Opinia, iulie 1920 (Anul 16, nr. 3951-3967)

1920-07-10 / nr. 3959

ANUL­­XVI-î«a no. » 59 §0 Dam­amnarul UiM A& 160 L-11-ȘASE LUNI ; 30 . . mm lun) .­­ 40 ■ administrați ■* *«&. — Rfe». .«? ? »1 bpo B „»o »po -ZI AH POLITIC COTIDIAN. Terorizarea bfaSiicfIff alipite — O impran­tite șl © primejői® — ** . Ch pul cum sin! admit istrats noile provim ii a fost în mo­d hotărît pus în discuțiune, atît în Cameră c t s la S*nat. Ir» documentatul său discurs, ^ G. Grigi­rovici, senator de Cernăuți a arătat că regimul din Bucovina. ^ devenit o dos p in nesfîrşitele abu­zuri ce se comit. Acelaş lu­ru a fost dovedit pentru Ardeal de cât­re de­putatul d. Păcurar­u. Iar pentru ne­noro­ita Basarabie, s’au auzit cuvin­tele îndurerate ale senatorilor N. A­­lexandri şi Zamfir Arbore şi ale de­­putaţilor Cazaelin şi Gherman Pîntea. Această vitregă stare de lucruri pe care vechiul­­regat o dăruăște pro­vinciilor alipite este și imorală și dezastroasă. * Dictatura din nouile ţiuturi ali­pite la sinul patriei mume, starea de asediu cu întregul ei cortegiu de samavolnicii, compromit însăși ideia unirei și aduc o gravă insultă atît populaţiei cît şi fruntaşilor politici ai regiunelor respective. Menţinînd teroarea guvernul cen­tral îşi trădează credi­­ţa că numai aşa se poat* asigura unitatea ţărei. După această concepţiune a gu­er- nu­l­ui urmează că, dacă n’ar fi dic­tatură, provinciile s’ar dezlipi şi s’ar orien­ta în alte direcţiuni, nutrind al­te aspinţii decit acele ale unităţii ro­­m­nismului. Străinătatea ar putea crede reîntregirea Romînie este un act artifi­cal rezultat al forţei şi că noiile provincii aşteaptă cel dintâi prilej ca să scape de împilarea ve­chiului regat. Acest punct de vedere, decurgînd logic din regimul dictatorial impus fraţior dezrobiţi, cinstinde o neme-­­ ritată, insultă adusă acelor populaţi­­­uni care, cu entuziasm şi inimă des- \ ch­să, au îmbrăţişat cauza neamu-­­ lui întregit şi au îndeplinit mărirea patr­iei. O egală insubă se aduce în spe­cial fruntaşilor politici din provin­ciile alipite; o mare nedreptate se face mai cu osebire bătrînilor lup­tători ardeleni care au ţinut veşnic trează conştiinţa neamului şi au în­fruntat cerbicia asupritorului străin, contribuind la făurirea Romîniei Mari. Şi astâ­zi aceşti fruntaşi sunt trataţi cu suspiciune de către guvernul ge­n­era­lilui ; întreaga lor muncă şi sen­timentele fraţilor din nouile ţinuturi pu­nînt destula c­hezâşie pentru ţară ! Guvernul central erede că­ reali­tatea unirei trebueşte exprinj­ată cu teroarea stărei de asediu. G^i!era], j Averescu a poză de 81 ro­­mtnism­ulu prezentat indirect pe fruntaşi­ po itiei iiin ţinuturi* ali­­p te ea pe n sta avemur erf’ft*** tre­­buesc supraveghiat; cu baioneta^ lată pentru ce atu num t imora ă nedreptatea ce se face provj ciilor noi e la trupul comun al patriei. * Dar lucrul mai prezintă o faţă cu deosebire primejdioasă. ■ Regimul dictatorial şi toate nele­giuirile care­­ însoţesc, exasperează populaţ­a. Omul necăjit îşi pune pro­blema­ s­tuaţiei lui şi socoteala avan­­tagiilor pe c­re i ie ofe­r adminis­traţiun­a romînească. El va fi în ch­i firesc tentat sS compare regi­mul vei­hei p­rrmniri străine cu re­gimul „frăţior liberatori“. Va a­jung­e sitei la constatarea că se află în pierdere şi va regreta vechea stânînire străină. In special minori­tăţile de alt nea­m îşi vor pierde cu desa­îrşire încrederea în administra­ţia romînească. S’au şi ridicat glasuri de protest care au făcut această comparaţiune între administraţiunea străină şi te­roarea românească. însuşi bătrânul Vasily Stroescu a pronunţat dure cuvinte că basarabenii re stăpânirea rusească. In mo­d ipocrit se va spune că a ■­semenea cuvinte sunt ale tradato­­­­rilor de neam cu tendinţe separa I tis te. De fapt e'e vor însemna mă­­sura­ criminalei vinovăţii a guverne­­lor noast e care teroriz?ar& ?şi exas per­ază populaţ unea provinciilor a lipite. Menţiaîndu se starea de asediu ş’ patronând- se to­te nelegiuirile şi abuzurile adm­­istrative, răbdarea poporului va ajunge la saturaţie, iar ţara va cunoaşte un dezastru. Şi se întroneze neîntâ­ziat un re­gim de libertate, cinste şi demnitate. Dacă generalul este incapabil atunci să facă loc altora, căci nu se poate admite ca incapacitatea unui om să primejduiască interesele ce e mai vi­tale ale țarei. Zed. Ordonând afişarea discursului d-lui A. C. Cuza şi răspândind numele per­fectului huligan în toate unghiurile ţâ­rei, Senatul a ţinut să respecte vechiul adagiu : Nomin­i­stultorum, Ubique locotum ! * Tololorul nostru a prezentat Senatu­lui un proect pentru acordarea de drep­ţii­­ femeilor. Ireziţibl­ul Tololoi tot berbant a ră­mas. « Parlamentul României Mari este egal cu înjurături, bătăi, soldaţi şi barorite. Nu se poate spune că generalul Ave­rescu nu este în elementul său. » Dat fiind modul sportiv cum decurg „discuţile“ în Parlament, ar fi ne­me­rit ca şedinţele să aibă loc în aer liber. W^P% H INSEMNARI Marfa timpului.... Prin diferite p nete ale ţarei stau In gram­ d­­e e­ntităţ! enorme de muniţii Să nu credeţ! cumva că această preţi­­oasă marfă se află rămasă din prisosul zilelor fantastice aia războiului şi că este păstrită ca o sarcină pentru care s’au cheltuit atât de mulţi bani încât nu mai putem dovedi cu lorurile. Aievărul este aitat Bombele şi ex­plozibilele izvoresc mereu nu ştim de unde şi se mută din foc în loc într’un scop misterios. Veţi crede poate că acest mîncetaș transport al muffţ­unelor sa face ca o măsu­ră de prevedere, pentu a se de­pozita prim­ejd'oasa murfl s a se evita nenorocirea unor exploiuni. Acces a D?ar ti ex ct, de oare­ce to­tal cu prl- 1 transporturilor sl depozitarea munl­­^‘'lor, se întîmplă nxploziunile. Dovadă ca**il de la fort 1 Cățelul, ffg /nit tranzit de m roiţiunl urmăreşte iială un scop pe care noi nu-1 cuets^L| și care tinde la vakriicarea materiTo^ucigătoare. Iar proveqjfnța rececta a munițiunelor este dovedită, între vi­le, d* tr*fl­ul portulii dunărean O icnit». Acolo au fost deculivw'A-qlebar^fs șlepuri de muniţii, depozitate în câmp deschis şi cere primejd­­esc psșnicul orăşel. Ca să fim s aceri, n?ărturisim desch’s cS nu ne îngrijim atât de mult ds even­­t albtatra nenorocirilor cauzat? de explo­­ziuniîe fo ta te. Profunda noastră neplă­cere este de a’tă natură. Ni îngrozeşte în h puirea unei noul acţiuni arme t*, cu care pr lei toati sceasîă marfă­ de asasi­ni t* şi distrugere şi-ar găsi sinistra îa» trebu nţare. Sânt destu­ 1 de regret ,bi e şi expioziiie fortuite, î trmr.ât provoacă pa­gube şi in­time omenişi. Dar ce impor­­t«nţă are acest »o­rdiv, faţă ds ospăţul caniba­i­ al unui război? Munţi de m­nlţii nu se adună fără o intenţie şi o primejdie permanentă de război. Aceasta este soarta bombelor şi trebueşte respectatâ cucernic. Altfel nu- niţia explodează lingură, căci nu poată rămâne mu­ţi vreme fără foc, zgomot şi salut. Dar de ce te răţoim zadarnic? Fie­care lucra la vremea lui. Astăzi trăim în plina civilizaţie a dinamitei şi oţelu­lui. Ideile n'au trecere. Ori care ar fi de, da­r sânt cu adevărat idei şi nu stupidităţi, spoi sâct bolşevism­­sau aşa ceva. Clei astăzi pe vremea stărei de a­­­rdiii, martu­risire sau nu, şi orice idee este primejdioasă dacă nu are un carac­ter de contondenţi în folosul câtor­­a pe spatele tuturor. Grămezile de muniţiuni sânt Icoanele timpului. Când trenurile cu bombe brăz­dează plaiurile ţărei, mergând în goană năucă cu marfă năucă, este uimerit să plecăm fruntea la pământ şi să căutăm prin buruene vipera al cărui venin este nectarul idiot al noului Dumnezeu pă­mântesc. Renovstus Scandalurile în Parlament continuă fără întrerupere şi capătă din zi în zi o intensitate mai mare. In şedinţa de Marţi a Camerei lucurile au ajuns până acolo că în incintă a fost intro­dusă armata, s'au încărcat armele şi s’a exercitat o ruşinoasă ameninţare asupra deputaţilor opoziţ­onişti. Parlamentul ia şi el înfăţişarea spe­­cală a ţarei din vremurile a­estea tul­buri. Trăim o viaţă poliţistă, în care baioneta este prin­ipuiul concept de gu­vernământ. Şi lucrurile se fac cu tena­­citate, fără nici o jenă, aşa că nici o mirare dacă guvernul înţelege ca şi în activitatea parlamentară să aibă pre­­cumpănire sabia. Şi apoi formaţiunea intimă a sufle­tului d-lui general Averescu îi dictează primului ministru o precumpănitoare a­­finitate pentru lucruri militare, d-s lb care o viaţă întreagă a comandat soldaţi şi a evitat discuţiile.* Dar cu tot spir­tul de d­sciplist al generalului Averescu, guvernul nu ezită să provoace dezordine în Parlament Că­­ este lucru ştiut că guvernul este provocatorul. Marele diplomat C. Argetoianu a dat tonul lupte­i parlamentare, asmu­ţînd majoritatea. Iar aleşii partidului poporului şi-au arătat amarul pen­tru ţarani dând asalt la cămaşa d-lui Mihalache. Odată actul de provoca­­ţiune îndeplinit, majoritatea îşi joacă rolul şi scanda­­rila se ţin lanţ. Dealtfel îns şi prezenţa d-lui Gr. Trancu pe banca ministerială cons­­t­tue un act de provocaţiune. Este în mintea tuturor actul d lorTincu, Ti­­­ică Ioanid etc care în parlamen­tul din 1917 au provocat scandal şi au strigat­ în faţa Regelui : „Jos guvernul“! Guvernul d lui sperat Averescu a exercitat o nemaiauzita violenţă cu pri­lejul alegerilor. Exprimarea naţiunei a fost falsificata şi guv­er­nul şi-a consti­tuit prin abuz majorităţi parlamentare con­sidera­bile Dar rcq^KMste violenţe încă nu-l mulţumesc^Kgivernul continuă sistemul şi înlăuntmi parlamentului. Pentru a-şi maseţi opera­­de provo­care, guvernul acuza opoziţia de obs­trucţionism. Dar după ce opoziţia a a­­vut de dus o furţă electorală cu ade­vărat eroică, suferind cele mai cumplite samavolnicii administrative, este în dreptul şi a se plânge şi a demasca a­­buzurile. Cuvântul trebueşte lăsat liber, acordându-i- se respectul cuvenit. * Prin provocare de scandaluri şi prin introducerea teroarei în sânul Parlamentului guvernul merge pe o cale greşita Regimul parlamentar şi drep­turile constituţionale trebtuesc respectate. Guvernul este da­tor să lase discuţia liberă şi să înceteze cu asmuţarea mamelu­­citor d-lui Argetoianu împotriva opoziţiei. Altfel lucrurile vor lua o în­torsătură primejdioasă, căci o exploziune va deveni inevita­bilă. Asenţinându-şi sistemul dictatorial de până acum, gu­vernul va purta răspunderea scandalurilor care vor continua In Parlament, cât şi a scanda­lurilor extra-parlamentare care In mod firesc se vor produce. 5K Corespondenţă din Roman— Copila! Gpj la Jlpa în etate ,de 16 ani, jucându-se la un revolver, a împuşcat din greşslă în abdomen pe sora sa Ce­­ci­la Jlpa, elevă in clasa VH-a secun­dară. In stare gravă, victima a fost trans­portată la spital unde după puţin timp a lacetăt din viaţă. — Sioniştii din localitate au comemo­rat pe Th. Harzi printr'o întrunire la care au luat cuvântul d-nui Rubinstdn, Schwitzer şi alţii. — Patronii tipografi rom­aşcani sunt foarte agitaţi din cauză că cel­e îa drept nu le procură hirt­a necesară indus­triei lor. Ei au intervenit în diverse rânduri a­­tât la ministerul Industriei cât şi la o­­ficiul central de procurare a hârtiei, dar n’au primit decât o simplă promisiune a d-lui ministru Trancu. Tipografii rom­aşcani sunt pe cale a-şi închide atelierele, ne mai putând plăti hârtia cu preţuril» de speculă din co­merţul liber.­­ O bandă de hoţi pătrunzând în locuinţa lui Co­tache Prufaru din Co­­raan£ Costuleni, au furat suma de 7052 Iei. « Crima fi sinucidere.» Din Belceşti se anunţă următoarele: In Cotuna Serbina, invalidul de răz­­boiu Nesulai Călin, hotărât a-şi pune capăt vieţi, îşi atârnă o frânghie Ingat, în scop de a se strânguia. El fu zărit de consăteanul său Ion Pricop, care rupse frânghia şi îl scapă de moarte. Dar Neculai Căl­i nu era mulţumit. Fără a sta mult pe gânduri, el lua o bardă şi începu a lovi la cap pe salva­torul său, până ce acesta căzu jos, în nesimţire. După aceasta, Călin se duse în sat şi aruncându-se într’o fântănă, se inecă. Cât pentru Ion Pricop grav rănit, a fost Internat îa spitalul din Hârău.­­ AGRESIUNE.— D. Ursache, vechi funcţionar de percepţie, domiciliat în str Mutu No. 8, a fost victima unei agre­siuni în următoarele împrejurări. Ieri pe la ora 4 p. ro, ducându-se la cumnatul său I. Corbu din str. Tranto­­mir, partru a-şi lua soţia, copilul şi câ­­teva lucruri pe care I. Corbu le deţinea cu forţa, a fost înd­repinat în faţa casei de un anume Andrieş cu un fiu al aceş­tii­erre au sărit să-l bată. Soţia lui nu-i puta veni m­ aj tor de parere era încuiată în casă. Sosind şi acel domn Corba, s’a repezit şi el la Ursache, mal­­tratându-l. Apoi l-a legat şi a adus la faţa lo­cuia! p. 3g*nt­d poliţienesc Vasilescu, agresorii având cinismul şi ducă pe d. Ursache la secţia ii-a poliţienească de und^^fost, bine înţeles, pus în libertate. ■HH^^gijlpritåţile nu vor întârzia si 5WW?zeacest caz de barbarie , să dea d-lui Ursache satisfacţia cuvenită în Prefectura de Poliţie aduce la cu­noştinţa publică, că sunt unii dintre ser­genţii de oraş care fără autorizarea Pre­fecture), plasează bilete pentru „o ser­bare populară la grădina sălciilor“, pen­tru ziuă de 28 iulie a. c. Publicul este regat ca nu numai să nu cumpere asemenea bilete niciodată, dar să denunţe pe ori­ce agent de po­liţie, care ar încerca să vândă ori ca fel de bilet, pentru a fi imediat revocat.­­ O telegramă din Londra a­­nunţă că la a doua şedinţă anuală a Camerei de Comerţ anglo-romîn, contele Beseborough a declarat că România s’a mărit şi este acum una din cele mai importante ţări ale Eu­ropei având în minele sale şi în marile întinderi de pământ rodnic un iz­or de înflorire. El mai ada­ugă ca România este una din ţările pe care „Board of Trade“ ar spri­jini o cu credite pentru desvoltarea comerţului de export. Contele vorbind despre Camera d® comerţ britanică de curând stabilită la Bucureşti, spune că aceasta se ocupă cu crearea unei Curţi de ar­bitraj care va fi de un îndoit folos pentru comerţul britanic şi pentru comerţul român. Această Curte va funcţiona la Londra şi la Bucureşti ocupandu se în special cu comerţul între Anglia şi România, îndrăznesc a crede, a încheiat contele, comerţul între România şi Anglia se va dezvolta repede.“ VIAȚA POL­ITICA Plan sis­t@tmc a provocațiunilor, guvernul merge pe cale pri­mejdioasă ” ,v,\V0^’ INFORMATION!­ ­ că guvernul provoacă opoziţia în scop de a-şi crea un prilej de restabilire a unui desăvîrşit regim dictatorial, o mărturiseşte oficio­sul „îndreptarea“ care expune scan­dalul de la Cameră încheind cu ur­mătoarele cuvinte: „Atitudinea revoluţionară a opo­ziţiei dictează majorităţii şi guver­nului ceea ce le rămine de făcut“. Scurt şi precis!­issr Din motive electorale guvernul anunţase retrgerea din circulaţie a ru­blelor, coroanelor şi biletelor Băncii Generale pe ziua de 1 Iulie. La ziua scadenţei, guvernul s-a mul­ţumit să se scuze, dind vina pe opozi­ţie care ar face obstrucţie în Parlament. Adevărul este că unificarea monedei întârzie din cauza dificulă­ăilor tehnice şi a situaţii speciale politico-finan­­ciare, înlocuirea monedei străine nu se­­va putea face înainte de începutul toamnei. la Sindicatul presei, în dorinţa de a mu­ţumi pe ieșeni cari vor veni la ser­barea ce are loc Sâmbătă în grădina Copou, a luat cuvenitele măsuri, pentru ca nu numai să fie pregătit un bufet copios, dar pntarve să fie cât se poa­te de moderate. Ele sunt inferioare ce­lor de la blăturile din centrul oaşului. SS3 Eri după am­ează, a fost găsită la periferia oraşuli, ferocea Maranda cu tăeturi grave pe tot corpul. In stare foarte gravă, a fost trans­­portată la spital. Ea n’a putut încă da nici o lămurire. Poliţia a început cercetările. §§1 După cum am anunţat, comisia interimară se întruneşte a­­ în şe­dinţă extraordinară, pentru a da în fine Comunei un budget echilibrat. Pentru întăia oară budgetul comu­nei Iaşi­ atinge cifra de 11 milioane la budgetul ordinar şi 3 milione la cel extrapdittar, adecă un total de 14 milioane la venituri şi cheltueli.­­ Pentru a se putea mai eficace executa combaterea epidemiilor în localitate, d. dr. Slătinâneanu, direc­torul general al serviciului sanitar, a început convorbiri cu epitropia Sf. Sp­ridon, pentru tr­eerea spitalului de izolare sub administraţiunea di­­recţiunei generale a servi­ciului sa­nitar. Probabil că înţelegerea va fi sta­bilita. §§1 Ia urma memoriului înaintat de către societatea „Apărătorii Pa­triei“, consiliul de miniştri a admis principiul împroprietarirei demobili­zaţilor de la oraşe. Un proect de lege se va alcătui în acest sens. „ Nişte răufăcători, intrând în lo­­cuiița d-nei Elena Gavrîlia din comuna Ciungătara, au furat lucruri și suma de 12oo lei.­­ In tmpul ultimelor ploi, Jja revăr­­sând a inundat pășunele din Ungheni, cauzând locuitorilor pagube însemnate. VINERI 9 Iulie 1920 S* k ssr­i&sîsis g& IA DI PUBLICITATE BRANISTEANU - Sir* ®§S. g<Sli?2©35«8í 1? — Consesionară ezoluaivă a publicităței SJja »as»»» vacieSa f S.©*

Next