Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)
1920-07-10 / nr. 3959
ANULXVI-î«a no. » 59 §0 Damamnarul UiM A& 160 L-11-ȘASE LUNI ; 30 . . mm lun) . 40 ■ administrați ■* *«&. — Rfe». .«? ? »1 bpo B „»o »po -ZI AH POLITIC COTIDIAN. Terorizarea bfaSiicfIff alipite — O imprantite șl © primejői® — ** . Ch pul cum sin! admit istrats noile provim ii a fost în mod hotărît pus în discuțiune, atît în Cameră c t s la S*nat. Ir» documentatul său discurs, ^ G. Grigirovici, senator de Cernăuți a arătat că regimul din Bucovina. ^ devenit o dos p in nesfîrşitele abuzuri ce se comit. Acelaş luru a fost dovedit pentru Ardeal de câtre deputatul d. Păcuraru. Iar pentru nenoroita Basarabie, s’au auzit cuvintele îndurerate ale senatorilor N. Alexandri şi Zamfir Arbore şi ale deputaţilor Cazaelin şi Gherman Pîntea. Această vitregă stare de lucruri pe care vechiulregat o dăruăște provinciilor alipite este și imorală și dezastroasă. * Dictatura din nouile ţiuturi alipite la sinul patriei mume, starea de asediu cu întregul ei cortegiu de samavolnicii, compromit însăși ideia unirei și aduc o gravă insultă atît populaţiei cît şi fruntaşilor politici ai regiunelor respective. Menţinînd teroarea guvernul central îşi trădează crediţa că numai aşa se poat* asigura unitatea ţărei. După această concepţiune a guer- nului urmează că, dacă n’ar fi dictatură, provinciile s’ar dezlipi şi s’ar orienta în alte direcţiuni, nutrind alte aspinţii decit acele ale unităţii romnismului. Străinătatea ar putea crede reîntregirea Romînie este un act artifical rezultat al forţei şi că noiile provincii aşteaptă cel dintâi prilej ca să scape de împilarea vechiului regat. Acest punct de vedere, decurgînd logic din regimul dictatorial impus fraţior dezrobiţi, cinstinde o neme- ritată, insultă adusă acelor populaţiuni care, cu entuziasm şi inimă des- \ chsă, au îmbrăţişat cauza neamu- lui întregit şi au îndeplinit mărirea patriei. O egală insubă se aduce în special fruntaşilor politici din provinciile alipite; o mare nedreptate se face mai cu osebire bătrînilor luptători ardeleni care au ţinut veşnic trează conştiinţa neamului şi au înfruntat cerbicia asupritorului străin, contribuind la făurirea Romîniei Mari. Şi astâzi aceşti fruntaşi sunt trataţi cu suspiciune de către guvernul generalilui ; întreaga lor muncă şi sentimentele fraţilor din nouile ţinuturi punînt destula chezâşie pentru ţară ! Guvernul central erede că realitatea unirei trebueşte exprinjată cu teroarea stărei de asediu. G^i!era], j Averescu a poză de 81 romtnismulu prezentat indirect pe fruntaşi po itiei iiin ţinuturi* alip te ea pe n sta avemur erf’ft*** trebuesc supraveghiat; cu baioneta^ lată pentru ce atu num t imora ă nedreptatea ce se face provj ciilor noi e la trupul comun al patriei. * Dar lucrul mai prezintă o faţă cu deosebire primejdioasă. ■ Regimul dictatorial şi toate nelegiuirile care însoţesc, exasperează populaţa. Omul necăjit îşi pune problema stuaţiei lui şi socoteala avantagiilor pe cre i ie ofer administraţiuna romînească. El va fi în chi firesc tentat sS compare regimul veihei prrmniri străine cu regimul „frăţior liberatori“. Va ajunge sitei la constatarea că se află în pierdere şi va regreta vechea stânînire străină. In special minorităţile de alt neam îşi vor pierde cu desaîrşire încrederea în administraţia romînească. S’au şi ridicat glasuri de protest care au făcut această comparaţiune între administraţiunea străină şi teroarea românească. însuşi bătrânul Vasily Stroescu a pronunţat dure cuvinte că basarabenii re stăpânirea rusească. In mod ipocrit se va spune că a ■semenea cuvinte sunt ale tradatorilor de neam cu tendinţe separa I tis te. De fapt e'e vor însemna măsura criminalei vinovăţii a guvernelor noast e care teroriz?ar& ?şi exas perază populaţ unea provinciilor a lipite. Menţiaîndu se starea de asediu ş’ patronând- se tote nelegiuirile şi abuzurile admistrative, răbdarea poporului va ajunge la saturaţie, iar ţara va cunoaşte un dezastru. Şi se întroneze neîntâziat un regim de libertate, cinste şi demnitate. Dacă generalul este incapabil atunci să facă loc altora, căci nu se poate admite ca incapacitatea unui om să primejduiască interesele ce e mai vitale ale țarei. Zed. Ordonând afişarea discursului d-lui A. C. Cuza şi răspândind numele perfectului huligan în toate unghiurile ţârei, Senatul a ţinut să respecte vechiul adagiu : Noministultorum, Ubique locotum ! * Tololorul nostru a prezentat Senatului un proect pentru acordarea de drepţii femeilor. Ireziţiblul Tololoi tot berbant a rămas. « Parlamentul României Mari este egal cu înjurături, bătăi, soldaţi şi barorite. Nu se poate spune că generalul Averescu nu este în elementul său. » Dat fiind modul sportiv cum decurg „discuţile“ în Parlament, ar fi nemerit ca şedinţele să aibă loc în aer liber. W^P% H INSEMNARI Marfa timpului.... Prin diferite p nete ale ţarei stau In gram de entităţ! enorme de muniţii Să nu credeţ! cumva că această preţioasă marfă se află rămasă din prisosul zilelor fantastice aia războiului şi că este păstrită ca o sarcină pentru care s’au cheltuit atât de mulţi bani încât nu mai putem dovedi cu lorurile. Aievărul este aitat Bombele şi explozibilele izvoresc mereu nu ştim de unde şi se mută din foc în loc într’un scop misterios. Veţi crede poate că acest mîncetaș transport al muffţunelor sa face ca o măsură de prevedere, pentu a se depozita primejd'oasa murfl s a se evita nenorocirea unor exploiuni. Acces a D?ar ti ex ct, de oarece total cu prl- 1 transporturilor sl depozitarea munl^‘'lor, se întîmplă nxploziunile. Dovadă ca**il de la fort 1 Cățelul, ffg /nit tranzit de m roiţiunl urmăreşte iială un scop pe care noi nu-1 cuets^L| și care tinde la vakriicarea materiTo^ucigătoare. Iar proveqjfnța rececta a munițiunelor este dovedită, între vile, d* tr*flul portulii dunărean O icnit». Acolo au fost deculivw'A-qlebar^fs șlepuri de muniţii, depozitate în câmp deschis şi cere primejdesc psșnicul orăşel. Ca să fim s aceri, n?ărturisim desch’s cS nu ne îngrijim atât de mult ds event albtatra nenorocirilor cauzat? de exploziuniîe fo ta te. Profunda noastră neplăcere este de a’tă natură. Ni îngrozeşte în h puirea unei noul acţiuni arme t*, cu care pr lei toati sceasîă marfă de asasini t* şi distrugere şi-ar găsi sinistra îa» trebu nţare. Sânt destu 1 de regret ,bi e şi expioziiie fortuite, î trmr.ât provoacă pagube şi intime omenişi. Dar ce import«nţă are acest »ordiv, faţă ds ospăţul canibai al unui război? Munţi de mnlţii nu se adună fără o intenţie şi o primejdie permanentă de război. Aceasta este soarta bombelor şi trebueşte respectatâ cucernic. Altfel nu- niţia explodează lingură, căci nu poată rămâne muţi vreme fără foc, zgomot şi salut. Dar de ce te răţoim zadarnic? Fiecare lucra la vremea lui. Astăzi trăim în plina civilizaţie a dinamitei şi oţelului. Ideile n'au trecere. Ori care ar fi de, dar sânt cu adevărat idei şi nu stupidităţi, spoi sâct bolşevismsau aşa ceva. Clei astăzi pe vremea stărei de ardiii, marturisire sau nu, şi orice idee este primejdioasă dacă nu are un caracter de contondenţi în folosul câtora pe spatele tuturor. Grămezile de muniţiuni sânt Icoanele timpului. Când trenurile cu bombe brăzdează plaiurile ţărei, mergând în goană năucă cu marfă năucă, este uimerit să plecăm fruntea la pământ şi să căutăm prin buruene vipera al cărui venin este nectarul idiot al noului Dumnezeu pământesc. Renovstus Scandalurile în Parlament continuă fără întrerupere şi capătă din zi în zi o intensitate mai mare. In şedinţa de Marţi a Camerei lucurile au ajuns până acolo că în incintă a fost introdusă armata, s'au încărcat armele şi s’a exercitat o ruşinoasă ameninţare asupra deputaţilor opoziţonişti. Parlamentul ia şi el înfăţişarea specală a ţarei din vremurile aestea tulburi. Trăim o viaţă poliţistă, în care baioneta este prinipuiul concept de guvernământ. Şi lucrurile se fac cu tenacitate, fără nici o jenă, aşa că nici o mirare dacă guvernul înţelege ca şi în activitatea parlamentară să aibă precumpănire sabia. Şi apoi formaţiunea intimă a sufletului d-lui general Averescu îi dictează primului ministru o precumpănitoare afinitate pentru lucruri militare, d-s lb care o viaţă întreagă a comandat soldaţi şi a evitat discuţiile.* Dar cu tot spirtul de dsciplist al generalului Averescu, guvernul nu ezită să provoace dezordine în Parlament Că este lucru ştiut că guvernul este provocatorul. Marele diplomat C. Argetoianu a dat tonul luptei parlamentare, asmuţînd majoritatea. Iar aleşii partidului poporului şi-au arătat amarul pentru ţarani dând asalt la cămaşa d-lui Mihalache. Odată actul de provocaţiune îndeplinit, majoritatea îşi joacă rolul şi scandarila se ţin lanţ. Dealtfel îns şi prezenţa d-lui Gr. Trancu pe banca ministerială consttue un act de provocaţiune. Este în mintea tuturor actul d lorTincu, Tiică Ioanid etc care în parlamentul din 1917 au provocat scandal şi au strigat în faţa Regelui : „Jos guvernul“! Guvernul d lui sperat Averescu a exercitat o nemaiauzita violenţă cu prilejul alegerilor. Exprimarea naţiunei a fost falsificata şi guvernul şi-a constituit prin abuz majorităţi parlamentare considerabile Dar rcq^KMste violenţe încă nu-l mulţumesc^Kgivernul continuă sistemul şi înlăuntmi parlamentului. Pentru a-şi maseţi operade provocare, guvernul acuza opoziţia de obstrucţionism. Dar după ce opoziţia a avut de dus o furţă electorală cu adevărat eroică, suferind cele mai cumplite samavolnicii administrative, este în dreptul şi a se plânge şi a demasca abuzurile. Cuvântul trebueşte lăsat liber, acordându-i- se respectul cuvenit. * Prin provocare de scandaluri şi prin introducerea teroarei în sânul Parlamentului guvernul merge pe o cale greşita Regimul parlamentar şi drepturile constituţionale trebtuesc respectate. Guvernul este dator să lase discuţia liberă şi să înceteze cu asmuţarea mamelucitor d-lui Argetoianu împotriva opoziţiei. Altfel lucrurile vor lua o întorsătură primejdioasă, căci o exploziune va deveni inevitabilă. Asenţinându-şi sistemul dictatorial de până acum, guvernul va purta răspunderea scandalurilor care vor continua In Parlament, cât şi a scandalurilor extra-parlamentare care In mod firesc se vor produce. 5K Corespondenţă din Roman— Copila! Gpj la Jlpa în etate ,de 16 ani, jucându-se la un revolver, a împuşcat din greşslă în abdomen pe sora sa Cecila Jlpa, elevă in clasa VH-a secundară. In stare gravă, victima a fost transportată la spital unde după puţin timp a lacetăt din viaţă. — Sioniştii din localitate au comemorat pe Th. Harzi printr'o întrunire la care au luat cuvântul d-nui Rubinstdn, Schwitzer şi alţii. — Patronii tipografi romaşcani sunt foarte agitaţi din cauză că cele îa drept nu le procură hirta necesară industriei lor. Ei au intervenit în diverse rânduri atât la ministerul Industriei cât şi la oficiul central de procurare a hârtiei, dar n’au primit decât o simplă promisiune a d-lui ministru Trancu. Tipografii romaşcani sunt pe cale a-şi închide atelierele, ne mai putând plăti hârtia cu preţuril» de speculă din comerţul liber. O bandă de hoţi pătrunzând în locuinţa lui Cotache Prufaru din Coraan£ Costuleni, au furat suma de 7052 Iei. « Crima fi sinucidere.» Din Belceşti se anunţă următoarele: In Cotuna Serbina, invalidul de războiu Nesulai Călin, hotărât a-şi pune capăt vieţi, îşi atârnă o frânghie Ingat, în scop de a se strânguia. El fu zărit de consăteanul său Ion Pricop, care rupse frânghia şi îl scapă de moarte. Dar Neculai Căli nu era mulţumit. Fără a sta mult pe gânduri, el lua o bardă şi începu a lovi la cap pe salvatorul său, până ce acesta căzu jos, în nesimţire. După aceasta, Călin se duse în sat şi aruncându-se într’o fântănă, se inecă. Cât pentru Ion Pricop grav rănit, a fost Internat îa spitalul din Hârău. AGRESIUNE.— D. Ursache, vechi funcţionar de percepţie, domiciliat în str Mutu No. 8, a fost victima unei agresiuni în următoarele împrejurări. Ieri pe la ora 4 p. ro, ducându-se la cumnatul său I. Corbu din str. Trantomir, partru a-şi lua soţia, copilul şi câteva lucruri pe care I. Corbu le deţinea cu forţa, a fost îndrepinat în faţa casei de un anume Andrieş cu un fiu al aceştiierre au sărit să-l bată. Soţia lui nu-i puta veni m aj tor de parere era încuiată în casă. Sosind şi acel domn Corba, s’a repezit şi el la Ursache, maltratându-l. Apoi l-a legat şi a adus la faţa locuia! p. 3g*ntd poliţienesc Vasilescu, agresorii având cinismul şi ducă pe d. Ursache la secţia ii-a poliţienească de und^^fost, bine înţeles, pus în libertate. ■HH^^gijlpritåţile nu vor întârzia si 5WW?zeacest caz de barbarie , să dea d-lui Ursache satisfacţia cuvenită în Prefectura de Poliţie aduce la cunoştinţa publică, că sunt unii dintre sergenţii de oraş care fără autorizarea Prefecture), plasează bilete pentru „o serbare populară la grădina sălciilor“, pentru ziuă de 28 iulie a. c. Publicul este regat ca nu numai să nu cumpere asemenea bilete niciodată, dar să denunţe pe orice agent de poliţie, care ar încerca să vândă ori ca fel de bilet, pentru a fi imediat revocat. O telegramă din Londra anunţă că la a doua şedinţă anuală a Camerei de Comerţ anglo-romîn, contele Beseborough a declarat că România s’a mărit şi este acum una din cele mai importante ţări ale Europei având în minele sale şi în marile întinderi de pământ rodnic un izor de înflorire. El mai adaugă ca România este una din ţările pe care „Board of Trade“ ar sprijini o cu credite pentru desvoltarea comerţului de export. Contele vorbind despre Camera d® comerţ britanică de curând stabilită la Bucureşti, spune că aceasta se ocupă cu crearea unei Curţi de arbitraj care va fi de un îndoit folos pentru comerţul britanic şi pentru comerţul român. Această Curte va funcţiona la Londra şi la Bucureşti ocupandu se în special cu comerţul între Anglia şi România, îndrăznesc a crede, a încheiat contele, comerţul între România şi Anglia se va dezvolta repede.“ VIAȚA POLITICA Plan sist@tmc a provocațiunilor, guvernul merge pe cale primejdioasă ” ,v,\V0^’ INFORMATION! că guvernul provoacă opoziţia în scop de a-şi crea un prilej de restabilire a unui desăvîrşit regim dictatorial, o mărturiseşte oficiosul „îndreptarea“ care expune scandalul de la Cameră încheind cu următoarele cuvinte: „Atitudinea revoluţionară a opoziţiei dictează majorităţii şi guvernului ceea ce le rămine de făcut“. Scurt şi precis!issr Din motive electorale guvernul anunţase retrgerea din circulaţie a rublelor, coroanelor şi biletelor Băncii Generale pe ziua de 1 Iulie. La ziua scadenţei, guvernul s-a mulţumit să se scuze, dind vina pe opoziţie care ar face obstrucţie în Parlament. Adevărul este că unificarea monedei întârzie din cauza dificulăăilor tehnice şi a situaţii speciale politico-financiare, înlocuirea monedei străine nu seva putea face înainte de începutul toamnei. la Sindicatul presei, în dorinţa de a muţumi pe ieșeni cari vor veni la serbarea ce are loc Sâmbătă în grădina Copou, a luat cuvenitele măsuri, pentru ca nu numai să fie pregătit un bufet copios, dar pntarve să fie cât se poate de moderate. Ele sunt inferioare celor de la blăturile din centrul oaşului. SS3 Eri după amează, a fost găsită la periferia oraşuli, ferocea Maranda cu tăeturi grave pe tot corpul. In stare foarte gravă, a fost transportată la spital. Ea n’a putut încă da nici o lămurire. Poliţia a început cercetările. §§1 După cum am anunţat, comisia interimară se întruneşte a în şedinţă extraordinară, pentru a da în fine Comunei un budget echilibrat. Pentru întăia oară budgetul comunei Iaşi atinge cifra de 11 milioane la budgetul ordinar şi 3 milione la cel extrapdittar, adecă un total de 14 milioane la venituri şi cheltueli. Pentru a se putea mai eficace executa combaterea epidemiilor în localitate, d. dr. Slătinâneanu, directorul general al serviciului sanitar, a început convorbiri cu epitropia Sf. Spridon, pentru treerea spitalului de izolare sub administraţiunea direcţiunei generale a serviciului sanitar. Probabil că înţelegerea va fi stabilita. §§1 Ia urma memoriului înaintat de către societatea „Apărătorii Patriei“, consiliul de miniştri a admis principiul împroprietarirei demobilizaţilor de la oraşe. Un proect de lege se va alcătui în acest sens. „ Nişte răufăcători, intrând în locuiița d-nei Elena Gavrîlia din comuna Ciungătara, au furat lucruri și suma de 12oo lei. In tmpul ultimelor ploi, Jja revărsând a inundat pășunele din Ungheni, cauzând locuitorilor pagube însemnate. VINERI 9 Iulie 1920 S* k ssri&sîsis g& IA DI PUBLICITATE BRANISTEANU - Sir* ®§S. g<Sli?2©35«8í 1? — Consesionară ezoluaivă a publicităței SJja »as»»» vacieSa f S.©*