Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)

1920-09-26 / nr. 4025

V­I . Revin liberal „In azistenţă, spune au,­ă­ă domnul ge­neral a văzut fraţi şi copii de-ai celor ucişi cu tunul sau cu mitraliera, în pri­măvara acea blăstămată“. Primul ţăran a fost împro­prietărit cu solemnitate. Cu acel prilej, d. general Ave­rest­ U şi-a, adus aminte de d. Ionel Brăteanu, cu care d-sa a reprimat răscoala ţărăneas­că pntru pâmî­­ din 1907. Inima d lui Averescu s’a­­ muiat. în asistenţă domnule general a văzut fraţi şi copii de ai celor ucişi cu tunul sau cu mitraliera, în primăvara aceia blestemată. De aceia, în momentul îm­proprietăririi, d. Averescu s’a simţit solidar cu d. Brătianu — vestit complici la crimă. In timpul din urmă, d. A­­verescu arăta* o înverşuna­t ostilitate d-lui Brătianu, — şi poate, astfel se explică, în parte, şi popularitatea „ge­neralului“. II. Averescu, după 1907, fusese transformat în „ţap ispăşitor" ; în 1916 nu i se dă­­se nici un comandament, ci Brătianu vrind ca toată gloria războiului să-l împo­dobeas­ă pe generalul său de casă, d. Mişu Iliescu; iar, după vestitele „prel­minării“, pre­sa liberală 11 prezintă ţării pe d. Averescu ca pe un „tră­dător“ şi cerea împotrivă-i măsuri aparţiale. Atîtea motive de rancună, care îl determinau pe d. A­­verescu să ridice chestia „răs­punderilor“. Lupta întotdea­­una-i mai simpatică, cînd se dă... în folosul celor mulţi. Şi iată că ambii vrăjmaşi se hiritisesc acum reciproc. D. Averescu recunoaşte oare­cum dreptul d-lui Brătianu de a-i fi tovarăş în oprimarea ţării, cum altădată i-a fost tovarăş de omor. Asistăm la stabilirea unei rotative po­­litice D. Averescu — d. Bră­tianu ; d. Brătianu — d. A­­verescu... Acest schimb de telegrame ne-a făcut să ne gândim la primejdia care se­ apropie: venirea liberalilor. * Adică pentru ce să fie che­maţi ei, la putere, cînd cor­pul electoral, în ultima-i con­sultare, a dat cu totul alte in­dica­ţii ? Şi din Mai pînă a­­cum, liberalii doar nu şi-au primenit nici programul, nici tactica, nici oamenii. Un aranjament de culise auguste, în aceste vremuri de larg demo­ra'ism, toate im­pune­ţini un guvern, pe care aceasta nu I vrea,ci-l repugnă Cu ura neslâptmvtă ! L­beralii vor eni la putere cu amintirea războiului so ’io-*, cu represiunile munc toreşti, cu s stimul or de spionaj şi de iiâbnţire a libertăţilor mo­deste, pe care Ince încet Ie am redobtndit. Liberalii vor veni cu in­tr­ans gența lor de sectari, toc­mai într’un timp, cînd numai cumpătarea guvernelor poate evita ciocniri sîi geroase, în luptele solia­e care se des fă^barâ Italia poate servi de exemplu în această privința. Liberalii vor relua puterea în ajunul păcii cu Rusia So­vietelor— cînd doar un gu­vern democratic ar putea u­­şura tratativele dintre Bucu­reşti şi Moscova. După d. general Averescu, care conduce ţara conform ve­chilor sisteme, mai slab însă şi mai neexperimentat decît predecesorii săi, — vom asista în curînd, în mijlocul­­demo­craţiilor biruitoare de pretu­­­­tindeni, la triumful celei mai crude şi mai puternice reac­­ţiu­ni de la noi. Avem o singură speranţă : regimul acesta dacă se va prăbuşi,— se va prăbuşi cu atît mai repede, cu cit opri­marea va fi mai acerbă. — Din acest punct de vedere, elementele din extrema stingă ar trebui să fie mu­­nmite. M. Sevastos UNIVERSITATII ! «Nft. XVMe» 4025 I A S­­­aionamehte UN AN . . . ,r 150 LEI5 SA8E LUNI . . . . 80 „ TREI LUNI 1 I­I­I 40 „ ADMINISTRATIA IASI. — Sh. Marzesst*. 1? — T­e­l­e­p o Rri­wo.­*o« numărul LUNI 26 Septembrie 192 ANUNCIURI Se pr®«s©sc Sa AGENTIA DE PUBLICITATE I. brAnistea­vu — Sir. £3h. Mar»««*® f? — Concesionară exclusivă a publicității — Un număr reabb­­­­iait — Pacifismul Bolşeticiior la cursul uoui Interview b­or­­dat unu! trlmic «pecia! al zU- rolo! „Dal'y r’hronicle“, d. Jotfe, şeful dirrgaţianel da p*­e m­l­­ş'v'stă, ■ declarat că preocupa­rea ce primează toate cdelalta pentru guverna! «O'ieiefor este de a obţine garanţii, contra ori­cărei noul agresiuni. „Prin urmare, a adăugat Joffe, noi vom menţine cererea noastră ca armată poloni­că fie redată“. Corespondentul reamînindu-i declaraţiile preţuluiSapl­ha care s’a opus (n urmele guvernului său la orice intervenţie străină In ch­stinul de apărare naţio­nală, d. Joffe a adăugat: „Suntem dispuşi a discuta chestiunea menţinerii de efec­tive suficiente pentru apărarea naţională, dar nu de natură a constrtui un element de atac. In ceea ce priveşte chestiunea frontierelor, d. Joffe a declarat că nici o dificultate nu te va ivi din partea bolşeviştilor. INSEMNAPI Generaţia de mine Zi cu zi şcolile Işi deachid porţie şi absorb năvala sprin­tenă a copiilor. In sălile da in­­vitat ră, din aceat fraged aluat omenesc, se frămintă generaţia de mine. Din Urma difuză a şcolarilor se va îimprzi armonia gîndit'arîi vl'torului; rolul zgo­motos de aatizi se pregăteşte că oc. p* local pe care noi 11. vom lă*a liber pertra un şir de «Di. Dar generaţi» de m'ne îrtl'*»­­pln* vrem un Ingr­­e. Irţeşnirea îngălă urei este prea nuţin mul­­ţum­­­are. Sănie sort pre­a îglo­­mrrate, comoditate» lipseşte, câr­­ţile ş' rrchi li le s unt prea cos­tisitoare. Diferite alte nevoi ne- Inpl­­ite »a s» dispară acea at­most fă didactică p in care te m-rni î vrtaturH Li poate da un red bog t Ce e pa d- mine se t­*l în­­velineazâ U,«Xemplr­e j - (nice ale p r nțihr c»r fnnoara la mi-rii s plitei. Un 'a ir­» de es r nt», d* amor»litat­, d» h'­­liv n s-d. t'nde să facă ore» de timuurlu rtio copiii noştri nDte monşt I. Liceanul de a»tă*l nu se raaitun­ac a h inărl p «t *al u ţig r» fu gura şi ca o hil la so­du t feme­şti; el h Idueac la şcoală de prof-«orii vinovaţi — mă rog — de filogermanism. Pl dl e t“ cazai re ent al d-I»l proLsor W. Gbai din B cor­şti. Lucrul nu­. este ca totul nefi­­re«­. Ce armaşi poate p eg' ti o ţară In care se furi la mini dere, re s­hingiueşte Ia sfgsrartţi, se înjură şl se aa»siaaază în vi»ţa cl­ică ? Vom recolta după semă­nătură. Gen'riţa de mîne va sparg« p ouţ n geamuri evrreşti, d pă exemp­ul proaspăt al înaintaşi­lor, stude­ţi, adunaţi un mare congres naţional la Cluj. Renovatus şedinţa Comisiei Comitetele şcolare. — Terenul­­fugitiv din PSci­fari.— Monumentul de la Mărăşeşt­i — Taxa la tramvaie. Afacerea Mari. — Expozeul d.lui Negrizzi. — Aseară a avut loc şedinţa co­misei interimare, sub fpreşdenţia d-nul Mîhai Negrutzi. Sunt pre­zenţi d-nii Ciîib­dache, Bor­es, Rolo, 5cat*mn, Ţinţu, Diamandi, Gerasim, Năd­jde, Nazane, Go­­tan, Petrei, dr Ziibc­ştein şi V. I. Rada. Un răspuns D. Mihai Negrizzi luând cu­vântai zic» : „Si-mi daft voie să vă răpesc p^ţin fim*». Am daria*at la In­trarea mea în Primărie, ci no voh faca poîltl­ă, ci noma­­no- Htică comunală s’ am z­­ că vo­n cere concursui tuturor oamenilor de bine, indiferent de coloare poftită Am făcut apel la preaă, care este o putere mare, să-mi dea concursul său s’ reconoic mi l'a dat. Așa credeam că voiu putea administra cu puterea de muncă și de morală, pe care, cred, că o am S’a rornit hsă o campanie po­litica in potriva administraţiunel mele şi ziarul de coloare politi­că, care duce acea campanie a zis ci anul cinic şi contei­l chiar bana mea credinţă. N’am h­apaoa, nu am făcut de cât o dare de seamă a celor fă­cute şi aceasta peatru Domnulor- Voastre, căci mi-am pui maxi­m­ă să pisiş: înainta, dar faţă cu acea campania da ponegrire, mă văd atât a mi pita înapoi. Ţin al sa ştie, cina işi face datoria şi în curând opinia publică va fi pe deplin edificată, punându-l înainte toate dosarele metr care vor dovedi ceia ca am fă­cut au şi toata dosarele cu ce au făcut ei şi se va vedea a­­tunci cine şl a ficat datoria şi cine nu. [ Delegaţii comitatelor şcolara In conformita­te cu legea se a­­leg consilieri, ca dalegaţt al co­munei in comitatelo­r şcolare. Vor fi gara d-n­i Ţinţa la şcoa­la Trei Erarhi Gherasim la ş­o* Iile Principala Pardonand şi Pe­tre Râşcanu, Negraţi la şcoala Carol I, Gerasim la Cuza-Vodă, Nasalie la Vasila Conta, Nadej­­da la Vâsli* Alexandri şi Elena Doamna, Părintele Goian la Pe­tru Poni, Borcea la Asadil, Rada la Adamache, dr. Z Iberstein la Lambrior, Roia la M. “Cogălni­­ceanu, Cilibidacha la Carmen Slava, d na Patrovici la Regina Ei«abeta, d-»ll Diamant la Hat­­manul Nicoara, Wachtel la şcoa­la Al. Bidireu, D­amant la Nf­­reana, Petria la şcoala mixtă de la Ţicău şi d-na Popodei la grăd­na de­ copil de la Sp­olt . Terenul fugitiv din Picurări D. N'gruzzi arată pericolul t«­­renului f- g ti din Păcurari ș' To­ma Cozma, care I tir «Urle pună In p'lm»i dio s oa*a P»t u Poni. Se nașt' O Vie d acutluni. O. S :i,t»ra, apuse ,ft chestia vinei nu • «Uhl Iti sl lasu' «arac nu po­t­ face sacrificii prntru cas le particulara. l­a urma «e admite uo credit d- 8 i,ooo lai pentru întărirea s­oarei P. Poal. Se ^oteaz* an cred't da de 2x do let, pentru amenajarea pie­­ţii Aădărău. D. N'gnzl propune a te schimba deaambrea pieţe , la care d. S­utara rispunde ca această a­himbare ar Insemaa ano con­­trib­at*, ci politică la comună. Chestia se amâni, Monumentul da la Mirişeşti Se ia în discuţie acordarea u­­nei sume pentru monumentul din Alărăşeşti. I. V.­­­ Radu propane 5oo lei. D. Gheradin zice că e ruşine cea ta că 1 5 o iei dă d-au din buzunarul ssu. [D. N grutt zice că nu accep­­tă apestrofa d-lui Cheraaim, la­şul sarac de ce poate, dar din toată Inima. D. Ghereslm poate da 5oo le din buzunarul său, cu insă nu poţi face acearta. D. Scutaru,—„Comuna Issl e mal aarsc* ca d. Gh*raslm. La intră «e vot “azi sîrmî de ?ooo Iei, la care d. Diamand va ad*'ga personal 2ioo lei, pen­tru care primarul ÎI exprim* mințnmiri. Se vote»ză an credit de 19895 lei pentru restaurarea monumen­telor din totalitata si un aj­tor de looo lei pentru parcaj sporti . Taxa la tranvale Se sporește taxa de tranvai la 1 franc, c­urdurere de 5o la sută pentru elevi. Se acordă an credit de lo.00o lei pentru Întărirea podulul peste Bshlut. Atacarea Hani Am­aj»m, după Însuşi spusele primarului la o ches tie delicată. D sa dă cetire unei adrese a d-lui Scutaru prin care cere că din lipsa de locuinţe, să nu ie distrugă casele expropiate. E vorb» acum—zice d. N*gru­­zi—de căzun special al Casei Hart şi acea a d-Ior Olianschi şi Rosenblum. Adaugă că işi va da părerea la armă. D. Scataru explică roata­ ce­­rerei sale faţă de lipsa de lo­cuinţă. însuşi d-sa nu găseşte localuri pentru şcoalele speciale ale regiinei. D. Cilibidache zice că ori se dărâmă, ori se menţine ca la Hart, tot nu se rezolva criza de locuinţe şi cere intrarea In lega­litate şl di­rima­rea, Boreea sa râdică ca putere In potriva aceatel propuneri. Am v­­erzat pe toată lumea, şi acum noi să făcem altfel, ce vor zice e­­şenii la aceasta. Dacă noi dăm proprietăţal d lui Hart de au plătit proprietiţel, este o nedrep­tate. Trebue sl mergem o cale dreaptă şl vă rog sl nu adrab­­­rţî. Discuţia rulează In chip ve­hement. D. Negruzzi îşi dă In adevăr părerea la armă. Criza de lo­cuinţe există, cele două societăţi de construcţiuni rftine nu cons­­truesc. In chestia Hart au două păreri. Comuna e proprietară num*! pe materi*!, dar o parte d'n ti­ren tot lui Hart ap.rilue. Pentru­­a face p. H­rt o nonă Hâd­re, aşi trebui să expropriez toate casele din strada Ştefan cel Mare, spre a fact bulevardul pro­ctat. Şi aceasta ca o pot face, deci Intre a avas un loc viran şi construc­­ţie pufer pe cea din ormi» Primarul mal dă cetire anei consultaţiuni a d Ini avocat Las­­c­r Rosetd, prla care acesta spu­ne că ae poate In u Unta refa­­cer a Casa Hart In »ondulări ca să plătasci costul material’Iul șl al d­a o procent»*litate de chl­rie, ole­ gându-i după 5 «un a* sa supue a­ lni»re­ fără «omațiune. Dls uțla continui via şi după aceste expll a­ţi n­oi. La urmi a» pan» la vot şi sa admit­ se­nţia arăt­­ă mai sus la che*tia H*rt. Votează contra d-nul Ciu­blda* che și Boreea. Se admite exproprierea casei Cesans'ht și se aemsste o coml­­alane pentru a verifica soliditatea ca«t*t Rojsoblum, Or­le fiind laanitate șed­nța se râd, ci. Interimare Remaniarea ministerială Bucureşti. — Ştiri din Iz­vor takist afirmi cu cer­titudine ci remaniarea ministerială se va face sflptamana viitoare, când d. Tăzleanu va ieşi ne­greşit din­ guvern. INFORM­ATIOHI 15*3 Se ştie speţa curioasă Juridici pa care o prezintă foastela case Tuf!!!, din coiful strizsi lo­zonski. Expropriate — minus o porţiune de teren din fundul cu*­ei­­ şi plătite cu rotunda sumă de 200.000 leî, — exproprierea se făcuse înainte de războiu — aceste cam au fost evacuate in cursul războiului, pe motiv de dărâmare, pentru ca ulterior să fie cum­părate de d. Leon Marti. O încercare a acestuia de a obţină autorizaţie de reparaţie a fost respinsă de administraţia comu­nali. S*a flcut uz atuncea de calea extra­ordinara. Chestiunea a fost discutată ieri de comisia Interi­mari, care a aprobat autorizaţia. Mu ne oprim asupra faptului că nu oinul admi­nistraţiei comunale s'a ivit diverginţa şi ci pe cind d-nii Borcea şi Cilib’dschi au fost contra, d. Negru­zzi a fost pentru. Faptul nu-i concludent in cauză, după cum, ef­eft de caracteristici este violenţa dis­cuţiei din sinul comisiei Interimare, nu aceasta in­teres­ază. Ne aflăm in faţa unui vot al întregului consiliu. Trebuie să fi existindoar argumente şi preocupări serioase intru apărarea intereselor comunei. Dacă este aşa urmează de văzut In ce condiţi­­uni s’a decis a se da autorizaţia ? Care va fi partea comunei din foloasele ce vor rezulta din exploata­rea casei ? Cfnd reintră comuna In deplina stăpânire a casei, plătită d© ea cu rotunda sumei de 200.000 iei. Despre toate aceste ne vom ocupa pe larg, căci opinia publică are drept să ştie cum îi sunt apă­rate interesele de «»I care administrează comune laşi. ** Aflăm că Societatea sim­fonică George Enescu se des­fiinţează. Orchestranţii atraşi— cu drept cuvînt—de lefurile mari ce li se oferă la Bucureşti, Chi­şinău, Cluj etc, părăsesc Iaşul iar orchestra dislocată e în ne­putinţă de a începe concerted. Pentru publicul ieşan, vestea aceada este o mare lovitură. De bine de rău,odită pe săp­­tămînâ, puteam auzi muzica bună şi laşul se pu­tea mîndri cu concertele simfonice. Lovitura de grape dată or­chestrei George Enescu, a fost şi retragerea subvenţiei de 109000 franci acordată de minister. Oare statul şi comuna care gă­seşte bani pentru atâtea sinecure, n’ar putea ajuta societatea sim­fonică ieşană ? „ Acum când se anunţă s­ fletal numirea d-lui Puklewki ca reprezentant a lui Wranghil in România, se cuvine să rele­văm un fapt caracteristic pe­trecut la Iaşi. Se ştie că se luaseră măsuri ca să se rechiziţioneze localul consulatului rus, pentru cele două curţi marţiale in fiinţă în ora­şul nostru. Când s’a prezentat comisia de rechiziţie, d. Stratan a făcut cunoscut comisiei că consulatul continuă să reprezinte Rusia. Dovadă­­este faptul că funcţionarii continuă să-şi pri­mească leafa în bani francezi şi prin Intermediul guvernului francez. Comisia de re­pediţie aducând fontul la cunoştinţa guverna şi lă cerut Instrucţiuni. Răspunsul acestuia este apic. Guvernul spune Intr’adevăr comisiei ncă cit­aţii continuă să considere ne­reprezentanţii de odinioară ai Rusiei ca reprezentanţii legitimi pentm vremurile de acum*. Faţă de această sl­u­ţie nelă­murită, guvernul crede că co­mata de rec­olt[pe trebue să re­nunţe la localul consulatului rus Şi ast­fel consulatul rusesc a rămas nerechiziţionat! Eri au sos­it în locali­tate o parte dintre parlamen­tari aleşi în cmnistiunea de am­hetă pentru Basarabia. Azi urmează să sosească şi cealaltă Tot azi cu trenul de după prân­z, vor pleca cu toţii la Chişinău. Eri a avut loc la Pre­fectura de judeţi consfătuirea agronomilor sub preşedinţia d­­un Pogonat, Prefect de ju­deţ. S’au luat toate dispoziţiile pentru aprovizionarea jude­ţului cu 235 vagoane seminţe care vor fi distribuite locui­torilor.­­ Pentru a se evita aglo­meraţia cu ocazia preschimbă­rei rublelor, direcţiunea Băn­cei Naţionale Iaşi, a stabilit următoarea normă: Se vor prezenta la preschimbare de­punătorii de ruble ast­fel: In ziua J de 28 Septembrie No. 1—400, 29 Septembrie 401-800, 30 Septembrie 801 —4200, 1 Octombrie 1201— 1600, 2 Octombrie 1601 2000 3 Octombrie 2001—2400. Publicul este rugat da a se ţine cu stricteţe de aceste disposiţiuni pentru a se pu­tea efectua djspre înlesnirea d-lor în bune condiţiuni schimbul. Averescanu­ şi d. Take Ionescu Amicii generalului Averes­cu vor să ne deprindă cu sistemul duşului scoţian. Ast­fel, după ce s’a văzut spec­tacolul schimbului de tele­grame Averescu-Brăteanu — care de fapt a constituit o grea lovitură pentru d. Take Ionescu,—acum oficiosul în­dreptarea intervine întru a­­pararea politicei ministrului de externe şi atacă "partidul liberal pe această temă. In­­tr’adevăr, ziarul în chestiune scrie : «Interesele noastre sunt susţ­iute nu in funcţie de amb­­­a personală a unui om, in stare­a sacr­ă ca to­tul pentru o eroare în care a căzut,­ci ţinăndu-se sea­mă de realităţ­le pe care totdeauna trebue să le a­bă in vedere omul de Stat. De a­cea este profund bla­­mab­lă at­­ud­nea acela par­­t­i politic, care, cont­inând să atace pe aliaţi, a în­cercat totuşi să denigreze cu antipatie acţiunea mi­nisterului nostru de externe in străinătate. Mai ales pentru aceia care poartă răspunderea unor mari greşeli in polit­ca ex­ternă, o asemenea ţinută este intolerabilă». E de văzut cât timp va dura această solidarizare cu politica d-lui Take Ionescu.

Next