Opinia, august 1920 (Anul 16, nr. 3978-4001)
1920-08-02 / nr. 3979
ANTL XVT-V No. 3979 ABONAMENTE UN AN . . . .150 LEI BA’S LUNI . . . . 80 . t. ■■›*... * » TEE LUNI 7 • 40 . ADMINISTRAȚIA IAŞI. — Gh. Mârzescu 17 — — TBI. KF 9NT, No. 990 — ~ »i-i voi i MIfa I 60 baal aumirui ZIAR POLITIC C0TI DM-MI V«’ LUNI 2 August 1920 ANUN 01 VEI Se primesc la AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANÎSTEA - ------Str. Sir Hârzescu 17-------— Concesionară exclusivă a publicităței — Un număr vechi 1 len -» PE DPACU... In acelaşi timp, ziarele publică : declaraţia de neutralitate, «au cel puţin de expectativă a guvernului român, propunerea rnsft de pace şi tre- j cerea trupelor poloneze pe teritoriul nostru. Rusia ’ sovietică demult este animată de gânduri psi chice, fiind că bolşevicii îşi dau perfect samă că numai o epocă de linişte ar putea permite realizarea programului maximalist Propuneri de pace de la Moscova am primit şi noi, mai demult — cînd guvernul rusesc nu era recunoscut de Aliaţi, nici măcar în mod economic sau preliminar, cînd Rusia trecea printr'o critică situaţie militară şi el dea nu încheiase încă pace cu ţările baltice. Pe-atunci, o pace rusoromtnS near fi fost «u't mai avantajoasă derjt astăzi — cînd bosevicii, sfărmind pe Korce»k, De" k'n $i Pil* sudki poartă tratative cu guvernul britanic Şi dacă nori nainte trebuia să încheiem pace cu Ruși pentru asigurarea Basarabiei, fiind că vecinii Dos tri della Nord erau sLbi,— acum trebue să încheem pac în acelaşicord, pentru că ei sunt puternici. Stăpînirea română în Basarabia a reuşit să îndrepte chiar ochii populaţiei moldoveneşti spre haosul de peste Negru. Care va fi înăltarea de spirit de la Horn şi pină la Cetatea Albă, cînd dincolo de Nistru se va statornici regimul Sovietelor ? Şi cînd chestia Basarabei nu va fi fost tranşată ? Atunci frontul de pe Nistru va avea două feţe. Tunurile vor trebui îndreptate : unul spre Răsărit şi altul spre Apus. Un soldat cu faţa către Nipru şi altul într’a«pace... Guvernul român nu se grăbeşte să înheie pace cu Republica Sovietelor, — ci, deşi declară că nu vrea război« (!), a interprins totuşi o primejdioasă operă de provocare: pe teritoriul nostru trec trupe poloneze, înarmate, care execută astfel mişcări strategice împotria bolşevicilor. Permisiunea, pe care guvernul român a dat-o trupelor poloneze, de a-şi recistiga gloria militară traversîndu -i ţara, — permisiunea aceasta, dacă n’are caracterul unei colaborări de războiu, este, fără îndoială, o dîrzie provocare. Bolşevicii n’au interes să înceapă râzboae nouă, ei însă vor să termine râzboaele începute. Şi cînd aceste războae se strămuta pe teritoriul român, Rușii vor putea veni după ele. Armata rusă este pătrunsă de spiritul de expansiune moscovită, care tinde nu numaia restabilirea granţelor vechi, ci— poate— şi la purtarea reoluţiei cît mai departe. Cuceririle au consolidat regimul ţarist. Oare regimul sovietic nu se consolidează, de asemeni, prin cucerir ? In vreme ce armata ţaristă ducea un spirit de apostare a popoarelor şi a caselor soiale,— trupele Rusiei revoluţionare poartă prdinsele un Unit ideal de dreptate sau, mai practic, sperarea unei mai juste distribuţii a bunurilor. In aceste condiţii, Rusia Sovetelor va căuta, poate, si înlăture permaenta ameninţare de a rsistro — bazîndu-ne pe desagregarea noastră internă şi pe ostilitatea popoarelor, care ne înconjoară Credem că nici o îndoială nu există asupra rezultatului. Cneva remarcă, într’un ziar, că soldaţii popui, lucrători şi ţărani obidnuţi, n’au vrut să lupte pentru întărirea clasei proprietarilor şi a fabricanţilor. Ţăranii şi lucrătorii noştri vor consimţi oare să moară pentru îmbogăţirea speculanţilor, a bancherilor şi a traficanţilor de permise? Guvernul român îl caută pe dracu şi îl va găsi, desigur, „impintenat cu stele“. N. Sevastos In regiunle „de ordine“ In lanţ'd n»Întrerupt al gUoliM şi batjociifl de oameni, ca care docolma gîtue această ţară, s’a adăogit I« 1909 ver’ga nelegiuită a aşa zisei legi Orleanu. Pe atunci d. Orbanu era ministru, vorbârţ, sort si grâsu’la ca un măcelar. n si era competent în oare-care chest’uni pHvitoare la viaţa social şl la poitica economică din Italia. Bine Înţeleg că a esstS competing nu era decit * n p rtext de capacitate prin care d. CH'ano şl a vlnat locşorul în part'dul l*heral totdexun* gelos după pretextele de capacitate, îndeplinind pe vremuri, cu o cinică indrămeal ă, funcţia pe care aatăzi d. Gr. Tran^u-Iaşi o strânge da gât cn •tf*g3cie şi timiditate, d Orleanu s'a nrnpft fn frazele de raportor ale d-l G. G. Mârzeacu şi a leg*t de gâtul muncitorilor .I ge* scelerată“. Zeci ani în h*iaţl s'au aşternut peste România tuturor mieriilor, șl on sl'nț elementar de pudoare a făcut ca această lege s* nu se apM^e nici odată. A stări înaă pudoarea a dhp*rat. D general Avereanu șl-a dat cu Heia că, pentru cap-c'Ut’a daale de guvernământ legea Orlanu este o constracț'une po’itivă In care a verescunDronl se poate introduce ca lotr'un colac de sa’vare. lașul „t turur ld“normaH“ a făcut început-I. L'gea n-'egl'iltS Va aplicat pentru întâia oară și luni de luchlaorre au curs "U rem'lu ta n-»te . râ lv* mnnr'tuM ameste'rt' f-tr’n ob'sn’ t* ceartă In f*ta unei fabrici P»tri® te afl* In oricol , «e cânt se internaţional» şi se neao'oU-s- aitoritatea dc'l»t* a unui mârlan de gardist. Rcmasip de guvernământ a d In' Or'eana » «alvat armonia so iau şi d mo raţia de ordine! Acea«*ă Întâmplare 8* leagă de şirul nesfârşitor a~te mărunte şi neinteligente care fonstitu esc !n*rigul $1 adevăratei capital al act^nel pentr ’ „ordinea socială“. Șl în acest sens ie ertu laamează o tipăritură etern Honortană, In calitate de oficies averescan taklstoantisem't. n. general Averescu datorește considerabil preved^rel cu care partidul H«beral s'a I-grijlt de .ordine*. Şi hibriditatea cornod a guvernlui actual apucă mai departe, cu sfinţenie toate măsurile prin care oligarhia îşi apără privilegiile imorale. Acesta este secretul profund al anei ,armonia naţionala care înseamnă perpetuarea unui regim de jst, ibrarie şi ruină înşelarea şi exploatarea ţărănime!, furtul banului public, golirea şi apoi incendiarea depozitelor, sinecurele, plaga jand*rmilor şi a poliţiei de siguranţă, specula şi sump*tsa, regimul de excepţie, denegările de dreptate, o permanenta a« Câte+va ttOtjg D. Cuza e o monedă calpă — a zis d. Iorga. Dar nu de metal, ci de hârtie. « In manual de a plagia, d. Cuza a ajuns să se plajleze pe sine însăși. Dacă-l vorbi de plajlat, putea să găsească ceva mai ban. D. Cuza a rămas absolut singur în afară de parlament In parlament îl are pe d. Zillea Codreanu Sî n'a reauzat fecidrea visată de seditorul nordului. Cel mult a a fericirea visată de omul cavernelor. * Cea mai mare durere pentru d. Cuza este că prohodul politic l -a cetit părintele Tricoca. Propriul tău copil politic, * D. Cuza fiind dovedit o monedă calpă a fost scos din circulație. BLANZY ÎNSEMNĂRI » meninţare de război... iată starea unei societăţi ultra-decrepita, pentru menţinerea căreia se exercită fără de legile fetiş’smului şireta! „ordine so i»te“. Infamia decenală a d-lui Orleanu întregeşte de minune docul tăios cu care oligarhia muşcă neîncetat din inima acestei ţâri rostogolite tot mal mult in pră« pad'e. iar d general Averescu înd*mineste cu prisosinţă 'imitatul rol de paiaţă populara In sijba celei mai ticăloase oligarhii REM^V'TU^ S§£ Comunicările oficiale venite arată că noul guvern polonez este altfel format decum se anunţare în primul moment. Așa, la externe a rămas contele Sap'ek», iar fostul premier Grabski a intrat dea ministru da finanțe. Pare a fi vorba de un cabinet în£ă favorabil războiului. Aseară târziu, după apartia ziarului am pdmit la redacţie comuniatu! sindicatului general al C. F. R prin care se anunţă greva generali, îareprind de Duminică rdimineaţă. Nu-l mai rubricăm întrucât a văzut lumina tiporhat în ziarele de dimineaţă. Relevăm numai că se dă ca motiv al grevei ră „interes«» moral« $1 materiale" lezate si ieste sindicatul la o măsură atît de gravă. Am privit nedumedt la acea motivare, căci înţelegem la arma armei măsura de a desfiinţi sindicatul ca o jignire morală, jignire pe tare guvernul ar fi putun’o evita în împrejurările de acum. Dar lezare de „Interese materiale" rând îl vorba de mecanici şi impiegaţii de mişrare de la C. F. R. acest lucru nu-l înţelegem. In " Opinia" noi am susţinut revendicările materiale ale functionarilor de la P. T. T, întrucît am recmscut că el nu pot trăi cu leafa deamm şi t* a*e$t funcţionari ir* *nu«*«e nimic din anexele si cAş*icfurile HturM nice, despre care au cunostinta alt® eeteconul da funcţionari, căttiguri lăturalnice care decisesc de multe ori înzediul tetei. Asest luc.ru l’am spus despre, cel de la P. T. T. Se poate oare spune şi despre mecanicii şi impiegaţii de la C. F. R Să cerceteze fiecare conştiinţa lui şi să-şi dea singur respunsul. * Dar greva nu va mai avea loc. Cu atât mai bine. Iată comunicatul nou prin care se revoacă hotărârea de a proclama greva. O redăm în tocmaî, stil şi punctuaţie, semnat comitetul filialei Iaşi: „Filla Regonulei I»şi a Sindicatul«! General C. F. R aduce la cunoştinţa autorită ţlor si ma'H p'b'H că în crua înştiinţărei telegrafe, primit« de la Comit»t 1 nnst'n Central din Bucureşti, azi 31 I VI' 1926 ora 8 a. m., deoarece Guvernul a de*cis recunoaşterea SindHatu'ui nostru General al perronaînIH C. F. R., precum şi soluţionarea în bine a celorlalte revendi-Sri al* noastre, »’a drcis ca greva ananţ* pentru ziua de 1 August ora 6. a m„ să nu mal albă loc. Tot perion »Iui călânzit de principiile de ordine, cinste şi mancă, mulţumeşte GuvernuM c* i-a înţeles că i-a aprobat, ca să poată şi de aci înainte să fie mereu gat* şi bine organizaţi pentru susţinerea Administraţiei noastre şi deci a a intereselor scumpei noastre Românii Mari. Trăiască Maiestatea Sa Regele Ferdinand cu Augusta famMie. Trâiască toţi bunii Român*. Trăiască România Mare“. In legătură cu revocarea de poziţia celor de la C. F. R. de a se pune în grevă, se anunţa că după toate probabilităţile astăzi ia sfârşit şi greva de la Poştă, telegraf şi telefon Sunt multe Indicii care justifică acest prognostic. Cu toate aceste, până la ora când scriem prezentele rânduri nici. un ordin n’a sosit In acest sens. Nu mai puţin, cum am spus, sunt toate indiciile că mâine lucrul va fi reluat la P. T. T. Când zicem „lucrul va fi re- Iu® t" înţelegem că va fnceta greva Daci se va lucra cu adevărat, aceasta se va vedea mai târziu. IN LOC DE VIAŢA POLITICĂ O grevă care nu mai are loc Un comunicat şi o revenire. — Recunoaşteri de revandicări — Sfârşitul unei alte greve — IHFORNATIONI ggi Cei ce credeau ei neajunsurile, care pot izvor! pentru noi din conflictul ruso-polon, au fost evitate prin faptul că se va întruni conferinţa de la Londra, s’au înşelat. In urma ins*«tanţe!or d Iul Millerand, s’a hotănt ca confa- rinţa de la Londra să nu aibă loc de cit In cazul «ind Sovietele ar admite ca tot acolo să se discute fi soarta coloniei. După cum se vedet doritorii de război mai pot avea speranţe ci singele va curge din nou. ft Am anunţat la timp că o delegaţie naţionalist-democrată din localitate a plecat la Bucureşti pentru a vesti pe d. N. Iorga că naţionaliştii din Iaşi au părăsit defictv pe d. A C. Cuza. Putem adăugi că procesul verbal, care consemnează aceste hotărâri, este semnat de absolut toţi foştii partizanii ai d-lui Cuza. In plus, se exprimă dorinţa ca partidul naţionalist să se contopească cu partidul ţărănist, singurul partid de viitor şi cu adevărat demo- cratic „ r • VK Sistemul subliniat de d. I Mihalache cum că partidul averescan este armata de acoperire a partidului liberal şi că nu este nici un lucru nou, nici un lucru vechi, îşi găseşte expresiune la ma multe organizaţiuni din provincie ale partidului poporului. In curând se vor produce procesele verbale în regulă prin care numeroase gradări avenscant vor trece la partidul ţărănist. % Trupe polone prin România. —ind micii cetitori ne întreabă dacă telegramele din Roman, cu privire la transporurile de trupe polone care trec prin Moldova, nu sunt cumva opern aflut mistificator. Afirmăm cu preciziune că trenuri cu trupe poloneze, perfect echinate, au trecut pe linia Piscani-Romană spre Galaţi. Faptul ne-a fost confirmat şi de mutenii noştri can au văzut asemenea trenuri Miercuri dimineaţa în gara Vameş. Desfidem orice dezminţire. „ Entropia Sft. Sdridon a menţinut ca şef al aprovizionărei spitalelor pe d. Columb, deşi acesta a fos scos din funcţie prin decret în regulă Aşadar, după dereteie legi anticonstituţionale, am ajuns la decret antilegale. De mâine are a intra în vigoare decizinea consiliului de miniştri, cu privire la fabricarea a două calitâţi de pâine, din care una cu 75 bani pâinea. La noi nici zare de o schimbare în favoarea populaţiei spoliate. Aşteptăm lămuriri urgente din partea administrației comunale. j1§. La administrația financiară» au sosit Bonurile de împroprietărire care urmează a fi vândute sătenilor. Cu aceste bonuri sătenii vor achita terenurile ce li se cuvin în baza legei de expropiere. tt AMERICA şi MILITARISMUL. Unul din membrii delegaţîunii americane, sosite zilele acestea In Iaşi, vorbind cu un colaborator al nostru despre situaţia lăuntrici a Statelor Unite din viitoarea alegere prezidenian, i-a spus: „Va fi ales cu siguranţă candidatul partidului republican. Sunt de 20 ani membru al partidului democrat și totuși voi vota da astă-dată pe candidatul republican. Aceasta o va face enorma majoritate a alegătorilor, o sa mefi la alegerile de astă-dată nici nu va mai fi nevoe de cunoscuta propagandă electorală ce se obișinuia cu acest prilej. Explicaţia lucrului e foarte simpla. Partidul republican are ca program de a nu a se amesteca in afacerile europene, program acceptat de poporul american. „Inmixtiunea americanilor in afacerile Europei şi eventualele sancţionări, înseamnă militarism, înseamnă armată americană. Or, militarismul este urit de moarte de către americani. De ad succesul sigur al adversarilor inmixtiunei in afacerile europene. „Poporul Statelor Unite a putut fi înşelat odată, atunci cind i s’a spus că trebue să lupte pentru triumful dreptăţii. Ce dreptate a adus tratatul de pace se ştie. A doua oară el nu e putea fi înşelat şi gestul de silă cu care soldaţii demobilisaţi şi-au aruncat uniformele, arată de ajuns că pofirca de minciună care si servească de piedestal militarismului" nu poate trăi In America". 30! Afişarea preţurilor. — Prefectura die Poliţie invită pe toţi comercianţii, în conformitate cu intervenţiunea d-lui Maior Petre Orleanu, delegatul militar pentru combaterea speculei, ca în termen deel mult zece zile, să afişeze preţul de vânzare al mărfarilor, şi pe fiecare articol în parte ; aceasta pe lângă listele de preţuri generale, care se vor afişa şi la vitrinele magazinelor, pe lângâ aflarea şi în interior, după cum se face acum.. Se mai atrage atenţiunea că aste nu urmeau să fie sense citeţ şi afişarea lor în interior să fie câte poate mai mult la vederea publicului. jj§$ Turcia semnează pacea. — lotr’un ultim consiliu de coroană ţinut la Constantiopol, s a hotârit ca Tireia să semne,e tratatul de pace. O înştiinţare în acest sens a fost făcută consiliului suprem Pe de altă parte insurgentul Mustafa Kemal Paşa a înştiinţat pe Şeitan că-1 va detrona dacă va semna pacea, iar în prealabil Anatolia se va declara stat independent După cum se vede, încurcăturile Turciei sînt într'o fază insolublă. Diancu Chirilă administratorul financiar al judeţului nostru, s’a bucurat de o deosebită atenţiune a ministrului de finanţe, fiind înaintat un grad.§. Elevii Liceului internat cari fuseseră în excursiune îa Bucovina şi Ardeal s’au înapoiat eri în localitate. Eri au fost primiţi peste tot loeul cu deosebită dragoste. In excursiunea lor, elevii au fost însoţiţi de d. profesor Diaconesc. m După ratificarea tratatului de pace cu Austria şi a decretelor-legi, Statul va lua vacanţă pe timp de o săptămînă. Uf Administraţia comunală a intrrvenit la direcţia poştelor, pentru a se instala aparate telefonice la locuinţele medicului şef şi a medicilor comunali.