­ţei, şi a pro­dus ofensiva polonă în U­­kraina. Face apoi o expunere militară, împreună cu unde preziceri strategice care au fost confirmate ulterior de mersul războiului, şi inches cu urmă­toarele constatări care prezintă şi pen­tru RomUia o deosebită importanţi: am spus la fitsepwl, rss* punctarea acestui rizfeei tratări» cid, dlnfr© doua popoare sla­ve, «ai© mai ales asupra Fran­ţei şi Assgu­el. Utrsde va dus© a­­gest răifesi ? La siluirea Poie­ni©!, in mijlocul celor trei «s* ci&l duşeninesi, ruşi, gsrsnani şi «®hs»slowafi. Dacă bolșevismul va fi sau nu durabil, pufîn imperii ! Rusia de mîne, ca și aceia de astăzi, nu sta jerta Poloniei de a fi in­­trat în m®w la 7 Mai 1920“. ^jes&cssBsnm In legătură cu întâmplările înregis­trate în Opinia sub titlul „Ghinionul unor Amsrezsii“, se asigură că soţul, un negustor apreciat, luând ca­no ştiinţa de cele petrecute, a spus : —„ Dacă marfa-i bună pentru aţii, fi bună şi pentru mine. Un lătrător, pe cale de a face un angajament, pretinde un salar de SOQ lei lunar. — E enorm spune stăpânul. — De loc. Sunt doar lucrător ma­nual și nu unul intelectual. * Când d. procuror Iorga se duce la berer, Azuga îi spune sergentului din piața fiin­ei. —„Dacă caută cine­va pe procurorul Iorga, sunt la berăria Azuga“. Când întră în berărie se duce la casa și spune: —„Dacă caută cine­va pe procurorul Iorga, spune chelnerilor că sunt la masa de colou. lor când vine la cinematograf pune să sune clopoțelul electric în mod con­tinue. —„Publicul să știe că procurorul Iorga e m­­or. BLANZT m DEMOCRAŢIA BUNULUI DESPOT Disciplina parlamentarilor lasă de do­rit. Alegii naţiune! fetierup, vociferează, protestează şi chiar recurg la argumen­tul pumnului. Nesocotind autoritatea ge­neralului, deputaţii nu se mulţumesc numai a vorbi în front. Ei fie şi acte de rebeliune, cerînd de pildă dosarele din 1907. Generalul s’a arătat dispus a admite în politică spiritul modern al libertăţi şi autonomiei pe care vremurile Ii cer şi în­armaţi Dar cu deputaţi noştri si cots­­p­­ote disciplina şi treaba nu mai merge. Hotărât, nu merge! S­­istă că generalul Înclină către o soluie radicală : dizolvarea Parlamen­­tului. Pentru a trece nu ştim ce proecte da legi urgente, comandantul guvernului s’a gând­t st o ceară inamicului din opo­­ziţie an armisib­lu de opt zile. Dacă o­­poziţia nu va acorda acest răgaz, gene­­ralul va proceda la distragerea inamicu- Iui prin dizolvare şi va guverna prin paradeai decretelor-Ifgi. Lucrul este foarte simplu. Naţiunea şi-a ales reprezintanţii şi aşa a fost al­cătuit un Parament care nu se adec­vează cu actuala formaţiune de guvern. Şi apoi deputaţii opoziţienişti, desemnaţi da alegători printr o eroică rezistenţă îa presiunile administrative. Înţeleg a-şi va­lorifica mandatul, exercitând un control ••ai In Kumsis poporului. De aici difi­cultăţile parlamentare ala unui guvern instituit după vechile metode turceşti. Dar d. general vrea să guverneze ordonând şi fără discuţie. Concepţia d-sale este : „voi lucra mai bine şi voi guverna mai democratic pe calea de­­crerlor*legi". Scurt şi cuprinzător , fists de presupus că sforțsrea comună a intelectului d-ior Averescu, Argeteanu şi Taziaoanu-Permis va pune mâna pe cheia, binelor mai lesne decât străduinţa câtorva sita de deputaţi şi senatori. „Mai binsîe" s’a încuibat fireşte, în tigva ge­neralului, prin revelaţie divină. In ce priveşte democrata, generalul a descoperit, la sfârşit, că sistemul parla­mentar şi garanţiile com­.t­esţionale sânt o patentă dovadă de reacţionarism. A­­devărata democraţie înseamnă încredin­ţarea soartei ţărilor şi­ popoarelor în mina unui fetiş sau a une oligarhii care să guverneze pi la decrete-legi (ucazuri). Bolşevicii ruşi, care au „răsturnat regi­mul ucazurilor, sânt cei mai odioşi reac­­ţionari. De aceia democraţia română simte tentaţia a sprij­in pe fraţii polonezi îm­potriva reacţionei roşii. Averescanizisuî actualizează şi pene­ rji ÎNSEMNĂRI pecetea adevărului la vechea teorie a­­bunului despot" pe care nu o admisese omenirea. România Mare reabilitează trecutul şi transmite posterităţii filosofia democraţiei despotica a fet­mulul soldă­ţesc. Renovatus ___ Mâne seară, Mercur! 30 iunie, are loc la Teatrul Naţional festi­valul artistic organizat de elevii clasei de declamaţie. Se vor interpreta piesa „Greva Fiera­rilor", „Jean-Marie" precum şi o fru­moasă comedie. Se prevede o frumoasă reuşită. ConsSr&siPa logică. — Elementul neprevăzutului. — Situaţia generali­sl «nistarea extremista. — ’ Un amic Intim al d-lui Const. Stere care l’a văzut puţin după intrarea a­­ceauia în ţară, a redat o mica parte din totalul problemelor discutate cu acest de seamă om po.itia al ţârei. Redăm în cele ce urmează constatările făcute de d. Stere şi anume acele care pot fi actualmente date publicităţei. * Vorbind despre situaţia politici generală de la noi, d. Stere a spus :• —„Din pamţful d© veder© al constructiunei logis© este evi­dent ca­m ţara românească rm­enii simt pasibile d© cât trei partid«, acel al dreptei, com­pus din împreunarea tuturor rămijiţelor oligarhice, altul ra­dical, rapreza­stând ţărănimea­­l­inii»«, partidei socialist re­prezentând muncitorimea de la oraşe. Tot pa baza aceleiaşi con­­strucţiuni logic© ar urma ca foarte curând să vedem o ap­ropiere Sntr© d-nîi Brăteanu, Tsske lonescu $3 Marghiloman, după cum ar urma si se con­stituie partidul ţărănist,­îlar nu pa baze revoluţionare, ci pa baza democratica şi mestţtwâ­­toar© da ordine, aşa cum ,ră­zuiţi din firea şi concepţia In­dividualişti, în materia de pro­prietate, a ţăranului român“. * La observaţiunea prietenului că în poliţi­c construcţiile logice suferă de multe ori de pe urma interven­­ţiunei neprevăzutului, care schimbă multe, d. Stere a răspuns: Cum apreciază :„ Desigur că nu se poate tăgădui importanţă acestui ele­ment. Dar nu trebuie uitat că aceasta a noastră viitoare con­figuraţie politică va fi în mod decisiv influenţată de cele ce se petrec în lumea înconjurătoare. Să nu uităm că se petrec feno­mene care numai pe necunoscă­­tori îi surprind. Să ne gândim la succesul de pretutindenea a nu­anţelor extremiste. Până şi în Elveţia au reuşit într’o regiune comuniştii. Reacţiunea trebuie să se pro­ducă. Ea trebuie să însemne în ce ne priveşte, contopirea ele­mentelor dreptei deoparte şi a­­firmaţiunea unei democraţii ţă­răneşti sănătoase, de alta care care să ţie piept valului furios şi trecător al mişcărei comu­niste“. * Vorbind despre actuala combinaţie tri­­nisteristă, d. Stere a zis : —„ Intrarea d lui Take Ionescu în guvern însamnă că sistemul în fiinţă în timpul defunctului rege Carol este păzit cu sfinţenie. In or­ce minister de pe vremuri re­gele Carol avea miniştri prin care se putea lesne provoca o criză ministe­­riali, imperechlarea averescono­toristă constituie un mijloc sig­u pentru suve­ran de a avea, ori când ar dori o a­­tare criză". VIATA POLITICA d. Sfere sifiafia politică IBP . Imediat după ce se va termina cu procesul pendinte la Cartea Marţială şi privitor la oameni politici, d. Const. Stere îşi va da demisia din profesoratul universităţei. Cum am mai spus, d. Const. Stere va reintra în viaţa politică şi-şi va o­­cupa locul in publicistica ţarei. Dacă împrejurările nu vor fi priin­­cioase în senzul ca să se stabilească definitiv la Bucureşti este probabil că d-sa se va stabili la Chişinău. §§1 Cooperativele orăşeneşti.— Se ştie că la congresul cooperatist de la 6 şi 7 Iunie c. s’a ales o co­­misiune In care laşul este reprezin­­tat prin d nil V. I. Radu şi N. Lu­­chian. Această comisiune, împreună cu membrii consiliului cooperaţiei orăşeneşti şi cu o comisiune spe­cial instituită de ministerul muncii, va participa la o consfătuire gene­rală şi va desemna o delegaţiune unică compusă din 7 persoana care să procedeze la modificarea legilor pe baza cărora funcţionează coope­rativele orăşeneşti. Delegaţiunea unică va avea atri­­buţiunea de a stringa şi pregăti ma­­terialul necesar; a culege informa­ţiile şi datele necesare, dispunând facerea d­e anchete cooperative; a însărcina pe unii din membri cu studiarea chestiunelor speciale; a stab­li punctele comune de legiferat cu comisia similară pentru coope­raţia sătească ; a convoca planul co­­misiunelor şi a redacta anteproectul de lege. Se nădăjdueşte că în acest mod »3 va lucra cu succes la normali­­zarea economică a ţarei. A TIU HI Comisiunea pentru export a termi­nat lucrările de fixare a cotelor acordate fiecărui exportator a cărei cerere a fost admisă. In cursul acestei săptămâni se vor e­­lilera autorizaţiile de export respective. • •• Vasile Grigoriu a fost numit a­­gent tehnic la Inspectoratul Iaşi al Ca­sei Centrale a cooperaţiei şi împroprietă­ririi sate­liiei. La acelaş inspectorat a fost numit im­piegat d. Ion Constantin, iar d. Aurel Goga camerist. Ggg D. Const. Georgesc a fost numit grefier-contabil al inchisorei centrale Iaşi în locul d-lui I. Dimitriu transferat la Bucureşti. $j£ Mersuri 30 Iunie ora 5 juro, are loc obişnuita şedinţă plenară a cercului didactic din localitate, la ordinea zVt), intervenind diferite chestiuni de ordin profesional. V& Mişsare in poliţie.— In poliţia ieşană a fost făcută următoarea mişcare : •. Nsculai Forescu a fost avansat sub­­comisar ci. I-a în locul defunctului Aurel CoLeag. % D. Al. Stătescu, fost sergent major în armîtă, a fost numit sibcom'sar cl. 111­ a. a. Gh. Danila a fost avansat subco­­mîsar ci. I-a, în focul d-lui Diaconu a­­vansat comisar. D. N. Ciuceanu, fost plutonier în ar­mată, a fost numit subcomisar cL Iil-a. D. Th. Vartolomăi a fost avansat sub­comisar cl. 11-a. D. Coșb­aru, sergent-ajutor, a fost a­­vansat sergent-major. ^ In chestiunea furtului de 6o,ooo Iei comis in dauna d-lui Rechter, ancheta a stabilit ci furtul n’a fost făcut prin efrac­ție, ci prin ctitizare de chei false. Sânt bănuiți niște foști servitori al d-lui Rechter. Cercetările c®ntlauâ. & O SCRISOARE— Deşi am decla­rat închisă polemica, îa chestia de o­­noare despre care vorbeşte scrisoarea de mai jos, dăm publicităţei rândurile de mal la val?, semnate de d. Vaslie Flo­rian, avocat pentru că cuprinde lucruri care ne pun pe’noi, cîştia de la Opinia, direct în cauză. • lată textul scrisoarei în chestiune : ’ „Cu toate că aţi declarat închisă po­lemica în afacerea de onoare cu Dl. R. Demetrescu îmi permit „totuş’, a vă a­­d­esa din nou ’spre publicare această scrisoare, pentru a face citeva observa­­ţ­ual, de astădată hotărft ,d­tmite, rit şi pentru a vă atrage atenţia asupra anul fapt, pe care Dv. probabil l-aţi trecut cu vederea. „Eu şi martorii mei n’am polemizat cu iavalnirâblul Dn. Radu Dimetrescu, nu ne era permis s’o facem. Am dat, doar, miteva lămuriri, care se impuneau. A­­ceasta am făcut’o însă, menţînându-ne la discuţia obiectivă a faptelor şi cu o perfectă urbanitate. Nu place să ne res­­pectăm pa noi şi mai ales opinia pu­blică. In schimb am foat înjuraţi ca la uşa cortului, adică ca în coloanele „Unirii", in ceea ce priveşte ingrimalire­a lui Radu Demetrescu asupra chestiunii da fapt eie sunt neadevăruri sfruntate. Cele spuse de noi rămân în pic­oare, nici o dovadă, de nici un fel, n’a fost şi nu putea fi a­­dusă în combaterea lor. Atacării d ‘furi­bunde a­le glumeţului Dn, explică drep­tatea cauzei sale şi educaţia lui cavale­rească. „Şi acum pentru a încheerea defini­tivă să vă indic faptul, pe­ care Dv. am spus mai sus, probabil, nu l-aţi obser­vat: Aceeas scrisoare­­a d-lui Radu De­metrescu pa care Dv. aţi pubiicat-o în No. trecut al „Opiniei" în unitutea drep­tului de apărare, este publicată în a­­celaşi zi îa „Unirea" cu o adis­­are In­jurioasă la adresa Dv. (­„Opinia* e cali­ficată „fiţuică jidovească“). Sunt sigur că scrisoarea adresată Dv. nu conţinea această Insultă, căci atunci n'ar fi fost publicaţi. Procedeul arată odată mai rauit ieana credinţă şi­­îndrăzneala a­­cestui huligan, naţional, creştin etc“. Fie sigur corespondentul nostru că dacă zisul domn e­r fi îndrăsmit să ne aducă o «crisoare ’cuprinzând o ast­fel de frază ar fi fost tratat îa consecință. Cit despre faptul In sine, ei zugră­vește omul și calificativele ssnt dep­isos' ^ Cercurile de gospodine. — In ziua de 27 tuni® 1120 constituit comitetele : regional şi judeţean al „Cer­curilor de gospodine" S’au luat cunoştin­ţă de steju­r. S’au făcut dări de seamă asupra cercurilor înfiinţate şi asupra „Dispensarului" de la Socola. S’a discu­tat asupra mijloacelor pentru întreţinerea dispensărilor căci se intenţionează a se înfiinţa tot mai multe. Se decide asupra sigiliilor ambelor com­­tete. Se hotâreşte ca ace­aş birou să lucre­ze pentru ambele comitete şi se consti­­tue biuroul după cum urmează : Preşe­dintă, d-sa Laura Zaharia, secretară, d-ra Semirsmis Clusitriu, cassiera, d-ra A. Vârlăneacu. Comitetul regional compus din : Doam­nele : Oîga Popovici, Paris Petrea, Eu?. Vânătoru, Maria I. Petrovici, A. Vârs ă­­ptscu, L. Zeharia­d*regate ale Asociaţifei Femenlcie, Maria Zihârescu delegata so­­cîetăţei Ortodoxe, J­oas, A. Harstemb, d­na E. Lohan reprezentanta şcolei nor­male. D-nii: VSIcovici reprezentantul Ministerului Instrucţiei, A. Cord*, repre­­zentantul Domeni­lor, Pogonat reprezen­tantul Internelor. Apoi reprezentanţii mi­­nisteriului muncii, Casei Centrale de Cor­poraţie,­­Serviciului Sanitar, Casei Na­ţionale. Comitetul judeţean compus din : Dom­­nule : Elena E. Petit, Sim­iramis Dim­irie, Laura Zaharia, A. Vârlănescu, Z. Po­­pescu delegate ale Asociaţiei femeniste, Un delegri al Prefecture!, Median­ pri­mar dr. Grigoriu, Medicul veterinar dr. Iliescu, Protoereul judeţului, Consilierul agricol, d­na Alex. Gavrilescu directoa­­ra şcoaîai Profesionale, d-sia L. Costin, d-na Mitra profesor de pedagogie, d-ra Severin diractoara şcoa’ei normale, d-na Todirescu directorul şcoa’ei normale.­­ Ministerul de război a decis ca or­fanilor şi văduvelor celor t morţi în răz­­boi să li se puie gratuit la dispoziţie că­­rere şi eiessente de căruţe de la coman­damente. Celor nevoiaşi li se vor da a­­cestea cu preţuri reduse, iar restul se va vinde prin­­licitaţie publici. Deasemenea sânt înştiinţaţi urmaşii celor morţi la câmpul de luptă că vor fi trecuţi pe tablourile de pensiuni fără nici o greutate, numai pe baza unui sim­plu certificat eliberat la primărie. Banca „Uniunea Română‘ și-a­ mutat birourile ei in strada S­efan cel Mare No. 5M (vis-a-vis de Banca No­­ională) in etaj.

Next