Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)
1920-09-18 / nr. 4017
ANUL XVI-1 ea Ho. 4017 ABONAMENTE UN AH . . , 15CTLE1- BABE LUNI . • , . 80 • TREI LUNI I I I I 40 , ADMINISTRAŢIA IAŞI. «- AH. H8rmCH 17 — T UZh Bro A SÍ0.—-w «5. 60 baai numărul e» -a ~1 PO L I T I C € O TIDI Â M, 8AMBATA 18 Septembrie 1P2Q ANÜNOIDBlT S« primase la AGENŢIA DE PUBLICITATE t brAnisteänü — Sir. Oh. MArsascv 17 — «3 ■ Coac«sIonar2 «clnstfvă a pobScltăfa! -» Ua B«alv reehfa & ira « ORIENTAlI ! Delicat victoriei Văptuesta Franţa. Republica burgheziei aristocratizate, învingătoare pe câmpurile de lupţi mulţămită nenumăratelor state pe care a izbutit să le înşele cu gasponadele ei patriotard umanitariste, îşi flutură încă stindardul deasupra hoitului european. Politica de aventură covârşeşte, iar Wranghel Pilsudschi—Take Ionescu sunt pilda spuselor nastre. Spasmele militarismului francez lasă, doritor al unei izbânzi finale asupra unui duşman care în fiecare clipă îşi schimbă structura: ori militarismul prusac, azi sovietismul rusesc, slăbesc organismul social al republicei lui Joffre. Sfera de influenţă scade şi în anii cari vin, Franţa va avea să-şi revizuiască lipsurile şi nevoile sale proprii, dacă revoluţia socială nu o va precipita în haosul fatal unor asemenea convulatoni. Imperiul britanic sufere de tarele sale ordinale. Conglomeratul de state, unit sub sceptrul regelui George, îşi frămintă încheeturile roase de atttea conflicte înăbuşite pînă acuma şi „spiritul practic“ al lorzilor conducători se vadeşte pe pntincipal dovadă Irlanda. Coloniila respiră aerul puternic al libertăţilor făgăduite de Mili’ca moscolia şi de acum în ochii tinerilor indieni licăresc flăcările luptei de eliberare. Persia este învăluită de armate revoltate, Egiretu tremură. Iar minciuna unei Palestine evreeşti sub dominaţia lui Herber Samuel nu poate stinge elanul rǎzboinic al emirului Faital şi al urmaşilor săi. În asemnea condiţiuni, lovită în propriile ei graniţe de puternică mişerie muncitorească. Anglia strînge cu înfrigurara mîna trimişilor lui Lenin, pe cînd îngrozită de hotărîrea cadavrului turcesc, sprijină megalomania Ini Venizelos, salvatorul înspre al strîmtorilor de la Bosfor în sus. Legăturile născute între Franţa şi Anglia în vara anului 1914, sombrează. Nici Întrevederea de la Boulogne sur-Mer, nici cea de la Hyttre, nici cura comună a premierilor la Aix-les-Bain», nu pot, — toate la un loc, — netezi abruptele relaţiuni dintre foştii tovarăşi de războiu. Şi petrolul de la Mossoul nu e în ■tare să atingă profunda antipatie a francezilor faţă de „perfidul Albion ‘ ! Romînia, acăţată de pulpana matadorilor pentru libertatea popoarelor, se găseşte astfel izolată între paharul revoluţiei ruse, ura maghiară, şi poftele mai mici, bulgaro-sârbeşti. Singură, doar bătută de toate nenorocirile unei alcătuiri sociale bicisnice, terorizată şi violentată cotidian de haita stăpînitorilor hoţi şi ticăloşi, îşi caută vecinie de care să se sprijine şi cu al căror ajutor, să se întărească. „Mica Antantă“ plănuită de d-l Beneş la Praga, găseşte aprobarea doar a d-lui Thee Ionescu. Franţa înarmează cohortele lui Horty şi desamâgită de insuccesul portalului decorator al Mărăşeştilor, pândeşte nu încotro dar, sânt prietenii României ? Pentru acea Rominie a libertăţilor şi a dreptăţii republica sovietistă rusă ar fi un reazim real şi sigur. Pentru o Românie fleav şi democrată cel puţin, blocul germano-austriac încă ar fi o resursă cînd piaţa şi uzinele industriaşilor aliaţi de până ori sunt hermetic şi definitiv închise. Spiritul german, care se va descătuşa din paragrafele prea mult oneroase ale tratatului de la Versailles, mai curînd sau mai târziu, va crea din nou acea puternică industrie care l-a dus la infrlngerea economică a anglo-saxonilor. Şi în drumul Germaniei de astăzi— liberată de jungheri şi Kaiser— se va găsi totdeauna o Romînie care să aibă trebuinţă de maşinile şi produsele ei. O Romînie mai bogată decât acea din 1916 insă, şi mai greu de influenţat. Dar pentru apărarea "adevăratelor interese ale unei ţări, trebuesc oameni. Nu regimente Înarmate ca epăngi şi tunuri, nu carne pentru tun. Trebuesc acei cinstiţi şi clarvăzători indivizi, îndrăgostiţi de omenire în genere, depărtaţi de băltoaca fetidă a politicianismului, curaţi ca însuşi cerul care acupere deopotrivă toate popoarele, atâta vreme cît bandele de hoţi vor continua să robească ţara, posibilitatea unei solide aşezări interioare este nulă. Cu atît mai mult, situaţia externă trebue să rămână nelămurită, deci. .. Suma D. Tale lenesen meren războinic! Si cunosc recentele declarafiuni făcute de d. Take Ionescu ziarului ,Ex’tlsiarm, privitor la alcătuirea " Micei Antante" și la politica generală — bine Interen — europeană. Dar transmisiunea telegrafică asupra acestor declarafiuni a fost Intenfionat redată tn mod necomplect. Z'aml , Viitorul9 afirmă că d. Take Ionescu rta exprimat tn sensul câ „Qomflnia aste gata «8 Intra Vn rizboi cu pricina, dacS bunii a* aliati VI «or profinda acasl lucru*1. D. general Averescu a oprit vânzarea tn fată a număratul dn Excelsior* care pubUcd această declarafiune războinică, şi a dat ordin blarontal ştirilor externe sa na Înregistreze pentru presa vre-o telegramă cu tiradele belicoase ale ministrului nostru de externe. „ Viitorul*ende a şti cd md. Averescu, nemulţumit cu atitudinea d-nul Tit Ionescu, a telegrafiat acestuia să revină asupra interviewului din Excelsior*, fiindrcă părerile exprimate in el n’ar cadra cu vederile întregului guvern*. Nu știm dacă atitudinea pH-mului ministru, față de avănturile războinice ale ministrului de externe, denotă intr'adevăr o altă concepfiane politică, eu este numai un artificiu diplomaţie. Dar rămâne bine stabilit că cel pufin la ministerul de externe poporul român nu-şi poate găsi o siguranţa a paceloi ca acest prilej se vădeşte odată mai mult cât de bine informaţi eram noi ca mnota noastră alarmistă*, spre deosebire de perspicacitatea de pomină a unor distractivi ed am*dstolaf tee» Apropiere Sufletească1 — Cimburlie studenţeşti şi opara d-lui Cuza. — — Asistenţa sociali. — Formarea „Uniunei“ sociala. — Pripa do Clasl. — m nuda şi la noi -- Frlfta genovsk. — * In articolele noastre Problema şcolară şi chestia evreească, am staat problema apropierei sufleteşti de pe băncile şcoalel Intre vlăstarele celor două elemente: creştH şi evrei şi am •D*s ci aceaată convenţare pe băncile şcoalei, prla amintitele ce hal, prin prieteniile ce leagă ae formează o legă uri trainici, Indsolobili ca atât mal mare cu cât aceste două elemente vor trece prin toată filiera învăţământului. Dar aceaată apmotere »etletessel ne ae f*ce numai prin şcoală ci şi prin a't* »IJ'oace CănUnarile studenţeşti, a*nt «i mal adrq'rare eceatoi acop. Şi mintea noastră refuză al "price» pl mentalitatea acelora ce cată şi aici o deabinare. Deanna, doară dl. Caza a’a retras acere fn peştera) Întunecoasă şi veninul lui nu mal are putere de rt'ăvire a tinerilor ge■eraţli universitare. Ne placa a crede, «t sa văd tendinte In aceste direcţiuni, că studenţimea română pomrşte fn epre o eonkriste cu relegi! evrei. H urmărim de aproape şi-l vedem Ie aocMăil'e lor de specialitate, fi vedem In exenatant, H von vede* îa societăţi de braşîl dându-şi cultură şt «Inte», tinerţea şl avântai pentru bine ş' frumos. Şi atunci ne întrebă* perfu ce căminun de st denii român! ş! dmmnnul ds studenţi evre' ? Na a'ar nute* oare o conventi’ire fntr’un singur mare cămin tntretinot de at st, căruia si I vie nn s]'(or po^suti.u», de rel'gie ? Și cine din amân« două părțile nu şi-ar da cu drag obolul Ia înfăptuirea acestei frumoase opere cetățeneşti ? Prin aceasta a* ahng* acolo unde lumea dnat'tă a' d«mo~rată tinde, tmul pentru binele gene» ral si Intatrarea oricărei deosebiri Intre fiii aceleiaşi ţări. Şi dacă păturile muncitoare organizate nu *indic«t» au avut poaib’iltatea să conlucreze şl nu mal fac nici o deosebire Intre „tovarăşi* creştini s*o evrei, nu s'ar putea oare şi In păturile culte produce a cest fenomen ? Lucru^pare-ni-se nouă ci a Început să se realizeze la Galaţi prin opera de asistenţă socială. După irformaţionile ce le avem de la un fin observator alcerurilor, aflăm că In pertul dunărean onde popula^ana 'se compune din cetlţ n» creştini şi aMe naţlopsl'tâţi a*a format o ai datentl sodiali care îngrijeşte de cel desmost-niti fără deosebire de Dumnezeul căreia se închină Şi dac* la noi G.Iat»! di exemplu! Io această direcţiune. Rusia ant'semită, Rnala progromistă, a făctt’o de ”moit. Acolo ne reportăm la oraşul Chiş'niu, comitetele şcolare erau formate din Rol şi Evrei cu misiunea de a stringe fondurile necesare Întreţinere! Inetitafianilor frecventate de odraslele celor două populaţi. Seratele acestor comitete erau vizitate fi de o populaţione şi de alta şi pomul de crăciun organizat şi de evrei şi de creştini aducea daruri tturor celor nevoiaşi făei deosebire de credinţe re'igioase. Porunca tubecte pe aproapele tău ca pe tine însuţi* »era aplicată şi se cunoştea d ''aparţina ambelor popovare caracterizate şi prin bigotismul lor. V Pare fnsl că şi oficialitatea noastră a inţelris aest lucru şi criace au flct găl'tenii cată »cum »I aducă la îndeplinire prin formare» unei tribnl 'a tuturor soctfiap'or ae pcnefacere" pentru ajutorul celor nevoiaşi. Ni cunoaştem facă 'modalităţile de constituire ale acestei Uniuni d«r atragem atenţia că asistenţa publică trebue sl fie pentru toată lume» 9, la care sl contribue iarăşi toată lumea. Aceste Uniuni vor avea că adune suferinţele tuturora căci datorie şi mila nu cunosc graniţe religioase, şi totodata prin o conlucrare frăţească la acelaşi divecţiune, se va «jang* fa f'*ta generali. H. Oh. Dar don gheneral este o fiinţă practici, D-sa a dat ordin ca rfrani s* nu mal poată vizita pe deţinuţii de la JS'ava fără iitorizaţis d-ssle spectelă. fa acest mod schingiuirile vor putea continua după plac, dar nenorocitele vict'm* nu vor mal avea cui să se p'ângă. Ingeniozitatea cinică a călăilor ceritui popor era bine cunoscută. Da r Infernala superioritate, I n această privință, a popoarăului cu b»rb’s’u din fruntea pavernului, întrec orice închipuire, I ÎNDEMNĂRI VICTIMELE INDISCRETE Socialiştiiochişi Infodul Jilava sânt foarte vorbăreţi. Ei povestesc tovarăşilor care-i vizitează toate insultele, bătăile şi arhinglelilie pe care le sufără de la oamenii ordine. Ba ceiar mai au postul obicei de a colecţiona dovezi asupra nemapomanltdor sălbăticii la care se dedau zbrii acestui regim ca deafârşire putred. Pentru un om cu gusturi alese, cum este don general Averescu, e ca doctrrie respingătoare obişnuinţa sociişilor torturaţi la Jilava. Cea mai preţioasă căitate omenească este discreţioara. Sade foarte bine unui om când trece sub tăcere multe lucruri, m* di seamă dintre acelea care nu prea trebuesc spuse. Şi victimele de la Ji'a^a ae remarcă printr'o cons’derabl- II lipsă de bună creştere. Aceşti Indiscreţi socialişti nu fnţdeg că nu şade frumos a înştiinţa publicul despre ticăloşiile brutelor regimului. Şi In special ţara românească n'are nici un Interes ca străinătatea să afle că in inch’sorile din România se petrec Infamii şi crime cum niciodată n’au cunoscut închisorile cele mai aspre aie Rusiei ţariste. Trebui* să se sfârşească odată cu tânguirile schingiuiţilor de la Jilava. Soluţia domnilor nepractici ar fi fost ca aleface tet cu schingiuirile însăşi, să se întroneze un regim omens, astfel ca cei arestaţi şi ca mai alt motiv a se plânge. Ranovatux CĂTEVA NOTE Partidul liberal se reorganizează. Clubul local a pornit acţiunea in acest scop. In consecinţă, ziarul „Mişcarea“ a început a descoperi iarăşi comploturi bolşevice, soviete la c. f. r„ asasinate comuniste şi pe deasupra, o republică ■ovietisU a Moldovei. In acelaş timp se observă reintrarea in scenă a d-lui Panou. • Celebrul învăţat german Einstein a descoperit nişte raze cu o mare putere de pătrundere. Pariem totuşi că puterea acestor raze este mult mai mică decât miraculoasa pătrundere a rublelor şi a coroanelor de contrabandă în România. * Societăţile de asigurare nu mai voesc să asigure, împotriva incendiilor,mărfurile din depozitele statului-Foarte gresc. Nimeni nu merge de bună voe la o pierdere sigură. Cetiți în pagina II-a ultimele știri telegrafice și telefonice. INFORMATIUM & Este remarcabili încăpăţinarea „Indreptirul* de a dezminţi cu stăruinţă tot ce priveşte o eventuală debarcare a d lui Tizi Roanu. Persoana suspactia ministrului Industriei îndreptăţeşte cercurile po- Ittice a scumpta pe o debarasare a guvernului de răspunderea actelor d-lui TSzIRoanu. Dar generalul Averescu se aratS tot mal mult Inseparabil de colaboratorul d-sale de la Industrie. A preferat sl se retragi d. Ma'el Cantacuzino sl preferi a nu Intra Un cabinet d. Flondor, decit sl renunţe la persoana sl afacerile d-lul Tailoanu. Nici o mirare nu va mal avea loc atunci când guvernul se va prlbuşi sub greutatea operaţ’unelor de la Industria şi comerţ, ledicaţiuni in acest sens eXlStl. iy i . W Preschimbarea rublelor.— La Banca Naţ’onală din localitate, s‘au depus ori spre preschimbare un milion de ruble. Aceasta pe când se credea că va fi o afluenţă extraordinară. Se explică aceasta de unii prin faptul că abţinerea momentană, Var datoti ştMtor despre tratativele de la Riga. Rămâne de aşteptat, W Roal farmacii In localitate. — In urma cererei d-lni dr. Slitineanu, directorul general al serviciului sanitar, consiliul de higienă al oraşului a fost convocat în şedinţa extraordinară, pentru Simbotă, la ora 4 după prinz. Consiliul de higienă, în frunte cu d. dr. TanftaeBOU medicul şef al oraşului, vor fixa cartierele unde se vor înfiinţa 7 noi farmacii. Aceste farmacii se vor înfiinţa în suburbiile Tataraşi, Sărărie, Păcurari, Bulevardul Ferdinand, Nicolina şi la intersecţia stradei Elena Doamna cu Vasile Lupu. Direcţia generală a Serviciului sanitar, a şi scos la concurs crearea acestor noi farmacii, şi a rămas numai ca să se fixeze cartierele Este o măsură urgentă luată de direcţia generală a serviciului sanitar, în aşteptarea legiferărei farmaciei libere, proiect pe care d. dr. Slătineanu îl va prezintă in viitoarea seziune parlamentari.§. In oraşul nostru se vor deschide zece farmacii noui. S’a şi publicat concurs pentru ziua de 15 Noembrie a. c. Candidaţii trebue să şi înainteze actele împreună cu suma de 100 lei pînă la 1 Noembrie p. Şi. Comisiunea de expropiere are a se pronunţa Luni, în 20 a lunei, cu privire la expropiarea domeniului Comunei, care serveşte de imaş pentru vitele locuitorilor din periferii. Desbaterilevor fi interesante. Pf De la Struf sin David, din strada Sf. Constantin, prin ruperea unul belciug de la grajd, s’a furat un cal de către doi Indizi. Aceştia au fost surprinşi de către serginţii Barabol, Teodor şl Hochman. Cu toţii Insă din cauza intonericulul, i-a perdat din urmăriră. 5 Calul a fost tradus proprietarului. Jfif Uniune« ’societăţiior de binefacere.—Azi la ora I, a avut locla Prefectura de judeţ, cooafătuirea delegaţilor cumai multe societăţi filantropice, creştine şi israelite din localitate la vederea constituire! „Uniunea societăţelor de binefacere, după modelul celei din IBucureşti D. Pogonata, Prefectul Judeţelui, care prealdează întrunită», dă cetire adresei ministerul« Muncel şi arată scopul marş urmărit prin constituirea uniunei. D-na Prince« Olga Sturzi, care a luat parta la conatituirea normei din Bucureşti, dă o gamă de explicaţiuni, cu privire la modalitatea funcţionărei. După discuţie se decide a se convoca o nouă Întrunire, după ce delegaţii vor conauta comitetele societăţilor respective In această privinţă. 1§. Administraţia Comunelor a încheiat contractul pentru aducerea în localitate a unei cantităţi de zahar ucrainian. Primul transport va sosi în localitate până tn zece zile. Uf In localitate starea sanitară s'a ameliorat simţitor. Nici un nou caz rde febră tifoidă nu s’a mai înregistrat Cei doi bolnavi de tifos exantematic s’arf vindecat. Cercetările au dovedit, dt cei doi bolnavi s’au contaminat în Basarabia. Unul din succesele viitoarei str’nul al teatralei naţional din localitate, va fi GHIARA, cunoscuta dramă da Bernstein. Roul principal va fisemna o crestară splendidă a d-lui Radu Demetreacu valoroid artist . Eri s’a autentificat la trib. laşi -secţia Hla actul de constituirea Nuce! „S O Groawald* «vând ca singuri proprietari pe părţi rg»te pa dd: S. O. Oroewald, N. E. Elaen fi Peter Ghunaberg. Această noul bancă n priviţi cu o deosebită încredere şi aimi p*tie pe piaţa noastră financiari dat fiind autoritatea şi dragostea pe care d. Grosswald şl le-a câştigat In cei 46 ani da activitate bancară. Nnmate popularalul financiar leşan pătrunsese de multă vreme In tottu Moldova, Iar In ultimii ani, tsl a/abilise faima şi la Basarabia. In aceate condiţiani nona bancă păşeşte enb auapldit excelente, cu atât mal mult cu cât şi nonli colaboratori al d-nul Groaawal d sânt persoane de Inertare, bine cunoscute şi apreciate. Mf Căminul studenţilor da pe lângă universitatea din Iaşi se decghide la 1 Noembrie a. c. Studenţii noi se pot înscrie până la 1 Octombrie înaintând rectoratnici' nul versit* ţel cererile msnt te de un certificat de atare m teriali constatlnd avere* mobilă şi inmobilă fi retributionile de la stet ale păr nţiior pr*cum şi numărul membrilor'’familiei ca virata şi ocupaţiunea fiecăruia. Cei noi admişi un cămin precum şi studenţi vechi sunt obligaţi sladnei întreaga raftrie pentru pat. Pst Direcţiunea şcoalei profesionale de fete „Elena Gh. Mircescu l a Reuniunea Femeilor Române din Iaşi, aduce la cunoştinţă că şcoala se va deacri'de la 1 Otombrie a. c, şi ci pentru clasa I-a se mai primesc cereri de înscriere. Mf In scopul unificări! salariilor din Intraga ţari, se va proceda la revizuirea aalarlilor tuturor funcţionari or publici. ' La inangurarea cartărilor I icoalel „Cultura* cars a avut oceri, dr. Dr. Frubing a vorbit despre îndatoririle părinţilor faţă de şcoală şi despre higiena şcolări.