Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-18 / nr. 4043
i"TriminiTii" - n ...................................................................................................... Caut spre închidere una locuinţă minimum 41 camere în centru cn apropiere Aiesa la Agenţia I. Brănişteanu str. Mărzesm 17 sub V. I Mm Cinema ELISABETA ASTÂZI a 2-a serie din senzaţionalul film de aventuri de Louis Feuillade autorul lui Judex şi Tih-Min iun! 13 Oeiomhs*©: BUNĂ OS PICH dramă de S^assBcSfs eu Kedjuhhin -\lWî Cr?v,Sj '-114J ^ |/m^ î REBECA HELLMAN SIMON BLUTHAL Logodiţi I Iaşi, Octombrie 1930 I In oricărei alte înştiințări PĂLĂRII Mol, c§© prevenleitfl Italians, ceiuifi s»p«rtoaro form© m©«§âra9©, «ga vâ*zare en gros la IMS! IftSSLOS?. CIUENA HODERH Cu fiscepere ci© JOI 14 Otlombria *a s?mh®9a mailsteuri și seara la oar B - SERIA lî -EMILII PARISULUI » Mare dramă defectivă în 5 acts, după scrierea marelui romancier Alexandru Dumas tatăl. Rolurile principale sunt susţinute de cei mai buni artişti francezi în frunte cu marele dramaturg HENRY LEBRUN CĂRĂMIZIgrosime CIMENT A, 1 Zs»S«weîs*, Tiwcji i. Mini ian» el® PSmskbj», Cms®, ^ Sâ?'®ă ga*w».nlz«ti, f«r pătrat şi rotund, nfturs dia fier, eRumibiuRi, iîozaa® DE FIER SISTEMATICS* ttm gls®«« da vâAsara la : Se caută na mezelar la fatsrice de mezeluri — S. LEIBOVICI — Sjsestsa Socola 32 CashMrifl rutinată, se angajează imediat de casn Emanoll Marcovici Iaşi itt Ştefan cel Mare 54« tfDACIA“ Societate anonimă tie construcţiuni şi întreprinderi publice şi particulare — Iaşi, Str. Palat 2 Juminsei — Societate Apoimi — BUCUREŞTI - IAŞI , BUCUREŞTI - Librăria Alcalay, Calea Victoriei 37. „ „ Str. Lipscani 88. „ — Tipografia Universală, Str. Covaci 14. — Biroul de Editură Şi Depozit, de papeterie en-gros, Str. M. Millo 6, IAŞI — Librăria „Viaţa Romînească“ (fostă „Librăria Nouă“) Cuza Vodă 83 „ — Institutul de Arte Grafice „Viaţa Românească® (fost tipografia „Dacia“), Str. Lăpuşneanu 33. „ — Institutul de Arte Grafice „Viaţa Românească“ (fost „Tipografia Naţională“), Str. Alexandri 11. Asortiment complect de cărţi şcolare şi opere literare; furnituri de biurou şi rechizite şcolare, depozit de papeterie en gros, etc. TEATRUL LYRIC Trupa israelită sub conducerea D-lor ASCHKENASY şi SIEGLER cu concursul D-nelor Rosa Siegler, G. Askenasy şi a D-lui A. Rosenstein ftstSzi SlwtbâtS 1© ©ctemMa 1923 M&timiss ©faâ 4 p. m. DOI SERGENȚI Seara om 9 Cnainla ta glumă Comedie în 4 acte de RakovicIiES 17 Octombrie ora 9 seara ViGE-EESE Impresar H. BRAUNSTEIN rwv-e■» SPEC?'ACOLE ea cinema eu sabeta.— Astăzi în matmetic! și scara aerenizată a 2-* si ne din MISTER OSUL BARR B4S de Loula Fam I d autorul ini Judex sl Tih-Mun. Sala CINEMA SlOOLl Societatea Mărăştimi— Ce Inceere de azi şi In zilei® următoare PENTRU LIBERTATEA OVÎEN RE‘, Suberpă dramă acozaţionali 6 cotoarle acte cu o roontere şl o ac iune extrordinarl, In roturileprincipale ce! mai de sear»»8 sm**ricanl TEATRU CINEMA SIDOLINa«R*l*îlsl 17 Octombrie ora 9 sara Peifra libertatea emenirel Superbă dramă senzaţională în 6 colosale acte cu o montare şi o acţiune extraordinară, în rolurile principale cei mai de seamă artişti americani. Pus în scenă de autorii filmului Faci trecură barbarii. LUNI 18 OCTOMBRIE orele Dată de cunoscutul şi adevăratul Telepatist şi Hipnotizator Prof. EUSSEW® OROYN care a uimit Capitala întreagă cu experienţele făcute în cele 5 şedinţe din Ateneu şi Alhambra & Registre pentru hoteri se abia fie vânzare Ia liberia Cesstra â Lşi Str. Mârzesc 25. “TM~ •• —_ de închiriat o cantră mobilaţi şi baltărie pentra o tâaări perechi, a se atae$a Ia Segall str. Cu "O N ' Is». Anarhia în Turcia — Aliaţii v©r isitek ini millteresfie — Bum es’t — Ştiri pozitive din Comtantinopol, anu nţă completa debandadă ce domneşte în Impirul turcesc Situaţia este desperată şi Aliaţii vor interveni „mana mistri" parim are stabil şi a înlătura anarhia existentă. OPINIA ® Relativ Ia rabatul fort corn’sa str Caz* Vodi, autorități* nouittenişti lăsarea- c* c®azornlcirla d ini Sarr.oil H »Ipern dn str. Coz» Vodă Nu. 5, la care «’a comis furtul, se afli Improvizată 1* o fereastră a ctfanelri d Joi H'rsm GoMstin. aub form* nnri ^hecete care ceste așezati fu Irt r/oriul cafenelei. Furtul #% coral* prin detașarea unor srlndurel? de ia acoprr'sri gheretei, c»re este mai joa ca datfon,’l cafenelei. Autora* furtulul deci, a print oora in toriă Mrrtatea dipS Inchderea csfeneel, fără ca »2 postă fi observ»! de sergentul din punctai respect!' șl de cauza obloanelor de lemn, care acopere fer» a str» fu timpul nepţel şi de ca atât m»l puţin de persona’nl de servHu de la Pre?e*tura Poliţiei şl Brigada de Siguranţă. ArfFI dacă acest Jhrt adaogă nota poFţiei—na a fost »obes, de cftre c’neva dn peraonelnl caznele!, urm^zd a fl »‘mulat şl de 1 srganiia de Porţie nu pot avea nici o vîafi. 35? Imprlffiare» tezelor de licenţă şl dctorat, precum şi anaţinerea tarei de dotorst fa r»edlrioări chirurgie, amlnete prin devete!« da ^*rtles ’alle 1919 șl laoasrl» 1920 se prt argste pină la 1 Oct 1921. w M!nl*terul de Instro ti* publică a decis c» toţi învăţători condamnaţi pentru d-sertsre ȘÎ apoi »mnestistl — *8 na mal fie reprimţi în InvăţămSt. Motivai: nu m»l pot corespunde mtmei de tdu'etor] al copiilor. V CEPCUL DIDACTIC.— Damlaecl 17 Oct. ora 3 p. m. are Ioc *dao#re» generală, fssfâia convoc»re, a toturor membrilor Cercelul. L» ord*n*a zilei: 1) Paposa! comitetulor. 2) R»portd cenzorilor. Votarea bcdgrt■tini. 4) Aleg-re® apelul comitet. I f s D. Ndlo l»ne*c« * fost nerwft avost al epitropiei Casei Sft. Spiridon. V La Vlen» a! B'dap^at*, c"r*nl frâ ul nostru a’a urcat la 7 coroane. VK Aat’z’ după »miază ae va fac« cu s' Omolta te trenapfrrt*re* la gară a rSm's^t'Ior pămtnteşti ale nefe»ctului subiocobnect A. Gh’pacu, mo»t Ia cunoscutul accident de »■! tie. W Până acum njiobtrul de războiu admit*a amânări de studie tuturor elevilor tnceplnd din clasa 7. Acum» Inaă aceste femn nări nu mai sunt admie. Mai mulţi tineri, “ne roagă să p^bilăm sces*tă nedreptate, rămânfad cu Ministerul de Războasă revle. & Direcţia Băncei Naţionale isş! aduce la cunoşt nţă publicului care a primt cekuri pentru V0-roanele şi ruble e preschimbate că numai pânft la 25 Octombrie se vor plăti aceste Cekuri de ««cursalele şi »gerţele Băncii Naţonale Iar după acesstă dată se vor plăti numai de Banca Naţională Bucueşti. — Un C8sr©f»t ?mpatr?va fuziune! Feditaţie l — Bucureşti. — La 1 Noembrie va avea loc adunarea partidului ţărănesc. Se face mari eforturi de fitre amicii d-lui Mhalache pentru a se crea un curent favorabil învăţătorului de la Topoloveni. „ Acest curent va vota contra unirei cu lastadul naţional şi va cere păstrarea partidului ţărănesc şi existenţa lui pe baza luptei de clase. În jurul ultimatului socialist Bucureşti.— Delegaţia socialistă, care a lăsat un memoriu-protest, fiar prezidenţia Consiliului de miniştri n'a primit încă nici un răspuns. Azi va avea loc un Consiliu de Miniştri, la care se vor discuta cererile partidului socialist. Generalul Averescu, are discuţii particulare " cu diferite personalităţi politice, petru a sonda părerile lor în chestia răspunsului ce trebue dat. Probabil că chiar astă seară, delegaţia socialistă, va capata răspunsul. Evreii din Bucovina — De!araţie d-lui Maye? Ilnar — Bucureşti.— Şeful partidului naţional evreesc d. Mayer Ebner, a acordat un interwiev ilarului „Izbînda* în care dă interesante lămuriri asupra situaţiei evreilor din , Bucovina Ei cer acordarea unei largi autonomii naţionale nu numai în chistila culturale ci şi în cele sociale Guvernul român ar trebui si, iese sub îngrijirea lui tra’e şcolde primare si secundare ,evreieşti. Evreii sânt un factor de progres, cu care poporul român o sa trăiască în buni înţdegtre. In Bucovina mişcări anticitaite n’au existat, aşa că nici dela una înainte n’au de ce să existe In ce priveşte acuzaţia că evreii sunt bolşevici d. Mayer Ebner, contestă această afirmaţie Evreii sunt elemente naţionale cari nu se pot împaca cu ideologia bolşevică şi mai puţin lucă cu regimul bolşevic. Pacea ruso-polonă Bucureşti. — Luna viitoare V avea loc schimbul de ratificări între Polonia şi Rusia. Potonii se declară complect mulţumit cu condinie căpătaţi la conferinţa din Rga* băneşte Ungaria BUCUREŞTI - Le Temps“ anunţă că reeprezentanţii guvernului ungar au cerut guvernului francez să acorde Ungariei înlesniri* financiare, după cmn şi Austriei au fn*t acordate. Franţa le a promis imediat după cesa va efectua schimbul de ratificări. Se crede că Anglia se va ridica contra acestei cedări a Franţei, care are darul de a lovi în interesele economice şi financiare ale mai Britanii. Mari agitaţii in Ardeal - Pe chestra schimbului coroanelor — Bucureşti. — La ministerul de finanţe s-au primit rapoarte de la toate instituţiile financiare din Transilvania, prin care se semnalează mari agitaţii în chestia plăţei restului de 00 la sută pe care guvernul l-a reţinut când au fost retrase din circulaţia coroanele. Mişcarea Socialistă Fuziunea partidului cu sindicatele. — Nasuri In vederea congresului B« ;ar«?!t!.— Confeetil Partiduiui Socialist va avea loc Irevncabil. in silele Grădonulor. Până stanii continuă zilnic ședințe de co^a'aMre a tetaror aindiî’atalor a»re a as fixa vederi e fiecăruia. Fuz’omre» Partidulnl ca cernişi» generali a «indicatelor este fapt îndeplinit Partidele şi «Indicate e dn Arderi B«nat şl Bacovin» »şl vor anunţa farion** rea U deschid rea congres i Iul. Pentru accelerarea lucrărilor toste micile aior S!c»te ae formează fa U Ioni. Aetfri sindicatele lacr*♦orRor de I* Arsenal, Phrote hale. Coafeețl» au format: Unlones lucrătorilor din Industriiie m litere. D.nli Criatesca Dobrogeana, Fabian s' Fiaerss aa fo»t etimp In t ra pmra a aslta la discuţile de^a erare I» înursatlmata III a. MuocUori aaot a toţi pent a aderarea la Internaţionala da la Moscova. Ciocnirea de trenuri — din statist Chirana. — Bucureşti.—Eri a avut loc o ciocrire de trenuri, în aproprierea staţiei Chitina. Ba tren navete, înscarcat cu piei a fost ajuns de către trenul ce pleca spre Ploeşti. Ultimele cinci vagoane ale trenului navetă au fost distruse iar maşina trenului Ploeşti a fost cu totul stricată. Din fericire, nu se inregistreazi nici o victimă omenească. Serviciul telegrafic si telefonic AL ZIARULUI „OPINIA" Situația politică Internă Prinenirea guvernului — D. Matei Cantacuzino reintri în scenă ? — Bucureşti.— Dl. general Averescu gândeşte la o serioaă remaniere a guvernului. Pe zi ce trece, primul ministru vede necesitatea unui guvern solid, cu elemente de valoare, care să poată face faţă multiplelor nevoi de cara ţara suferă. Chipul in care se va face remanierea nu este încă deplin hotărât. Primul ministru șovăe între o simplă remaniere sau constituirea unui nou guvern, de concentrare. Stabilit este insă că primenirea guvernului se va face.* Prima personalitate la care va face apel Generalul Averescu este d Matei Cantacuzino. Relaţiile primului ministru cu dorui ionatul ra înstru de justiţie, ar fi acum foarte cordiale. Corespondenţa intre ei este foarte fecundă. Intr’o ultimă scrisoare primită de generalul Averescu, d. Matei Cantacuzino repune condiţiile de intrare în guvern. Cercurile politice din Capitală cred că d. Matei Cantacuzino, nu va întârzia să revie — numai pentm ca să cruţe ţara de venirea la putere a unui guvern liberal. Franţa sprijină în lagărul ţărănist Doleanţele micilor industriaşi Busarut!.*— Ei! #*a prezentat la miniatorul de justiţie şi cel d- Comrrț — o delegaţia a micilor indastarişl, apre # pretat» împotriva roodrcîol cum »e împart materialele căzut« poartă de războini d» care Snda&trila mkci sa stit* ne os. Ministrul a prim’t memoriul şi a pronia del-giţlel că doie*Bîeta mtallor b dustriaşi vor fi d pin eHI^ăc te. Condamnarea socialistului Pătruţescu Buaureşti. — Curtea Marţială din Galaţi a condamnat la 2 luni în hisoare pe fruntaşul socialist Pătruţescu acuzat de propagandă bolşevică în rînduri e armatei. Odată cu ei, au mai fost condamnaţi trei soldaţi la câte 30 zile închisoare pentru ascultare la cuvântării propagandistului Patruţescu. Acţiunea partidului naţional Bucureşti. Marţi 19 octombrie, va avea loc la Timişoara o întrunire a partidului naţional din Ardeal. Vor asista delegaţi din Tornai al. D. Iuliu Mania va face un expozeu a situaţiei Inoastre interne şi externe.