Opinia, august 1920 (Anul 16, nr. 3978-4001)

1920-08-05 / nr. 3980

ANU­L XVT-lea No. 3980 JO I 5 August 1990 ABONAMENTE AN­U N CI n RI Se primesc la AGENTIA DE PUBLICITATE AN BArE LUNI . TBlf LUNI • I. BRANlSTEA'iU ! S ! ADMINISTRAȚIA IAŞI. — Sh. M«rse scu.l7 —• T 18^1* E F O Hij, Pio. 300 — w 4 Zf A R PO Ll TIC COTIDIAN. - — Str. Gh. Mârzescu 17 ------­— Concesionară exclusivă a publicistei . Un număr peste 1­1 leu — Hota noastră „alarmistă" — Răspuns unor Interpelări binevoitoare - Verbal şi în scris, un număr con­­siderab­­ de prieteni ai ziarului ne interpelează mereu asupra ţinutei „Opiniei“ în chestia conflictului ruso­­polonez şi se arată nedumeriţi în prvinţa acestei ţinute pe care o ca­lifi­ă de „alarmistă*. „înţelegem folva d-stră anti răz­boinică — ne spun ei. Sîntem de a­­cord că un nou ră­boi ar constitui o groaznică nenorocire. Ceva mai mult, socotim ca si d stră că o nouă acţiune războinică a Rominiei ar cons­titui pr­­ejul cel mai prielnic pentru un înverşunat atac împotriva ordinei sociale de astăzi, pe care actualii con­ducători pretind să o apere cu străş­nicie. „Nu înţelegem însă de ce nota, d-stră distinctă, în raport cu restul piesei, şi de ce desăvîrşita neîncre­dere în asigurările oficialităţii, asi­gurări care par a satisface în totul restul confraţilor d-stră. Cu alt° cu­vinte, de ce nota „alarmistă", şi mai cu seamă de ce nu lămuriţi subs­tratul acestei atitudini, care nu ne îndoim un moment că izvoreşte din adîncul unei convingeri“ ? • Răspunsul nostru este simplu şi lămurit. Nota noastră nu este alar­mic­ă ci acea a realităţii adevărate ]n afară de aceasta, nu numai că nu ne arătăm neîncrezători în spusele oficialităţii, dar deducem din­ însăşi aceste spuse argumente care justifică atitudinea noastră. Sa şi amintească cetitorii de un fapt care, voim să sperăm, n’a tre­cut neobservat de mulţi. Acest fapt îl cons­itue un comunicat al guver­nului dat presei, imediat după cons­tituirea sa în forma actuală, cu d. T ka Ionescu de externe. S’a spus atunci şi s’a accentuat mereu că politica externă a Ro»»ânieî va fi dusă In sufritul Intereselor generale ale aliaţilor­ Acest lucru a fost mereu repetat de atunci încoace, şi în de­­claraţîunea pe care o face d. Take Iolie cu corespondentului nostru — şi pe care o înregistrăm în altă parte a ziarului — se spune răspicat a­­cela­ lucru : „Vom merge la Londra fiind­că înţelegem 7 să lucrăm în co­mun acord cu aliaţii*. In limbajul muritorilor comuni, aceasta însemnează că atitudinea noa­stră externă este în funcţiune de cele ce vor hotărî şi îndeplini aliaţii Nu discutăm faptul în sine — ex­trem de grav,,­­după noi — că po­litica unei ţări, şi deci eventualitatea unui război, să fe condusă prin priz­ma intereselor altora şi nu după in­teresele bine chibzuite, prezente­le viitoare ale acelei ţări. Reţinem numai faptul: politica noastră ex­ternă este in ftuncţie de cele ce vor hotărî aliaţii ! Şi dacă este astfel, situaţia se ca­racterizează prin aceasta­­ răuşesc a­­liaţii să impue Rusiei sovietice o pace cu polonezii, atunci Romînia nu va face război. Dacă pacea nu se poate încheia şi aliaţii se vor vedea ne­voiţi să dea concurs Poloniei, atunci România va face cu siguranţă război. Precum văd dar cetitorii noştri, nu i vorba nici de „alarmism*, nici de fobii, ci de o apreciare justă a realităţii adevărate. Dacă totuşi ni s’ar atribui o notă alarmistă, ea ar trebui considerată ca raportată la principiul politic pe care s’a pus guvernul nostru în ce priveşte vii­toarea noastră orientare externă. So­cotim într'adevăr că ne impune a­­larma în privinţa faptului că poli­tica noastră externă nu mai este în funcţie de interese româneşti, ci de manevre diplomatice, ca întotdeauna tactice şi trecă o»re. Opinia Inăuntrul sistemului social. Cu alte cu­vinte, aiurea dsrâ legile nu sunt drepte. In schimb se a «Hei în mod drept Pu­terea judecătorească este în mare mă­sură cinat­­ă, independentă şi imparţială. La fol nu numai ră legile sunt ne'­drepte, dar ele se şi ailică cu strâmbă­­tate, sau nu se aplică de loc, lăaând totul la puterea celui mai anarhic arbi­trar Populaţia aceatei ţări nu numai fă suportă nedreptatea aspră a regimului social, dar chiar înăuntrul acestei ne­dreptăţi nu-şi poate întemeia o siguranţă relativă a vieţei. La noi justiţia este un exponent al putere! executive, esta o armă în plus prin care guvernanţii nedreptăţesc şi aduntesc poporul. Lucrul acesta II a­­firm*, odată mai mut, un om a cărui ermp­tenţi în materie nu poate fi pusă la îrHoiilS, un magistrat superior, pre­­şedint* de Curte. Este vorba de d. N. Schin* care, după condamnat­a d­­ale, a declarat în mod Publc următoarele: „Miniştrii au abuzat şi abuzează de puterea lor, fiind­că nimeni nu-î trage la rls pondere. El numesc pe cel ce ur­mea­zi a-i judeca şi înţelegeţi ce feriţi sunt. „Eu am căutat să scot magistratura superioară de sub tutela politicianismului, iar n'am reuşit. «Mărfuri n’am avut şi nici o apărare nu mi s’a îngăli­t. Amoarea a fost as­culta­tă cu atenţie; apărarea n’a fost auzită şi condamnarea a fost efectuată. Era dinainte hotărât să fie aşa. „Cel ce an voit să-mi dea sect’nţa aşa cum mi-au dat o, an voit să facă cela ce guvernul a hotă­rât”. Iată cum­ un magistrat superior des­crie justiţia ţărei. Şi dacă astfel se pre­zintă justiţia civilă, ne putem uşor în­chipui ce este Justiţia mi­­tară. Intr’un mediu în care ideia de drept şi echitate este privită ca ceva subversiv. Aşa se trăeşte în România: fără jus­tiţie, la voia întâ­nplărei, şi la bonul plac al guvernanţilor sangvinari şi hoţi. C­ât.* La căile ferate nu-i grevă şi lumea crede că-l grevă, aşa-i de bun serviciul. La poştă-i grevă ş! lumea crede că nu-i grevă, at&t se ob’cinai se lumea ca să nu mal fie­ s­e rv­ic i­a acolo de multă vreme. Discuţia la mesagiu a luat sfârşit Era şi timpul. Violenţa înotă s’a terminat printr’un apel la colaborare Când se vor îm­păca, lupta de abia va începe. « D. Ioseph Weinrauch, unul din di­rectorii Băncei Dada, s’a întors de la băi, cu programul de a lupta pentru ieftenirea alimentelor. Dacă s‘ar întâmpla ca d-sa să creadă Intr’adevăr în ceea ce spune şi îşi pro­­pune, acţionarii l’ar da repede afară din directorat. Nici o prim­j­re însă. D. We’mraoch va rămâne director, Mru făt în legă­­t­ră cu probiema zahărului, îi tare dulce să fi director de bancă. BLANZY « INSPMNARI FĂRĂ JUSTIŢIE In uira românească legile sunt ne­drepte. Dar faptul acesta nu este parti­cular naţiunel şi patriei noastre, ci este un fenomen an versa!, ca un rezultat logic al organizărei so­ietăţilor burgheze de privilegii şi exploatare. Jaful şi imoralitatea burgheză nu sunt nn 1 1* noi cu nimic mai prejos ca aiu­rea. Am putut împrumuta astfel legi!** aitora, cu nedreptatea lor s0tematică șl cu perfecta lor aplicabilitate la felul or­­ganizărei noastre de stat. In alt- țări I ns»t există un oare­care grad de moralitate care face ca legile să se aplice In litera şi sportul lor. Cetă­ţenii se pot comporta după regulile de drept, stabilindu-şi o viaţă dacă nu justă şi egalitară, dar cel puţin singură. Ranovatus Bucureşti.— Invitarea noastră, ofi­cială, de a participa la conferinţa de la Londra a avut, cum era şi zicem, o influenţă considerabilă asupra tu­turor straturilor sociale. Duminică seara a avut loc la mi­nisterul de externe o importantă cons­fătuire. S a comunicat împrejurările în care au urmat, pînă azi, dezba­terile între Moscova şi Varşovia şi s'a ajuns la concluzia că Romînia trebue să şi desemneze, grabnic, re­prezentanţii la conferinţa de la Lon­dra Pînă Luni seara circulau, în Bucureşti, diferite versiuni asupra numirilor Se­rfentilau,în special, ştiri privitoare la acceptarea de a ne reprezenta la Londra — din partea d-lor Take Ionescu, Duiliu Zamfi­­rescu, Dr. I. Cantacuzino şi Ioculeţ. In seara consfătuirii de la externe am putut vedea pe d. Take onescu care mi a declarat următoarele : — Participăm la Londra pentru­ că în­ţelegem să lucrăm In deplin acord cu Aliaţii. Intru­cât este vorba de o înţelegere Intre Europa si Rusia sovietică, se Înţelege, de la sine, că Romînia nu poate rămânea in­diferentă. * D. Duiliu Zamfirescu, pe care l-am vizitat acasâ, fiind întrebat asupra eventualei­­ sale numiri ca repre­zentant la Londra, — mi-a decla­rat : — Până azi nu se ştie nimic precis, indiferent. Insă, cine va fi numit, principalul e să acţioneze In aşa fel încât întreaga noastră politică externă, clarificată, după conferinţa de la Versailles să fie încununată de succes. * In cernerile guvernamentale se speră în realizarea păcii. Deşi, anumite ope­raţiuni militare române, provoacă ne­dumerirea multora asupra viitoarei si­­tuaţiuni a ţârii, vă pot totuşi asigura, că , potrivit relaţiunlor oficiale care mi s’au dat recent, Romînia nu va întreprinde nici un nou războiul VIAŢA POLITICĂ Delegaţii României la Londra —­­CONFERINŢA OS DUMINICA SEHR® DE LA MINISTERUL DE EX­TERNE. — DECLfiRAŢHLE D-lul TAKE BONSSCU. — OS CU O. DUILIU ZAMPIRESCU. — — De la corespondentul nostru special — • — „Participăm la Londra, zlea d. Tafta Ionescu, pantru ei Im­­§&§en g@*n si lucram in deplin asord cu aSistJi“ — — „RomSnia nu va face un nou rlibon­s, zic sersurffe oficiale" » Discuţia la mesagiu s'a ter­min»! In mod lamentabil pen­tru guvern. D. General Averescu a fost mai prejos de toate aş­teptările. Un singur fapt important se degajează din acest lamenta­bil sfârşit al unei interminabile discuţiuni: apelul primului mi­nistru ca opoziţia să colabo­reze cu guvernul. Acest apel nu constituie un lapsus datorit unui avânt ora­toric. El este expresiunea unui simţimânt de adâncă conştiinţă despre slăbiciunea guvernului. Da alt­fel, guvernul Averescu in actuala lui formaţiune, poate fi considerat ca sfârşit. Foarte curând vom cvea o nouă for­maţiune, pusă la cate de d. Take Ionescu, cara va fi expre­siunea inţeiegerei dintre par­tidul poporului şi partidul na­ţional ardelenesc. 4* Autorităţile au primit or­dinul si întocmească şi să în­ainteze direcţiilor respective tebipuri de funcţionarii care In caz de mobilizare, sunt absolut indispensabili serviciului. * Odată cu reîntoarcerea în ţară a d-lui C. Stere, în mai toate ziarele din Bucureşti au apărut notiţe prin care se vm­bra de intenţia fostului preşedinte al aStatului Ţârii, de a reintra în poli­tica militantă aşezându-se în Basarabia. Nu ştm tntru­it relatările presei din Bucureşti corespund cu Menţiunile d-lui C. Stere — spune ziarul „Sfatul Ţării* din Chişinău. Adevărul este că d-l C. Stere nu­mără in rândurile bărbaţilor politici din Basarabia un număr de prieteni devo­­taţi între care in primul loc poate fi aşezat d. Sergiu Niţă, minist­ru delegat. Prin mijlocirea d-lui Sergiu Niţă, s’a încercat o apropiere politică a d-lui Stere ca fruntaşii partidului ţărănesc bararabean. A avut loc chiar o între­vedere la care s’au examinat condiţiile în care o colaborare ar putea fi­ po­sibilă. La această întrevedere d. Sergiu Niţă s’a arătat dispus a face toate sacrifi­­ciille personale spre a vedea efectuată o unire a tuturor forţelor politice Ba­­sarabene in jurul d-lui C. Stere. Pe cât ştim până acuma Însă nu s’a ajuns la un rezultat, uni D. Andronic, numit şeful aprovi­­zionarel spitalelor Sf. Spiridon, s’a pre­zentat să depue legiuitul jurământ, dar a fost refuzat de d. prim­ajor Sturdza. Faţă de aceasta, d Andronic, neștiind cum să procedeze, a luat avizul cu­noscutului jurisconsult d. D. Alexan­­drescu. Acesta l-a sfătuit să pretindă d-lui Sturdza încheerea unui proces verbal în care să consemne refuzul ju­rământului. In caz când­­ Sturdza nu-i va satisface cererea, să sesiseze par­chetul pentru refuz de serviciu. £§ Destrămarea majorităţii. — Pe lingă atîtea acte care dovedesc subriditatea partidului poporului şi distrugerea treptată a majorităţii parlamentare, s-a mai produs un fapt de o deosebită importanţă pe care îl relatează, în următoarele cu­vinte, listul „Novoe Slovo“, oficio­sul averesian din Chişinău : „Dispoziţia deputaţilor basarabeni este departe de a fi optimistă. „Pe zi ce trece tot mai mult şi mai mult dânşii pierd nădejdea în în­făptuirea apropiată a acelor reforme în Basarabia pentru care dânşii au intrat în Parlament. „Acum ze­c zile basarabenii, deru­­taţi din majoritate au predat primului ministru generalului Averescu, un ra­port în care s­nt formulate amănunţit toate năzuinţele Basarabiei şi reformele aşteptate de populaţia ei pe tărâmul administraţiei obşteşti, al finanţelor, al comerţului şi industriei, al şcolilor, etc. reforme fără de care, după concepţia raportului, ţara noastră se înăbuşe „ Totuşi la acest document, până acum nu a urmat nici un răspuns.­­O asemenea purtare din partea guvernului enervează foarte mult pe deputaţii noştri şi unii dintre dânşii nu exclud putinţa de a rupe cu partidul elv la guvern şi au căzut când nu se va primi un răspuns mul­ţumitor la documentul înaintat de a trece In opoziţie". Faptul că aceste lucruri sunt scrise de oficiosul averescan din Chişinău, ne disipensează de orice comentarii.­­ D. Gh. Lambrino,­­judecător la tri­bunalul Iaşi, a fost­ transferat la tribu­­nalul din Cluj. D. Ernest Ceaur-Astir, fostul judecă­tor de instrucţie, a fost numit consilier la Curtea de Apel din Tem­işoara. 1 «. In învăţământul secundar ş! pro­fesional din localitate sânt vacante pen­tru anul curent următoarele locuri de sol entl ş! burs­erl : La Liceul Internat, 15 burse ş! 20 sol­ve pentru cl. l­a; 6 burse pentm cl. 11 şi III; 8 solve pentru cl. IV şl 7 solva pentru clasile II, 111, V şi VIl­. La seminar»! Veniamin, 7 burse şi 13 solve. .* ■ La şcoala de arte şi meserii, 32 burse şi 18 solve. La şcoala superioară de comerţ, 2 burse. Administraţia comunală, va lua zi­lele aceste cuvenitele dispoziţiuni, pentru aprovizionarea cu lemne, ca să pue la adăpost populaţia, pe obicinuita spsculă cu lem­ne­ de foc.­­ Aseară a încetat din viaţă, după o lungă suferinţă, d. Betiş Rosman, unul dintre cunoscuţii comercianţi. Regretatul a fost unul dintre intemeiatorii societăţei „Fraterna* din Păcurari, una din cele mai vechi şi mai bine organizată socie­tate israelita din localitate. 05 Serbarea tipografilor.—Lu­crătorii tipografie­iŞi-au serbat ori patro­nul societăţei. Dimineaţa ca serviciu re­gios, a fost oficiat la biserica Sf. Constantin, după care cu toţii s’au întrunit la grădina Sa­­­­cea, la o masă comună. Au participat şi foştii patroni d-nii P. Iliescu şi Bogdan, precum şi mai mulţi zladişti. Au rostit cuvântări d-nii: Mişu Bart­n, V. Alexandrescu, Ştefan Lungu, Mălăes­­cu­, Stegaru şi alţîi, accentuându-se mai ales nevoile breslei. O atmosferă de­osebită cordialitate a domnit în tot timpul, o serbare colegială,c lavă­­tătorii veniţi din promoţia din 1915, si-au dat întâlnire pentru eil, 2 Auguat la şcoala normală din Iaşi, a căreia absol­vent­ sunt. Din 44 absolvent­ numai 22 au răs­puns la chemare, 15 au căzut pe câm­pul de onoare, 7 sunt Invalizi de răz­boi­­. întâlnirea celor rămaşi a fost mişcă-t toare. In capela şcoalei, s’a oficiat un paras­tas, în memoria celor căzuţi,­­după care d. Gh. Ghibănescu, profesor, a rostit o cuvântare Inimoasă. Cu toţi au luat apoi o mică gustare, întreţinându-se de acel dintre colegii lor, cari şi-au dat viaţa pentru neam. W Băile comunele funcţionează regu­lat, în toata zilele, în afară de Lunca. W In cercurile regiune! c. f. r. ss a­­firmă, că svonul fnrrg­strat de unele ziare din Capitală, după care accelera­tele din Moldova se vor desfiinţa, este lipsit de orice temelii. Hf O consfătuire a profesorilor cari ţin cursuri de vacanţă cu profesorii ba­­sarabeni, au avut loc Ieri «i s’au formu­lat unele dezîderate, cu privire la recru­tarea corpului didactic pentru B*assirab­a. D. Găvăneacul va Înmâna acele dezi­derate celor in drept. W Duminică, sub o mara afluenţă da prietini şi cunoscuţi, a avut loc înmor­mântarea rămăşiţelor pământeşti ale I doamnei Amira, soţia mult regretatului I 5 comerciant Simion Amira. ^ Căftu­mi şc©iaz.—Comitetul şco­lar de pe lângă liceul „Naţional“ aduce la cunoştinţa sătenilor din judeţul Iaşi, cu începere de la 1 Septembie 1926 se în­fiinţează în această şcoală un cămin, care va cuprinde 1­6-12 elevi, recrutaţi prin concurs, la care se cere câte o probă scrisă la limba română şi matema­tică de puterea ultimelor două clase pri­mare şi o probă orală de cetire şi de ex­­­­punere a cuprinsului bucăţilor cetite.­­ Înscrierile se fac între 26 - 31 August, iar concursul va avea loc între 1 si 5 Septembrie. Concurenţii trebue să prezinte la în­­scriere : certificat de absolvire a cursului primar, act de naştere, act de vaccină, act că e născut din părinţi români ş­ plugari săt­ui din judeţul Iaşi, precum şi act de stare materială vizat de percepţia comunei respective. Elevilor primiţi în cămin li se va da: casă, masă, încălzit, luminat şi spălat. Vor fi obligaţi să păstreze îmbrăcămintea naţională a săteanul­­ român. La cote medii egale vor fi preferaţi cei mai sănătoşi, cu glas pentru cântări şi cu purtare foarte bună. Părintele Mealea, Protoereul oraşului, a plecat în inspectarea pa­­rochiilor din judeţ.­­ i

Next