Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)

1920-10-20 / nr. 4044

k < Alt)t •wr 'imm ABONAlüBfTE UN AN . . v. : 150 Ltóí SASÉ LUNí , , SO „ TRKL.LÜN1 Í i t ' \ m: „ ADMINISTRAŢIA m$i* — Uh* t^irasifsa 17 - ír bel «VON, Ko.-acm ~ âUS&â mihruüri go A N U^M OIOBi m prhitasc Is AGENŢIA DE PUBLICITATE l BRÄNlSTEÄNU — -•« Star. Ä Misrs®*®« 1? — r? — CoKficaioaară esciuaivi a puMsitiţeî — — Da WLam&w veeisí# i2ie« ** +■ T­V ► 1 CONFERINŢA de LA BRUXELLES ŞI ROMANIA — ţinufi firi noi şi nu In contra noastei acaastl conffarinţl a adoptat concluziuni care no privase In do aproapa — Se ştie caracterul conferinţei financiare de la Bruxelles, la care, In treaett fie zis, Roml­­nia n’a participat Convocată pentru a încerca stipularea u­­nor remedii în priinţa pre­carei situaţii financiare de as­tă­zi, această conferinţă, fără a conchide la măsuri obliga­torii, a ajuns, după laborioa­se cercetări şi discuţiuni, să concretizeze o sumă de indi­­caţiuni, a căror aplicaţiune ar putea scoate Europa din grava situaţie financiară de astă­zi. Instrucţiile conferinţei, tri­mise tuturor statelor, au acest caracter extraordinar de im­portant , se potrivesc de mi­nune pentru România. Oricîte de paradoxal ar apare fap­tul, el este însă riguros şi ma­­tematic exact. Conferinţa de la Bruxelles, la care Homlnia n'a participat, a lucrat In lipsa noastră, nu Tn potriva noastră ci pentru noi. . • Intr’adevăr, rezoluţiile con­ferinţei — graţie cărora spe­cialiştii socot posibilă amelio­rarea actualei stări de lucruri — pot fi rezumate în urmă­toarele patra prescripţiuni: Statele să nu facă nici îm­prumuturi. Şi activeze ori se poate de mult producţia, Să facă cât mai mare eco­nomii la cheltuieli, Să-şi alcătuiască un budget real la venituri şi heltuieli, pe baza cărui budget să şi ducă fiinţa de stat şi cu stricta pasă a prescripţ­ilor budge­tare. Cum am mai spus, aceste prescripţiuni par a fi anume dictate pentru Romînia, căci noi, de la începutul războiu­lui şi până acum, dar mai cu seamă de la în­cheierea armis­tiţiului, am făcut tocmai con­trarul de ceea ce socot spe­cialiştii ca necesar pentru a scăpa cu bine de criza ac­tualâ. * Intr’adevăr, care este rea­litatea de la noi ? Statul român trăieşte mereu din Împrumuturi interne şi este mereu In eiutarea unui împrumut extern. Nimic nu s’a făcut pentru activarea producţiei. A lipsit şi lipseşte în această privinţă conştiinţa şi a păturei condu­cătoare şi a lumei muncitoreşti. Cei de sus reduc totul la un expedient şi că un mijloc de îmbogăţire rapidă Cei de jos n’au înţeles că sounînd munca duc la ruina generală şi deci şi la a lor proprie. Nu numai că nu s’au redus cheltuielile dar da­ţul miliar­delor continuă tot atât de ma­cabru ca în vremurile sinistre ale zăngănitului săbiilor şi bu­hăitul tunurilor. N’avem budget— nici ma­­car un început. Tot ce s’a fă­cut în această privinţă consti­tuie un formidabil bluff. Pe baza de venituri inerte şi a­leatorii se­­cheltuieşte nebune­şte, se face o râsipâ cum vre­murile cele mai decadente n’au cunoscut. Aceasta i­a situaţie. Rezultatele se văd. Valuta scade mereu şi stăm mai prost din punct de vedere valutar nu numai de cît toate statele în­vingătoare ci chiar şi de olt unele state învinse. Nu numai dinarul îşi râde de leul nostru ci şi leva bulgărească. Au aierul diriguitorii noştri că sunt surprinşi. Se indig­nează faţă de cele ce se întim­­plă şi mai cu seamă faţă de perspectivele dezastrului fi­nanciar ce vine. Nu vor sau nu pot să vadă cauzele reale. Nu pot sau nu ştiu să citească instrucţiile date tuturor state­lor, dar parcă anume scrise pentru noi, şi care singure ne pot salva. Şi cu toate aceste, numai prin realizarea celor patru mă­suri prescrise de conferinţa de la Bruxelles vom putea scăpa. Dar este cine si Ie înţeleagă in ţara românească şi mai cu seamă este cine sfi le îndepli­nească ? Ia ţara lui I B. D. P. şi a Reşiţei se mai găseşte oare cine­va care să vază prin altă prizmă de­cât acea a o­­peraţiilor doi case, care îmbo­găţesc pe anii peste noapte dar duc ţara la prăpastie ? Cine ar putea afirma In conştiinţa că da?­ ­• Seria INSPMNAR S’au dat la brazda Conducătorii Rusiei Sovietice s’au recomandat ca apostoli ai unei Unii noui şi au pretins să abjure vechile ‘năravuri ale po­liticei si diplomaţiei burgheze. Necontestat ca la începutul ac­­tivitătăţii lor comisarii bolşevici s’au condus după cu totul alte norme decât guvernele celorlalte state. Dar de la o vreme apos­tolii din Moscova au căutat printr’o sumedie da mijloace să infecteze de bolşevism diploma­ţia „ordinei“. In contactul inte­resat dintre diplomaţia burgheză şi cea proletară, ambele părţi au lucrat cu scopuri ascunse. Re­zultatul a fost că şiretenia „or­dinei“ a învins şi bolşevicii au devenit cei mai sadea diplomaţi burghezi. Lumea nouă comunistă s’a dovedit ca o simplă ediţie a lumei vechi. Delegatul sovietelor, Krassin, nu s’a mulţumit să declare că guvernul revoluţionar este dis­pus a recunoaşte vechile datorii ale Rusiei, dar s-a şi grăbit să preseze asupra diplomaţiei occi­dentale, adăugând: „Guvernul rus­ nu poate garanta că aceasta va fi întotdeauna atitudinea sa. Oportunitatea de azi va putea dispare“. Iată dar pe bolşevici făcând diplomaţie aidoma după modelul vechilor pacate. Cu alte cuvinte, bolşevicii s’au dat şi ei la brazdă. Importanta afirmaţiune a lui Krassin va indica desigur, o cale nouă „idealismului“ francez. Pa­riein că în cel mai scurt timp Franţa va taxa acţiunea lui Wranghel drept o aventură re­acţionară şi va mai mărturisi cu o democratică emoţie realitatea guvernului din Moscova... Ce să-i faci? E la mijloc o chestiune morală de o însemnă­tate uriaşă (Vre-o 30 miliarde); şi dacă bolşevicii s’au dat la brazdă... IMOVITUS In fata arenei generale — Grava s® va produce pani la 1 Noambria. — Se impună un spirit de cuminţenie şi concilaţiune. — Un fapt car­a­turistie — întrevederea dintre şeful guvernului şi delegaţia so­­cialistă a avut loc şi rezul­tatul se cunoaşte: guvernul promite întreaga solicitudi­ne pentru muncitori, dar re­fuză să primească injonc­ţiuni de la dânşii şi declară că este gata a recurge la represiune. Informaţiuni pozitive nu indrituesc să afirmăm că greva generală se va pro­duce cel mai târziu până la 1 Noembrie. Se pare chiar că socialiştii comptează pe o sigură reuşită. In special in Ardeal, Banat şi Buco­­vina, greva va lua mari proporţii. Cuvântul de ordine va fi ca muncitorii să se ferească de orice manifestaţiuni, aglo­­meraţiuni şi consfătuiri in masă, ca să evite cu desă­vârşire ori­ce justificare a măsurilor de represiune cu care guvernul ameninţă pe lucrători.* N’am pregetat niciodată a susţine ei greva an este o so­luţie pentru remedi­a­tele lor de astăzi. Ea nn greu azi şi mai mult situaţia creată din pricina insuficienţei de pro­­­ducţiune. Nu mai puţin nisk, am socotit că lipsurile şi ne­mulţumirile sociale nu pot fi soluţionate cu baioneta la armă. Guvernul trebue săt dea do­vadă de un spirit conciliant şi de o mare cuminţenie. A­­celaş lucru îl­­­cerem de la muncitori. Şi tot sperăm că pânâ la urmă gravul con­flict ce ar urma să se pro­ducă, va putea fi evitat. Un fapt caracteristic se observă cu acest prilej. Cei cere vorbesc de apă­­rarea ordinei şi ameninţi eu represalii se afli in faţa unor ceruri care tind tocmai la respectarea le­galităţii. Muncitorii car doar unele puncte ca: ridicarea efactivă a sti­­rei de asediu şi cenzurat, desfiinţarea­­Curţilor Mar I­­ale, încetarea sistemu­­ul expulzirilor ale­ ce­rinţe care dovedesc ci muncitorii su­nt de fapt apiritori al legalitiţii- Guvernul se erljaa si un apiritor al ordinal şi a­­meninţi cu mitraliera pe muncitori tocmai atunci ciad aceştia cer reintra­rea In legalitate. Si sperim ci şi din ca­usa situaţiei false in cere se găseşte guvernul din acest punct de vedere, el va face totul pentru a evita greva generali, gra­vi care nu poate fi decât dim­itoare din toate punctele de vedere. Calistrat Hogaş şi Th. Nicolau foşti directori ai şcoalei.. . Inălţătoarea solemnitate se în­­chee printr’o reuşită producţiune a orchestrei elevilor, sub condu­cerea d-lui M. Barbu. In astă seară la ora 8 şi jumi, are loc o masă intimă. Demisia mareşa­lului Pilsudscki Bucureşti.— Un radio ate­nian anunţă hotărîrea mare*­şalului Pilsudscki preşedin­tele republicei poloneze — pe motivul că nu admite inge­­rinţi străine în raportul din­tre Polonia şi celelalte state. Insistenţele guvernului po­lonez n’ar fi reuşit să modi­fice hotărîrea mareşalului şi imediat după demisia şeful statului polonez va păirăsi CATE­VA NOTE Strada LApu^neaau a fost reparaţi p&n& in dreptul caselor Teitler. ti e mai parajjal obicinuit al lacului, cu găuri, noroi ete. Si ee IntreabA jumătatea din stradr. Liputneanu de ee pentru ca eiumă, eftnd pentru eelaltă jumătate d. Ne*­grozai a fost mumă ?. * In legătură cu marile întârzieri ale trenurilor ţi argumentul că maşinale nu sunt alimentate, un călător apunea: —„ Cum ea fie maşinale auficient alimentate atunci cei de la direcţie au grija numai de alimentarea lor • Valuta acade, toate se scumpesc în­grozitor. E iadul pe pămănt Şi totuşi aerbărie nu mai ceatineae. AzitUm oare, in ordine serială, la moartea lui Petronius ? BLANZY Solemnitatea de la Liceul Internat Astăzi dimineaţă la ora 10 s-a serbat la Liceul Internat din lo­calitate, împlinirea a 25 ani de funcţionare a şcoalei. Erau prezenţi profesorii şi e­­levii şcoalei, cât şi un mare nu­măr de foşti absolvenţi. Preotul Emilian Vasilevschi oficiază un serviciu religios şi sfinţeşte apa, înalţă o rugăciune pentru Rege şi familia regală, în timp ce fanfara liceului sub con­ducerea d-lui Hass, intonează Imnul Regal. Apoi d. T. A. Badareu, direct­orul şcoalei, explică însemnăta­­ea serbărei, arată nouile condi­­iuni sociale în care şcoala are o naltă misiune şi roagă pe foştii absolvenţi­ să-şi pue râvna lor pentru propăşirea liceului. Un prim fond de sprijin a fost cons­tituit de d. vasilescu, în memo­ria fiului său August vasilescu, fost elev al şcoalei, mort pe câmpul de luptă. Se oficiază apoi un parastas în memoria foştilor profesori şi elevi decedaţi. In urmă d. I. Borcea, fost mi­nistru, a ţinut o inimoasă cuvin­­tare, amintind frumosul trecut de şcoală şi aducind omagiu memo­riei decedaţilor N. Gace, Ralet. AVIATA POLITICA Verdictul In procesul Bilic. MEH după replica pri­mului procuror şi rezumatul pre­zidentului juraţii au intrat in de­liberare care a durat 5 ore. Pe baza verdictelor juraţilor Curtea deliberând condamnă­m munca silnică pe: Petru Morari (şeful bandei), Sirghie Creţu , Gh. Lupu Mucigaru, Nichifor Bi­hici la 15 ani, Ilie Vasiliu la 10 ani, Constantin Viziteu la 5 ani, D. Constantinescu la 4 ani, D Cosma la 3 ani, Petru Petrovici la 3 ani, Mihai Poian (de la care d. Dimitriu­ actualul Direc­tor al Prefecturei de Poliţie a prins firul bandei) la 1 şi 6 luni, Petru Botez la un an, Aglaia Negoiţă la 6 luni şi Anica Hara­­bagiţa la 10 mii lei amendă cu aplicarea art. 28 c. p. Au fost achitaţi:­­ Costinescu Ilie Constantinescu, Vasile Iones­­cu, Vasile a Lupoaiei, Catinca Ignat, Elisabeta Rusu şi soţii Maria şi Gh. Mihailescu Pentru Vasile Buciag şi Alex. Ionescu s-a stins acțiunea prin moarte. Verdictul Cârței a făcut o ad­mirabilă impresie fiind foarte e­­chitabi dat. IHFORNATIUHI Or­ cât da nevarosimil a apărut multora, «iu asta mal puţin adevărat cd zvonul fn privinţa intenţiu­­mel guvernului da a reintroduce cenzura ara o bazi serioasă. Generalei Averascu, fn eur sul «nai convorbiri avute cu directorul ziarului „lUPTITORUl" a in­­zistat mult pa lăngă acesta pentru a I convingă si nu dea un caracter extremist ziar «Mu? ce-l conducă si in special a încercat si-l convingă ci nu trebui­e si dea curs articolelor d-lu­i dr. Lupu. La refuzul acestuia d. general Averescu a re­plicat : — „Ml veţi siti la o măsuri, pa care aş ti voit s'a evit Voi reintroduce cenzura pentru presă’1. D. Cardaş, fost inspec­tor agricol de Iaşi şi pro­fesor Uni­ver­sitar, a fost nu­mit director al „Casei Noa­­stre­‘ din Basarabia. 39. Comisiunea de expro­priere a respins cererea obştei de a se expropria i­­maşul comunei Iaşi. „ Camialanca judeţeană de expropriere din Hfov, cercetând Joi an număr de exproprieri, a neaceotit şi la­ dispozifiile de­­crttalal-Uge de expropriere în privinţa preţului şi a fixat hec­tarul de pământ la 4000 lei. „ Numârul victor al „ Vietei Române şi la va cuprinde un lung studiu semnat de d. Const. Sfere despre lucrarea lui John May­nard Krynes și tratând despre „Les conrégnences économiques de la Poix­ Stadial este un pendant la articolul de dam­i­zi, „Pax firi­­tannica“ al d-lui Const. Stere. if Din nou se constată o mare lipsă de numerar pe piața capitalei Din această cauză băncile mari din capitală nu iau de­cât modesta dobândă de 23 la sută pe an, respectiv 10 la sută do­bândă anuală şi 10 la sută co­mision pe lună Aceasă stare de lucruri a a­­vut o mare repercusiune şi a­­supra operaţiunilor bursei unde se constată o mare tendinţă spre scădere.­­ Un comunicat.In frun­tea „Indreptărei“ de astă­zi se află înserate următoarele cărări eristica rînduri: „Viitorul“ face, în numă­rul de eri, bilanţul setivită­ţei guvernului şi­­ face aşa cum numai „Viitorul“ ştie să facă. Spre a fi lămuriţi voim să ştim dacă această atitudine este aprobată de direcţiunea ziarului şi mai cu deosebire de direcţiunea partidului. Nu trebue să se uite că şi partidul liberal a guvernat şi că socotelile guvernarei sale nu sunt încheiate. Noi, faţă cu împrejurările prin care trecem, am decla­rat că amânăm pentru tim­puri mai potrivite oriee ră­fuială, dar dacă se presupune că o astfel de atitudine ce ne am impus o vom păs­tra şi atunci ctnci ni se a­­runcă In faţă critici, lipsite de seriozitate şi într’o formă, la locul ei numai în luptele de răsturnare, atunci se con­tează prea mult pe îngădu­­iala noastră îngăduitori da, naivi, nu. Aşteptăm deci lămurirea a­­cestei importante chestiuni“. Construcţia parcului spor­tiv, de la Copou, a fost încre­dinţată d-lui inginer evreu Do­­nenfeld!­­ Se apropie 1 Noembrie şi nici un semn nu ne arată că so­cietatea simfonică „George E­­nescu“ ar avea de gând să-şi reînceapă concertele. L’am ruga pe d. Antonín Cio­lan ca printriun comunicat să lămurească situaţia: vom avea sau nu concerte iarna aceasta ?­­ Ancheta basarabeană. Până să constate abuzurile co­mise de organele administrative din Basarabia, unii membri din comisia de anchetă parlamentară nu se dau îndărăt de a practica ei abuzul. Astfel ni se comunică din Chi­şinău că un personagiu, care o­­cupă o funcţie însemnată în să­­nul comisiunei de anchetă şi care odinioară a ocupat o însemnată demnitate în Iaşi, având un con­flict de ordin intim ca un domn originar din Iaşi actualmente stabilit în Chişinău, a cerut şi obţinut prin d. Dragomirescu, preşedintele comisiunei de an­chetă, trimiterea acestuia la ur­mă. Ordin formal a fost dat pre-* fecturei de poliţie în acest sens ! Ne întrebăm dacă conflictu­­dintre un funcţionar—fie şi fă­când parte dintr-o comisie de an­chetă,cu un particular, trebueş­te rezolvit pe calea abuzului ad­ministrativ de trimiterea la urmă. Şi ne mai întrebăm dacă este admisibil ca cei însărcinaţi cu cercetarea abuzului să recurgă la o măsură abuzivă, ori­cât de grav ar fi fost incidentul şi ori­cât de nej­ustificat ar fi fost ac­tul agresorului. ^ Congresul dentiştilor.— Pentru a protesta împotriva stă­­rei în care se află practica den­tară în România şi în special pentru a cere respectarea legei de organizare a dentisticei, me­dicii dentişti din întreaga ţară se vor întruni în curând la Bu­cureşti. In adevăr practicarea clandestină a dentisticei de către o sumă de indivizi fără nici o pregătire, este o primejdie pen­­tru sănătatea publică. Faţă de nepăsarea autorităţi­lor sanitare cari nu iau nici o măsură pentru a stabili ilegali­tăţile cari se comit, iniţiativa dentiştilor cu liberă practică nu poate fi decât lăudabilă. In acest scop are Ioc asrăseară o consfătuire a dentiştilor ieşeni La Tribunalul secţia I-a se­ va judeca mâne procesul lucră­torilor şi lucrătoarelor de la rel­gie traduşi în judecată penal­­pe baza legei Trancu. Aflăm că Primăria vinde populaţiei: stofe, pânzeturi, cio­rapi, haine etc... Mai mulţi cetăţeni nu se plâng că împărţirea se face pe ales. Pentru ca nici o bănuială să nu planeze asupra acestor lucruri , cerem d-lui Negrutzi să ia dispoziţii pentru a se pune capăt sistemului de proteguire. îf. „Rechiziţia“ este piesa în trei acte care expun o parte reală din suferinţele — atât de cunoscute—ale ieşenilor în anii războiului. Premiera acestei piese a cărei autor este d. Enric Furtună va avea loc la 9 Noembrie. Vineri 15 Oct. s-a autenti­ficat de către Tribunalul Iaşi s. III actul confirmativ de cesiune de pădure prin care se trece băncei „Dacia“ exploatarea pă­­durei Loncacinet proprietatea fra­ţilor Crupenski, pentru suma de 135000 lei.­­ Marele astronom Fi­­marloo a acordat un interview anul z­a­­riat francez în care ar­ată des­coperirea anunţa­t de Edison. Aparatul­­descoperit, îi pare aavantului francez — ca lucru foarte logic şi convorbirea ca lumea cealaltă sa ceva foarte natural

Next