Opinia, septembrie 1920 (Anul 16, nr. 4001-4027)
1920-09-26 / nr. 4025
VI . Revin liberal „In azistenţă, spune au,ăă domnul general a văzut fraţi şi copii de-ai celor ucişi cu tunul sau cu mitraliera, în primăvara acea blăstămată“. Primul ţăran a fost împroprietărit cu solemnitate. Cu acel prilej, d. general Averest U şi-a, adus aminte de d. Ionel Brăteanu, cu care d-sa a reprimat răscoala ţărănească pntru pâmî din 1907. Inima d lui Averescu s’a muiat. în asistenţă domnule general a văzut fraţi şi copii de ai celor ucişi cu tunul sau cu mitraliera, în primăvara aceia blestemată. De aceia, în momentul împroprietăririi, d. Averescu s’a simţit solidar cu d. Brătianu — vestit complici la crimă. In timpul din urmă, d. Averescu arăta* o înverşunat ostilitate d-lui Brătianu, — şi poate, astfel se explică, în parte, şi popularitatea „generalului“. II. Averescu, după 1907, fusese transformat în „ţap ispăşitor" ; în 1916 nu i se dăse nici un comandament, ci Brătianu vrind ca toată gloria războiului să-l împodobeasă pe generalul său de casă, d. Mişu Iliescu; iar, după vestitele „prelminării“, presa liberală 11 prezintă ţării pe d. Averescu ca pe un „trădător“ şi cerea împotrivă-i măsuri aparţiale. Atîtea motive de rancună, care îl determinau pe d. Averescu să ridice chestia „răspunderilor“. Lupta întotdeauna-i mai simpatică, cînd se dă... în folosul celor mulţi. Şi iată că ambii vrăjmaşi se hiritisesc acum reciproc. D. Averescu recunoaşte oarecum dreptul d-lui Brătianu de a-i fi tovarăş în oprimarea ţării, cum altădată i-a fost tovarăş de omor. Asistăm la stabilirea unei rotative politice D. Averescu — d. Brătianu ; d. Brătianu — d. Averescu... Acest schimb de telegrame ne-a făcut să ne gândim la primejdia care se apropie: venirea liberalilor. * Adică pentru ce să fie chemaţi ei, la putere, cînd corpul electoral, în ultima-i consultare, a dat cu totul alte indicaţii ? Şi din Mai pînă acum, liberalii doar nu şi-au primenit nici programul, nici tactica, nici oamenii. Un aranjament de culise auguste, în aceste vremuri de larg demora'ism, toate impuneţini un guvern, pe care aceasta nu I vrea,ci-l repugnă Cu ura neslâptmvtă ! Lberalii vor eni la putere cu amintirea războiului so ’io-*, cu represiunile munc toreşti, cu s stimul or de spionaj şi de iiâbnţire a libertăţilor modeste, pe care Ince încet Ie am redobtndit. Liberalii vor veni cu intrans gența lor de sectari, tocmai într’un timp, cînd numai cumpătarea guvernelor poate evita ciocniri sîi geroase, în luptele soliae care se des fă^barâ Italia poate servi de exemplu în această privința. Liberalii vor relua puterea în ajunul păcii cu Rusia Sovietelor— cînd doar un guvern democratic ar putea uşura tratativele dintre Bucureşti şi Moscova. După d. general Averescu, care conduce ţara conform vechilor sisteme, mai slab însă şi mai neexperimentat decît predecesorii săi, — vom asista în curînd, în mijloculdemocraţiilor biruitoare de pretutindeni, la triumful celei mai crude şi mai puternice reacţiuni de la noi. Avem o singură speranţă : regimul acesta dacă se va prăbuşi,— se va prăbuşi cu atît mai repede, cu cit oprimarea va fi mai acerbă. — Din acest punct de vedere, elementele din extrema stingă ar trebui să fie munmite. M. Sevastos UNIVERSITATII ! «Nft. XVMe» 4025 I A Saionamehte UN AN . . . ,r 150 LEI5 SA8E LUNI . . . . 80 „ TREI LUNI 1 III 40 „ ADMINISTRATIA IASI. — Sh. Marzesst*. 1? — Telep o Rriwo.*o« numărul LUNI 26 Septembrie 192 ANUNCIURI Se pr®«s©sc Sa AGENTIA DE PUBLICITATE I. brAnisteavu — Sir. £3h. Mar»««*® f? — Concesionară exclusivă a publicității — Un număr reabbiait — Pacifismul Bolşeticiior la cursul uoui Interview bordat unu! trlmic «pecia! al zU- rolo! „Dal'y r’hronicle“, d. Jotfe, şeful dirrgaţianel da p*e mlş'v'stă, ■ declarat că preocuparea ce primează toate cdelalta pentru guverna! «O'ieiefor este de a obţine garanţii, contra oricărei noul agresiuni. „Prin urmare, a adăugat Joffe, noi vom menţine cererea noastră ca armată polonică fie redată“. Corespondentul reamînindu-i declaraţiile preţuluiSaplha care s’a opus (n urmele guvernului său la orice intervenţie străină In chstinul de apărare naţională, d. Joffe a adăugat: „Suntem dispuşi a discuta chestiunea menţinerii de efective suficiente pentru apărarea naţională, dar nu de natură a constrtui un element de atac. In ceea ce priveşte chestiunea frontierelor, d. Joffe a declarat că nici o dificultate nu te va ivi din partea bolşeviştilor. INSEMNAPI Generaţia de mine Zi cu zi şcolile Işi deachid porţie şi absorb năvala sprintenă a copiilor. In sălile da invitat ră, din aceat fraged aluat omenesc, se frămintă generaţia de mine. Din Urma difuză a şcolarilor se va îimprzi armonia gîndit'arîi vl'torului; rolul zgomotos de aatizi se pregăteşte că oc. p* local pe care noi 11. vom lă*a liber pertra un şir de «Di. Dar generaţi» de m'ne îrtl'*»pln* vrem un Ingre. Irţeşnirea îngălă urei este prea nuţin mulţumare. Sănie sort prea îglomrrate, comoditate» lipseşte, cârţile ş' rrchi li le s unt prea costisitoare. Diferite alte nevoi ne- Inplite »a s» dispară acea atmost fă didactică p in care te m-rni î vrtaturH Li poate da un red bog t Ce e pa d- mine se t*l învelineazâ U,«Xemplre j - (nice ale p r nțihr c»r fnnoara la mi-rii s plitei. Un 'a ir» de es r nt», d* amor»litat, d» h'liv n s-d. t'nde să facă ore» de timuurlu rtio copiii noştri nDte monşt I. Liceanul de a»tă*l nu se raaitunac a h inărl p «t *al u ţig r» fu gura şi ca o hil la sodu t femeşti; el h Idueac la şcoală de prof-«orii vinovaţi — mă rog — de filogermanism. Pl dl e t“ cazai re ent al d-I»l proLsor W. Gbai din B corşti. Lucrul nu. este ca totul nefire«. Ce armaşi poate p eg' ti o ţară In care se furi la mini dere, re shingiueşte Ia sfgsrartţi, se înjură şl se aa»siaaază în vi»ţa clică ? Vom recolta după semănătură. Gen'riţa de mîne va sparg« p ouţ n geamuri evrreşti, d pă exempul proaspăt al înaintaşilor, studeţi, adunaţi un mare congres naţional la Cluj. Renovatus şedinţa Comisiei Comitetele şcolare. — Terenulfugitiv din PScifari.— Monumentul de la Mărăşeşti — Taxa la tramvaie. Afacerea Mari. — Expozeul d.lui Negrizzi. — Aseară a avut loc şedinţa comisei interimare, sub fpreşdenţia d-nul Mîhai Negrutzi. Sunt prezenţi d-nii Ciîibdache, Bores, Rolo, 5cat*mn, Ţinţu, Diamandi, Gerasim, Nădjde, Nazane, Gotan, Petrei, dr Ziibcştein şi V. I. Rada. Un răspuns D. Mihai Negrizzi luând cuvântai zic» : „Si-mi daft voie să vă răpesc p^ţin fim*». Am daria*at la Intrarea mea în Primărie, ci no voh faca poîltlă, ci nomano- Htică comunală s’ am z că von cere concursui tuturor oamenilor de bine, indiferent de coloare poftită Am făcut apel la preaă, care este o putere mare, să-mi dea concursul său s’ reconoic mi l'a dat. Așa credeam că voiu putea administra cu puterea de muncă și de morală, pe care, cred, că o am S’a rornit hsă o campanie politica in potriva administraţiunel mele şi ziarul de coloare politică, care duce acea campanie a zis ci anul cinic şi conteil chiar bana mea credinţă. N’am hapaoa, nu am făcut de cât o dare de seamă a celor făcute şi aceasta peatru Domnulor- Voastre, căci mi-am pui maximă să pisiş: înainta, dar faţă cu acea campania da ponegrire, mă văd atât a mi pita înapoi. Ţin al sa ştie, cina işi face datoria şi în curând opinia publică va fi pe deplin edificată, punându-l înainte toate dosarele metr care vor dovedi ceia ca am făcut au şi toata dosarele cu ce au făcut ei şi se va vedea atunci cine şl a ficat datoria şi cine nu. [ Delegaţii comitatelor şcolara In conformitate cu legea se aleg consilieri, ca dalegaţt al comunei in comitatelor şcolare. Vor fi gara d-ni Ţinţa la şcoala Trei Erarhi Gherasim la şo* Iile Principala Pardonand şi Petre Râşcanu, Negraţi la şcoala Carol I, Gerasim la Cuza-Vodă, Nasalie la Vasila Conta, Nadejda la Vâsli* Alexandri şi Elena Doamna, Părintele Goian la Petru Poni, Borcea la Asadil, Rada la Adamache, dr. Z Iberstein la Lambrior, Roia la M. “Cogălniceanu, Cilibidacha la Carmen Slava, d na Patrovici la Regina Ei«abeta, d-»ll Diamant la Hatmanul Nicoara, Wachtel la şcoala Al. Bidireu, Damant la Nfreana, Petria la şcoala mixtă de la Ţicău şi d-na Popodei la grădna de copil de la Spolt . Terenul fugitiv din Picurări D. N'gruzzi arată pericolul t«renului f- g ti din Păcurari ș' Toma Cozma, care I tir «Urle pună In p'lm»i dio s oa*a P»t u Poni. Se nașt' O Vie d acutluni. O. S :i,t»ra, apuse ,ft chestia vinei nu • «Uhl Iti sl lasu' «arac nu pot face sacrificii prntru cas le particulara. la urma «e admite uo credit d- 8 i,ooo lai pentru întărirea soarei P. Poal. Se ^oteaz* an cred't da de 2x do let, pentru amenajarea pieţii Aădărău. D. N'gnzl propune a te schimba deaambrea pieţe , la care d. Sutara rispunde ca această ahimbare ar Insemaa ano contribat*, ci politică la comună. Chestia se amâni, Monumentul da la Mirişeşti Se ia în discuţie acordarea unei sume pentru monumentul din Alărăşeşti. I. V. Radu propane 5oo lei. D. Gheradin zice că e ruşine cea ta că 1 5 o iei dă d-au din buzunarul ssu. [D. N grutt zice că nu acceptă apestrofa d-lui Cheraaim, laşul sarac de ce poate, dar din toată Inima. D. Ghereslm poate da 5oo le din buzunarul său, cu insă nu poţi face acearta. D. Scutaru,—„Comuna Issl e mal aarsc* ca d. Gh*raslm. La intră «e vot “azi sîrmî de ?ooo Iei, la care d. Diamand va ad*'ga personal 2ioo lei, pentru care primarul ÎI exprim* mințnmiri. Se vote»ză an credit de 19895 lei pentru restaurarea monumentelor din totalitata si un ajtor de looo lei pentru parcaj sporti . Taxa la tranvale Se sporește taxa de tranvai la 1 franc, curdurere de 5o la sută pentru elevi. Se acordă an credit de lo.00o lei pentru Întărirea podulul peste Bshlut. Atacarea Hani Amaj»m, după Însuşi spusele primarului la o ches tie delicată. D sa dă cetire unei adrese a d-lui Scutaru prin care cere că din lipsa de locuinţe, să nu ie distrugă casele expropiate. E vorb» acum—zice d. N*gruzi—de căzun special al Casei Hart şi acea a d-Ior Olianschi şi Rosenblum. Adaugă că işi va da părerea la armă. D. Scataru explică roata cererei sale faţă de lipsa de locuinţă. însuşi d-sa nu găseşte localuri pentru şcoalele speciale ale regiinei. D. Cilibidache zice că ori se dărâmă, ori se menţine ca la Hart, tot nu se rezolva criza de locuinţe şi cere intrarea In legalitate şl dirimarea, Boreea sa râdică ca putere In potriva aceatel propuneri. Am verzat pe toată lumea, şi acum noi să făcem altfel, ce vor zice eşenii la aceasta. Dacă noi dăm proprietăţal d lui Hart de au plătit proprietiţel, este o nedreptate. Trebue sl mergem o cale dreaptă şl vă rog sl nu adrabrţî. Discuţia rulează In chip vehement. D. Negruzzi îşi dă In adevăr părerea la armă. Criza de locuinţe există, cele două societăţi de construcţiuni rftine nu construesc. In chestia Hart au două păreri. Comuna e proprietară num*! pe materi*!, dar o parte d'n tiren tot lui Hart ap.rilue. Pentrua face p. Hrt o nonă Hâdre, aşi trebui să expropriez toate casele din strada Ştefan cel Mare, spre a fact bulevardul proctat. Şi aceasta ca o pot face, deci Intre a avas un loc viran şi construcţie pufer pe cea din ormi» Primarul mal dă cetire anei consultaţiuni a d Ini avocat Lascr Rosetd, prla care acesta spune că ae poate In u Unta refacer a Casa Hart In »ondulări ca să plătasci costul material’Iul șl al da o procent»*litate de chlrie, ole gându-i după 5 «un a* sa supue a lni»re fără «omațiune. Dls uțla continui via şi după aceste expll aţi noi. La urmi a» pan» la vot şi sa admit senţia arătă mai sus la che*tia H*rt. Votează contra d-nul Ciublda* che și Boreea. Se admite exproprierea casei Cesans'ht și se aemsste o comlalane pentru a verifica soliditatea ca«t*t Rojsoblum, Orle fiind laanitate șednța se râd, ci. Interimare Remaniarea ministerială Bucureşti. — Ştiri din Izvor takist afirmi cu certitudine ci remaniarea ministerială se va face sflptamana viitoare, când d. Tăzleanu va ieşi negreşit din guvern. INFORMATIOHI 15*3 Se ştie speţa curioasă Juridici pa care o prezintă foastela case Tuf!!!, din coiful strizsi lozonski. Expropriate — minus o porţiune de teren din fundul cu*ei şi plătite cu rotunda sumă de 200.000 leî, — exproprierea se făcuse înainte de războiu — aceste cam au fost evacuate in cursul războiului, pe motiv de dărâmare, pentru ca ulterior să fie cumpărate de d. Leon Marti. O încercare a acestuia de a obţină autorizaţie de reparaţie a fost respinsă de administraţia comunali. S*a flcut uz atuncea de calea extraordinara. Chestiunea a fost discutată ieri de comisia Interimari, care a aprobat autorizaţia. Mu ne oprim asupra faptului că nu oinul administraţiei comunale s'a ivit diverginţa şi ci pe cind d-nii Borcea şi Cilib’dschi au fost contra, d. Negruzzi a fost pentru. Faptul nu-i concludent in cauză, după cum, efeft de caracteristici este violenţa discuţiei din sinul comisiei Interimare, nu aceasta interesază. Ne aflăm in faţa unui vot al întregului consiliu. Trebuie să fi existindoar argumente şi preocupări serioase intru apărarea intereselor comunei. Dacă este aşa urmează de văzut In ce condiţiuni s’a decis a se da autorizaţia ? Care va fi partea comunei din foloasele ce vor rezulta din exploatarea casei ? Cfnd reintră comuna In deplina stăpânire a casei, plătită d© ea cu rotunda sumei de 200.000 iei. Despre toate aceste ne vom ocupa pe larg, căci opinia publică are drept să ştie cum îi sunt apărate interesele de «»I care administrează comune laşi. ** Aflăm că Societatea simfonică George Enescu se desfiinţează. Orchestranţii atraşi— cu drept cuvînt—de lefurile mari ce li se oferă la Bucureşti, Chişinău, Cluj etc, părăsesc Iaşul iar orchestra dislocată e în neputinţă de a începe concerted. Pentru publicul ieşan, vestea aceada este o mare lovitură. De bine de rău,odită pe săptămînâ, puteam auzi muzica bună şi laşul se putea mîndri cu concertele simfonice. Lovitura de grape dată orchestrei George Enescu, a fost şi retragerea subvenţiei de 109000 franci acordată de minister. Oare statul şi comuna care găseşte bani pentru atâtea sinecure, n’ar putea ajuta societatea simfonică ieşană ? „ Acum când se anunţă s fletal numirea d-lui Puklewki ca reprezentant a lui Wranghil in România, se cuvine să relevăm un fapt caracteristic petrecut la Iaşi. Se ştie că se luaseră măsuri ca să se rechiziţioneze localul consulatului rus, pentru cele două curţi marţiale in fiinţă în oraşul nostru. Când s’a prezentat comisia de rechiziţie, d. Stratan a făcut cunoscut comisiei că consulatul continuă să reprezinte Rusia. Dovadăeste faptul că funcţionarii continuă să-şi primească leafa în bani francezi şi prin Intermediul guvernului francez. Comisia de repediţie aducând fontul la cunoştinţa guverna şi lă cerut Instrucţiuni. Răspunsul acestuia este apic. Guvernul spune Intr’adevăr comisiei ncă citaţii continuă să considere nereprezentanţii de odinioară ai Rusiei ca reprezentanţii legitimi pentm vremurile de acum*. Faţă de această sluţie nelămurită, guvernul crede că comata de recolt[pe trebue să renunţe la localul consulatului rus Şi astfel consulatul rusesc a rămas nerechiziţionat! Eri au sosit în localitate o parte dintre parlamentari aleşi în cmnistiunea de amhetă pentru Basarabia. Azi urmează să sosească şi cealaltă Tot azi cu trenul de după prânz, vor pleca cu toţii la Chişinău. Eri a avut loc la Prefectura de judeţi consfătuirea agronomilor sub preşedinţia dun Pogonat, Prefect de judeţ. S’au luat toate dispoziţiile pentru aprovizionarea judeţului cu 235 vagoane seminţe care vor fi distribuite locuitorilor. Pentru a se evita aglomeraţia cu ocazia preschimbărei rublelor, direcţiunea Băncei Naţionale Iaşi, a stabilit următoarea normă: Se vor prezenta la preschimbare depunătorii de ruble astfel: In ziua J de 28 Septembrie No. 1—400, 29 Septembrie 401-800, 30 Septembrie 801 —4200, 1 Octombrie 1201— 1600, 2 Octombrie 1601 2000 3 Octombrie 2001—2400. Publicul este rugat da a se ţine cu stricteţe de aceste disposiţiuni pentru a se putea efectua djspre înlesnirea d-lor în bune condiţiuni schimbul. Averescanu şi d. Take Ionescu Amicii generalului Averescu vor să ne deprindă cu sistemul duşului scoţian. Astfel, după ce s’a văzut spectacolul schimbului de telegrame Averescu-Brăteanu — care de fapt a constituit o grea lovitură pentru d. Take Ionescu,—acum oficiosul îndreptarea intervine întru apararea politicei ministrului de externe şi atacă "partidul liberal pe această temă. Intr’adevăr, ziarul în chestiune scrie : «Interesele noastre sunt susţiute nu in funcţie de amba personală a unui om, in starea sacră ca totul pentru o eroare în care a căzut,ci ţinăndu-se seamă de realităţle pe care totdeauna trebue să le abă in vedere omul de Stat. De acea este profund blamablă atudnea acela parti politic, care, continând să atace pe aliaţi, a încercat totuşi să denigreze cu antipatie acţiunea ministerului nostru de externe in străinătate. Mai ales pentru aceia care poartă răspunderea unor mari greşeli in politca externă, o asemenea ţinută este intolerabilă». E de văzut cât timp va dura această solidarizare cu politica d-lui Take Ionescu.