Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)
1920-09-17 / nr. 4016
ANUL XVI-1 e& No. 4016 ABONAMENTE UN AN . . . 150 LEI SASE LUNI . . . . 80 „ TREI LUNI I I I I 40 a ADMINISTRATIA IASI. — f&h* Mlrsescu W S - TELEFOKI No.80O 60 baai numărul Îl*» POLITIC COTIDIA Scrisori din Bucureşti — 8rfglRSlit9i politice. — Miraguls rublelor. - Şantanurile „morale".— Griul înălţat în impunătoare statui de aur n’a dat ţăranului român satisfacţia cuvenită, după încercările războiului şi, mai cu seamă, ale păcii. Proletariatului român, intențiunile înduioşător de frumoape ale vigătorului social de o masivă construcţie fizică (facem aluzie la d. Tran cu Taşi) nu i-a adus nici în glumă iluzia unei soluţionări. Negustorii cu evidentă valoare într’o viaţă de stat prismatâ, au trebuit, fie să minjească ma’fa noţiune de cinste, fructifiându-şi însuşirile pentru exercitarea furtului autorizat cu ştampilă şi factură, fie aluneciind vertiginos sau evolutiv — pe căile definitivei decăderi. ...Şi în vreme ce vînturi a negru cobitoare purced să sufle din toate zările, guvernul nu găseşte alta mai bun de făcut decit să Închidă Parlamentul (h ! vacanţa) pentru a inventa un simulacru : micul parlament, ceea ce va grdila, de bună seamă, naivitatea adorabilei majorităţi attt de încrezute in propriile ei forţe ! 8*au creiat „originalităţi“ politice care trişează strident humorul. Filoful Matei Cantăcuzino a trebuit să părăsească mediul în care-i lipseau căminul parfumat, florile grădinii şi florile gândirii şi, solitar, cum Tam văzut, în pijama şi în papuci să reflecteze, cu mijloacele sale de abstracţiune, la rolul meschinăriilor in parvenirea socială. Guvernul comandat de generalul Averescu nu s’a emoţionat prea mult. Original, original nevoie mare a esit înlocuitorul, cavalerul Flondor care trebuia să fie şi salvatorul. „Cavalerul®, însă, nu voeşt e să suporte contactul celuilalt cavaler (d. Tăzlăuanu) şi comandantului plutonului guvernamental i se complică situaţia. Dar, în afară de aceste caracteristici pretabile la inofensive sau comice tălmăciri, guvernul a procedat în aşa chip încât conştiinţa* onermă a fiecărui cetăţean e profund revoltată: n’avem parlament rind toate nevoile, imaginabile sau inîmaginabile ne covîrşesc, cînd n’avem o reformă agrară, o legiferare a muncii, un echilibru economic, un buget... Micul parlament ? Ironia situaţiei doare ca un buboiu. ...Şi se mai găsesc prilejuri de tulburări colective în cetatea veselei : preschimbarea apropiată a rublelor a entuziasmat pînă la delir, din nou, burtă verzimea de samsari, exropi, politician şi paraziţi careîşi mângăiau osânza şi reumatismul în ajunul celeilalte panamale: „retragerea rublelor“, — denumită astfel pentru uzul popular. Se cumpără nuble cu pasiune. Miragiîle nababisorii renezi atrag magnetic şi cohorte de „aapitalişti® curăţă piaţa de monezi. Va face ele aşudată guvernul gestul care Se impune? + Tn Bucureşti avem un prefect pătruns de gravitatea împrejurărilor : d-l general Eradie Nicoleanu carele, cu hotărîrea de nesdruncînat a marilor reformatori, a dispus Includerea tuturor localurilor la ora 1 după miezul nopţii. Până aici,— totul e demn de admirat ! Dar, realizareahotărârii a ţinut eft ţine frăgezimea linei petale într’o.toamnă aspră. Bucureştenii „permiselor* şi ai curtezanelor dubioase, clienţii viciului şi trospieiului, legiunea rataţilor, a profitorilor de războiu şi odraslele moralei ultragiate au răbdat două -trei săptătmnii şi apoi,într’o noapte de melancolică toamnă, luminile şantanurilor aprinse târzau, în noaptea care se Înfrăţea cu începutul dimineţei vestea tuturor că osîada d-lui prefect s’a sfîrşit. Bucureştii nu mai cunosc noaptea ! ... Şi un deputat priceput, bătîndu-mă a-toate-ştiitor, pe umeri, îmi strecură in ureche: —D-tat amicul meu, eşti încă entuziast şi bolşevic!... Te revoltă şantanurile ? Haida-de ! Dacă ai ști, în definitiv, cit de morale sunt aceste localuri! 1 1. PGSTZ REFORMĂ însemnări ELECTORALĂ I Generalul comandant al gu* vernului »i-a tarhU Parlamenta!, dar In acelaşi timp sl-a iastirnit o comlalune de ordonanţe pentru prepararea proectelor de irgl ca înregistrarea clrora slesii jandarmilor fsl vor valorifica dlu'u’le i" vj|fo»rea sesiune. Du pă cum anunț* ziarele sem’-o«do*«e, se «tadlsză actualmente chestiunea uniflcMrel regimului electoral, cn Interfunea d*afflnțăre| deputaflor sup'eanf șl a r'dncerrl reprezentlrel ml* roMtat'Ior, actuala lege din vech'ul rf*t părând .prea generos«* față de minoritul*. Prin urmare, eate «orba por »I s'mplu de o restrângere a d'ert'dnl de vo», de o esesmotare a anfragiului universal Trad'ţionalele noastre unanimităţi p»rlament*re ale guverne/or. chl»*1 tu căzni când nu s’ar f* fa’sif'cat voinţa afigătorl’o', «e Tnterre’an pe nesocotirea exo'e*l,,nef de voicți a unel mari pS'ti d'n mas» cet*f*re»scl. Minun’t.*tHe nationale »I poftire eran îndepirtat* de la conducerea nobilei, gratie unui oligarhic «fitem electoral. Averracanlamol re«rt»mel roTâpestl ae întoarce la trecut, în poft«l ciocoiască d* a strivi nstfr'nat'tMtfte $1 de a nn|brsi cuvântul organ*z»funelor democrate orăşeneşti. Deaaemene», cre*funca denutaţi'or suofiarţi era o cheză*re ci voinţa minorităţii alegătare nu va fl nesocoti/l din pricina unor întâmp!*ri. Independente de acţionai m»sel electorali*, » cu ajutorul alegerilor parţiale. Avere«canismul introduce alegerile narţiale "tocmai în «copul de a suprima reprezentarea minorităţilor şi a girnisl Pari»mentul cn cit mai mult guvernimentali aleii al jandarmilor Această Intenţione antidemocratică a guvernului coincide In mod elocvent cu regretul exprl mat de liberal! faţă de funcţionarea votului universal. Olgat*b!l îşi strâng mâna. Şi se videşte ci ciocolata n’a abordat votul universal decât din frică, nu lamente de grea cumpănă. Odată primejdia depărtată, ciocoH se întorc la trecut $l rând pe rând ştirbesc ette ceva din miile câştiguri democratice ale poporului. Adevărata democrație are a-șl ■pune cuvântul și a-şi face datoria. Renovații« ig Ministerul instrucţiei a luat decizia ca membrii corpului didactic care nu se vor prezenta la post In cursul lunei Septembrie, sa fie socotiţi demisionaţi. Incontestabil că politica Franţei 11 Orient este actualmente faptul cel mai important care revine încordată atenţiunea Europei Atlanta diplomatică a marei republici Interesează un cel mai înalt grad Romănia şi pentru a clarifica unele chestiuni de cea mai recentă dată şi de cea mai apropiată vecinătatet credem util a reproduce următoarea expunere exotice dvd a ziarului parizian mUHumanity : D* trei ani d« zile franţa nu ar oboseşte de a alcăt’d împotriva Mo«covfJ cnrrb!naţiuni!e contrare-revenţionate cele mal diferite şi m*l g’ng»»«. Asistenţa generalilor t*rişti, cordon sanitar, blorus, presiune asupra tuturor at»teIor limitrofe cu Rusia sovietelor — Qual d’Ors»y a încercat totul, dar totul s*a nlrult In mlineli «»re. Rezultatul ? Ura lotrrgului popor rus pentru Franţa »I nelacrederea dln ce în ce nul acerntuată a tut«ror micilor state vecine cu Rnala, care se t^m a nu fi din nou drnte fu brazda rizm’u'ul. i Ceho-Slovacii, Jugo-Slavla România s’au putut teme cu drept cuvânt, luna trecată, de a nu fi convocate la cruciada contra Moscovei. Astfel la Praga, ca și la Belgrad şi la Bucureşti, a’au grăbit al croclame cu glag tare nentraHfitea In conflictul ruao-polon. Ceva mai mult. Departe de a manifesta' cea mal mică complezentă contra bo’ssvlamulul, erm «• dorea la Paria, „Mica Antantă* alcătuită de cn. rând d« către acest* trei ţări, d'n Iniţiativa d Iu’ Bene», eate un port d* asigurare împotriva »urubărilor reacţiunei maghiare, favorit» Frânte’. As’fel, pretf tinderi la Europa, snectrul m|llt»rlsmulu| francez înfr’roseară popoarrie care vor sl-»l reia mun ca pasnl ă. In loc de a Incrs p*ntru dezvoltarea Societăți Natiune’or. Q'»«! d’Orsay conMqnă să prefere acestei „himere", sitemul încercat al alianţelor. Şl care sont aHaflee c«r* * »Int să-l aleagă In E« rop» centrală ? Tocmai cele două ţări mat reacf'on.r», cele două permanente tulburătoare care ameninţ* cel rott mult existenţa vecinilor şl p»cea atât de nesigură a continertftfijl : Polonia cam, obsedat* de trecutul său fitorlo, Ingrijoreară cu drept cuvânt Lituania, Ukraina, Rusia Albă șl până chiar Statele baltice'; și Ungaria Iul Horty care aşteaptă momentul f-v0r*bll pentru a rechema pe Habsburgi şl a sfâşia tratatul d'n Trianon re socoteala Cehilor, QRomflailor şl Jugo-Slavilor. Adăugaţi acestui tablou al a- IlanVor franceze, recunoaşterea Iul Wranghel de către d. Millers nd, şi veţi vedea că diplomaţia noastră, unică In felul el, tinde sl perpetueze atarea de război in Europa, şl să facă detestat numele francez in lume. VIATA POLITICA Politica Franţei In orient —»Diplomaţia franceză menţine starea da rSzboi in Europa**... dacfarS ziaruliparizian „l'Humanite** Nevoia unui cămin studenţesc O chestiune de cea mai arzătoare actualitate — Există In Iaşi pentru studenţii tuturor facultăţilor numai două mici clmburi absolut Insuficiente. Apare studenţii evreii au şi ei un cămin. Deasemenea »I cantinele studenţeşti sunt mici »I prost amenajate. Faţă de mărimea numărului de înăcrişi la facultăţile ieşene, se impune deci crearea unui mare localmenit să privească tuturor studenţilor fără drosabire de religiune. Bigotismul unora face ca această viaţă un comun să fie acum imposibilă, antifemicismul altora îndepărtează şi mai mul, desparte pe studenţi la două tabere. Aşa ci un cămin enorm ar contribu la apropierea sufletească a studenţilor. Privită din punctul de vedere material, crearea unul singur şi mare local — care să servească atât ca cămin cât şi cantină — ar scădea foarte mult cheltueile ce se fac disparat, pe aceste vremuri de scumpete atât pentru alimente cât şi pentru veselă. Studenţimea bucureşteani Ist are localul ei. Studenţii evreii şi-au cumpărat localul legaţiei Italineşti pentru anina de 3 mlipani. Cu o alta, tot atât de respectabilă sumă, se întreţine o cantină la care atrdenţii sunt j bine hrăniţi în schimbul unui cost foarte redus. La laşi, la începutulfiecărui an universific problema unui local neutru cămin — revine, iar imporicarea studenţllor din Moldova, B»«Arabia şi Bucovina cari ar dori că urmeze cursurile la laşi, sunt siliţi ai plece spre BucureŞti sau Cluj. Cel mai cutare de mână pleacă In străinătate. In ce privire pestudenţii evrel el mal au de Indurat şi ruliora pomenel care li se oferă sub forma unei rudimentare asistenţe d'n partea aşi zisei clite caritabile. O acţiune energică trebie începută de studenţi însăşi. Rectorul Universităţii este dator să vrgheze« realizarea căminului peresar. Şi dacă pentru moment clădirea unui cămin comun, pentru stdenţi evreii şi creştini, este lucrul dificil — măcar aparte înfiinţarea lor să se ladeplinească. i. *** *** CĂTEVA NOTE Din ce in ce mai mult ae învederează ci partidul liberal tinde si ae desfaci de d. Al. Constantinescu. Intr'adevăr, pe ziua de ieri oficiosul liberal a vorbit pe şleau de rolul porcului în viaţa politici româneasca.* _ Franţa ţine morţiş si se aşeze cum ii mai bine la Dunire şi in acest ■cop cochete azi şi cu noi şi cu Ungurii. Proverbul cu luntrea ie deei im locul lui, mai cu seamă că este vorba de o api aşa de mare. * Un lucru e sigur. Odaţi instituite comisiunile parlamentare, vom avea proiecte numeroase de legi. Dacă vom avea şi legi bune, asta nu rezultă din faptul că i’au format comisiuni. Poate din contra, BLANZY Cetiți In pagina II a ultimele știri telegrafice și telefonice. VINERI 17 Sejptembiie jft20 AN U.N U I U R I *• primase la AGENTIA DE PUBLICITATE i. brAnisteanu ,e„Â 9i - »“'*•«“ W - - V--9 oacstionare exclusivă a publîcitățel — Du na mai ve*l!a « |«g INFORMATION! % Reînviat pentru o di*pă firul telefonic cu Bucureștii a murit larişt pe ziua de astăzi. Apărem deci cu serviciul știrilor din Capitali mai redus. *6 Imediat după Încheerea declaraţii rablelor, nu se vor fful admite in Basarabia de-et tranzactiani in lei, tn scopde a se evita neajunsurile intămplate ca toroanele si pentru ca numărul rublelor prezentate la Schimb să corespundă celui al rublelor declarate. In cursul acestei săptămâni vor fi rezolvate la ministerul finanțelor ceferite privitoare la coroanele considerate ca fals trampilate in momentul când au fost prezentate la schimb. , Se va face un nou triaj al acestor coroane, căutându-se pe căt noribil ca nimeni să nu fie păgubit pe nedrept. In potriva zvonului lansat o pernfitie pentru preschimbarea rabielor au început de azi, după normele stabilite. Am anunţat la timp botirirea guvernului de a se răti proprietarilor dobînzi la terenurile expropriate. Se anunţă acum ca valoarea acestor terenuri a fost apreciată la suma de 2 miliarde. Plata se va face probabila bonuri de expropriere. )1( Se ştie dispoziţiunea guvernului de a se închide graniţele pînăt la 25 Septembrie, în scop de a se evita contrabanda cu ruble. Deoarece însă pînă la această dată nu se va termina declararea rublelor, este probabil că termenul de Închidere a granițelor va fi prelungit cu încă 15 zile. Sporurile de salarii acordate personalului ș coalelor secundare se vor plăti cu începere de la 1 Octombrie. Pentru scoaiele de meserii aceste sporuri se vor plăti de la 1 Septembrie. $ Muncitorii englezi şi tratativele de la Riga.— Comitetul muncitorile! engleze care s’a întrunit la Portsmouth a decis «ă trimeată o delegaţie la Riga pentru a obţine informaţii exacte asupra negocierilor de pace dintre Rusia şi Polonia. Tot acea delegaţie va asista şi la Conferinţa dintre aceste două state. Dnii Adamson şi Purcell au fost desemnaţi ca delegaţi. * Prin această măsură, muncitorimea engleză urmăreşte să se informeze precis asupra cauzelor care fac să trăgăneze atîta tratativele ruso-polone, cît şi asupra vinovăţiei care incumbă uneia din părţile contractante. Şi ţ Toate instituţiunile de binefacere din localitate au primit cîte o invitaţiune din partea Prefecturei de Judeţ, prin care sunt rugate a trimite delegaţi la consfătuirea din 16 Sept. orele 9 dim. pentru a înfiinţa o „UQÎCH6 a societăţilor de Binefacere“ pentru ajutorarea nevoiaşilor din oraşul şi judeţul Iaşi. Cu această ocaziune se va da cetire şi regulamentului „Uniunei sociale“ din Bucuu Dărâmarea BârâcilorO nouă ordonanţă comunală precede că, toate bărăcile con*struite din leula, de orice huihire şi cu orice destinaţie se vor desfiinţa pe ziuua de 26 Octombrie a. c., acordându-se de Comună această dată ca ultim termen pentru ca chiriaşii şi proprietarii să-şi aranjeze afacerile lor. Cu începere de la 26 Octombrie 1920 se va începe negreşit dărâmarea tuturor barăcilor de către Comună în comptul proprietarilor. Acei cari până la data de 26 Octombrie 1920 nu-şi vor fi darâmat barăcile, pe lângă că vor fi urmăriţi pentru sumele cheltuite de Comună cu deramarea, vor fi daţi în judecată ca contravenienţi la ordonanţa de faţă. Administraţia financiari din localitate a pus la dispoziţia Băncei Naţionale 6 funcţionari, pentru a ajuta pe acei din Bancă la operaţiile preschimbate rublelor. MM D. Eugen Petit, Prefect de poliţie, în conformitate cu articolul 7 din legea teatrului, a trimis un avertisment direcţiei cinematografului Modera, de a nu mai permite să se puie scaune în culoarele sale, aşa că circulaţia să fie cu desăvîrşire liberă. fcf Cu prijinul sporirea salariilor la toţi laboranţi »! Intrig personalul inferor depinzând de facultăţia universitare, au fost desorerite numţt nevoile laboranţilor de la facultatea de medicină Aceşt harnici slujbaşi «ant menţinuţi la an salar de 120 lei lunar, cel« ce este ridicol pentru vremea de astăzi. Credem că autorităţile un drept vor lua măsurile de cuviinţă. Azi s’au deschis cursurie tuturor şcoalelor particulare din localitate. O noua descoperire Ini Einstein Razele Dya — Profeaoral Albert Elnsen, care a devenit celebru In lumea In* treagl, prin a Iul teorie asupra relativităţii timpului șl a «P*fului—a descoperit acum* noradlsfunl Invizbile, cari ca șl razele X, sont corpusculre, adică constituite dintr’an veritabil bombardament de particule materiale, șl care au, Intre altele, proprietatea nu numai de a traversa toate corpurile cunoscute, deci șl pe acelea opace la razele X —ci $1 de a puronde succesiv prin mal multe straturi. De acela ele se numesc razele Dya (de la grecescul a trece prin). Dacă se tăvălește un oarecare obiect cu mai multe lucruri suprspse, de ex: hârtie, steil, plumb, cauciuc, lemn etc... razele Dya disolvă aceste diferite straturi anul după altul pe urmă chiar obiectul Inso»!, de unde răzbat ca să treacă de partea cealaltă prin aceleași straturi dar tu senz Invers. Graţie acestor raze se poate vedea prin zidurile cele mai groase, câte o carte fără s’o deschizi, regalând viteza propagărei razelor cu ajutorul anul aparat special«.. Este Inutil de a insista surpra multiplilor aplicaţiei; în cire această descoperire se poate face atât în lumea științifică cât și la cea practici.