Opinia, octombrie 1920 (Anul 16, nr. 4028-4051)
1920-10-20 / nr. 4044
k < Alt)t •wr 'imm ABONAlüBfTE UN AN . . v. : 150 Ltóí SASÉ LUNí , , SO „ TRKL.LÜN1 Í i t ' \ m: „ ADMINISTRAŢIA m$i* — Uh* t^irasifsa 17 - ír bel «VON, Ko.-acm ~ âUS&â mihruüri go A N U^M OIOBi m prhitasc Is AGENŢIA DE PUBLICITATE l BRÄNlSTEÄNU — -•« Star. Ä Misrs®*®« 1? — r? — CoKficaioaară esciuaivi a puMsitiţeî — — Da WLam&w veeisí# i2ie« ** +■ TV ► 1 CONFERINŢA de LA BRUXELLES ŞI ROMANIA — ţinufi firi noi şi nu In contra noastei acaastl conffarinţl a adoptat concluziuni care no privase In do aproapa — Se ştie caracterul conferinţei financiare de la Bruxelles, la care, In treaett fie zis, Romlnia n’a participat Convocată pentru a încerca stipularea unor remedii în priinţa precarei situaţii financiare de astăzi, această conferinţă, fără a conchide la măsuri obligatorii, a ajuns, după laborioase cercetări şi discuţiuni, să concretizeze o sumă de indicaţiuni, a căror aplicaţiune ar putea scoate Europa din grava situaţie financiară de astăzi. Instrucţiile conferinţei, trimise tuturor statelor, au acest caracter extraordinar de important , se potrivesc de minune pentru România. Oricîte de paradoxal ar apare faptul, el este însă riguros şi matematic exact. Conferinţa de la Bruxelles, la care Homlnia n'a participat, a lucrat In lipsa noastră, nu Tn potriva noastră ci pentru noi. . • Intr’adevăr, rezoluţiile conferinţei — graţie cărora specialiştii socot posibilă ameliorarea actualei stări de lucruri — pot fi rezumate în următoarele patra prescripţiuni: Statele să nu facă nici împrumuturi. Şi activeze ori se poate de mult producţia, Să facă cât mai mare economii la cheltuieli, Să-şi alcătuiască un budget real la venituri şi heltuieli, pe baza cărui budget să şi ducă fiinţa de stat şi cu stricta pasă a prescripţilor budgetare. Cum am mai spus, aceste prescripţiuni par a fi anume dictate pentru Romînia, căci noi, de la începutul războiului şi până acum, dar mai cu seamă de la încheierea armistiţiului, am făcut tocmai contrarul de ceea ce socot specialiştii ca necesar pentru a scăpa cu bine de criza actualâ. * Intr’adevăr, care este realitatea de la noi ? Statul român trăieşte mereu din Împrumuturi interne şi este mereu In eiutarea unui împrumut extern. Nimic nu s’a făcut pentru activarea producţiei. A lipsit şi lipseşte în această privinţă conştiinţa şi a păturei conducătoare şi a lumei muncitoreşti. Cei de sus reduc totul la un expedient şi că un mijloc de îmbogăţire rapidă Cei de jos n’au înţeles că sounînd munca duc la ruina generală şi deci şi la a lor proprie. Nu numai că nu s’au redus cheltuielile dar daţul miliardelor continuă tot atât de macabru ca în vremurile sinistre ale zăngănitului săbiilor şi buhăitul tunurilor. N’avem budget— nici macar un început. Tot ce s’a făcut în această privinţă constituie un formidabil bluff. Pe baza de venituri inerte şi aleatorii secheltuieşte nebuneşte, se face o râsipâ cum vremurile cele mai decadente n’au cunoscut. Aceasta ia situaţie. Rezultatele se văd. Valuta scade mereu şi stăm mai prost din punct de vedere valutar nu numai de cît toate statele învingătoare ci chiar şi de olt unele state învinse. Nu numai dinarul îşi râde de leul nostru ci şi leva bulgărească. Au aierul diriguitorii noştri că sunt surprinşi. Se indignează faţă de cele ce se întimplă şi mai cu seamă faţă de perspectivele dezastrului financiar ce vine. Nu vor sau nu pot să vadă cauzele reale. Nu pot sau nu ştiu să citească instrucţiile date tuturor statelor, dar parcă anume scrise pentru noi, şi care singure ne pot salva. Şi cu toate aceste, numai prin realizarea celor patru măsuri prescrise de conferinţa de la Bruxelles vom putea scăpa. Dar este cine si Ie înţeleagă in ţara românească şi mai cu seamă este cine sfi le îndeplinească ? Ia ţara lui I B. D. P. şi a Reşiţei se mai găseşte oare cineva care să vază prin altă prizmă decât acea a operaţiilor doi case, care îmbogăţesc pe anii peste noapte dar duc ţara la prăpastie ? Cine ar putea afirma In conştiinţa că da? • Seria INSPMNAR S’au dat la brazda Conducătorii Rusiei Sovietice s’au recomandat ca apostoli ai unei Unii noui şi au pretins să abjure vechile ‘năravuri ale politicei si diplomaţiei burgheze. Necontestat ca la începutul activitătăţii lor comisarii bolşevici s’au condus după cu totul alte norme decât guvernele celorlalte state. Dar de la o vreme apostolii din Moscova au căutat printr’o sumedie da mijloace să infecteze de bolşevism diplomaţia „ordinei“. In contactul interesat dintre diplomaţia burgheză şi cea proletară, ambele părţi au lucrat cu scopuri ascunse. Rezultatul a fost că şiretenia „ordinei“ a învins şi bolşevicii au devenit cei mai sadea diplomaţi burghezi. Lumea nouă comunistă s’a dovedit ca o simplă ediţie a lumei vechi. Delegatul sovietelor, Krassin, nu s’a mulţumit să declare că guvernul revoluţionar este dispus a recunoaşte vechile datorii ale Rusiei, dar s-a şi grăbit să preseze asupra diplomaţiei occidentale, adăugând: „Guvernul rus nu poate garanta că aceasta va fi întotdeauna atitudinea sa. Oportunitatea de azi va putea dispare“. Iată dar pe bolşevici făcând diplomaţie aidoma după modelul vechilor pacate. Cu alte cuvinte, bolşevicii s’au dat şi ei la brazdă. Importanta afirmaţiune a lui Krassin va indica desigur, o cale nouă „idealismului“ francez. Pariein că în cel mai scurt timp Franţa va taxa acţiunea lui Wranghel drept o aventură reacţionară şi va mai mărturisi cu o democratică emoţie realitatea guvernului din Moscova... Ce să-i faci? E la mijloc o chestiune morală de o însemnătate uriaşă (Vre-o 30 miliarde); şi dacă bolşevicii s’au dat la brazdă... IMOVITUS In fata arenei generale — Grava s® va produce pani la 1 Noambria. — Se impună un spirit de cuminţenie şi concilaţiune. — Un fapt caraturistie — întrevederea dintre şeful guvernului şi delegaţia socialistă a avut loc şi rezultatul se cunoaşte: guvernul promite întreaga solicitudine pentru muncitori, dar refuză să primească injoncţiuni de la dânşii şi declară că este gata a recurge la represiune. Informaţiuni pozitive nu indrituesc să afirmăm că greva generală se va produce cel mai târziu până la 1 Noembrie. Se pare chiar că socialiştii comptează pe o sigură reuşită. In special in Ardeal, Banat şi Bucovina, greva va lua mari proporţii. Cuvântul de ordine va fi ca muncitorii să se ferească de orice manifestaţiuni, aglomeraţiuni şi consfătuiri in masă, ca să evite cu desăvârşire orice justificare a măsurilor de represiune cu care guvernul ameninţă pe lucrători.* N’am pregetat niciodată a susţine ei greva an este o soluţie pentru remediatele lor de astăzi. Ea nn greu azi şi mai mult situaţia creată din pricina insuficienţei de producţiune. Nu mai puţin nisk, am socotit că lipsurile şi nemulţumirile sociale nu pot fi soluţionate cu baioneta la armă. Guvernul trebue săt dea dovadă de un spirit conciliant şi de o mare cuminţenie. Acelaş lucru îlcerem de la muncitori. Şi tot sperăm că pânâ la urmă gravul conflict ce ar urma să se producă, va putea fi evitat. Un fapt caracteristic se observă cu acest prilej. Cei cere vorbesc de apărarea ordinei şi ameninţi eu represalii se afli in faţa unor ceruri care tind tocmai la respectarea legalităţii. Muncitorii car doar unele puncte ca: ridicarea efactivă a stirei de asediu şi cenzurat, desfiinţareaCurţilor Mar Iale, încetarea sistemuul expulzirilor ale cerinţe care dovedesc ci muncitorii sunt de fapt apiritori al legalitiţii- Guvernul se erljaa si un apiritor al ordinal şi ameninţi cu mitraliera pe muncitori tocmai atunci ciad aceştia cer reintrarea In legalitate. Si sperim ci şi din causa situaţiei false in cere se găseşte guvernul din acest punct de vedere, el va face totul pentru a evita greva generali, gravi care nu poate fi decât dimitoare din toate punctele de vedere. Calistrat Hogaş şi Th. Nicolau foşti directori ai şcoalei.. . Inălţătoarea solemnitate se închee printr’o reuşită producţiune a orchestrei elevilor, sub conducerea d-lui M. Barbu. In astă seară la ora 8 şi jumi, are loc o masă intimă. Demisia mareşalului Pilsudscki Bucureşti.— Un radio atenian anunţă hotărîrea mare*şalului Pilsudscki preşedintele republicei poloneze — pe motivul că nu admite ingerinţi străine în raportul dintre Polonia şi celelalte state. Insistenţele guvernului polonez n’ar fi reuşit să modifice hotărîrea mareşalului şi imediat după demisia şeful statului polonez va păirăsi CATEVA NOTE Strada LApu^neaau a fost reparaţi p&n& in dreptul caselor Teitler. ti e mai parajjal obicinuit al lacului, cu găuri, noroi ete. Si ee IntreabA jumătatea din stradr. Liputneanu de ee pentru ca eiumă, eftnd pentru eelaltă jumătate d. Ne*grozai a fost mumă ?. * In legătură cu marile întârzieri ale trenurilor ţi argumentul că maşinale nu sunt alimentate, un călător apunea: —„ Cum ea fie maşinale auficient alimentate atunci cei de la direcţie au grija numai de alimentarea lor • Valuta acade, toate se scumpesc îngrozitor. E iadul pe pămănt Şi totuşi aerbărie nu mai ceatineae. AzitUm oare, in ordine serială, la moartea lui Petronius ? BLANZY Solemnitatea de la Liceul Internat Astăzi dimineaţă la ora 10 s-a serbat la Liceul Internat din localitate, împlinirea a 25 ani de funcţionare a şcoalei. Erau prezenţi profesorii şi elevii şcoalei, cât şi un mare număr de foşti absolvenţi. Preotul Emilian Vasilevschi oficiază un serviciu religios şi sfinţeşte apa, înalţă o rugăciune pentru Rege şi familia regală, în timp ce fanfara liceului sub conducerea d-lui Hass, intonează Imnul Regal. Apoi d. T. A. Badareu, directorul şcoalei, explică însemnătaea serbărei, arată nouile condiiuni sociale în care şcoala are o naltă misiune şi roagă pe foştii absolvenţi să-şi pue râvna lor pentru propăşirea liceului. Un prim fond de sprijin a fost constituit de d. vasilescu, în memoria fiului său August vasilescu, fost elev al şcoalei, mort pe câmpul de luptă. Se oficiază apoi un parastas în memoria foştilor profesori şi elevi decedaţi. In urmă d. I. Borcea, fost ministru, a ţinut o inimoasă cuvintare, amintind frumosul trecut de şcoală şi aducind omagiu memoriei decedaţilor N. Gace, Ralet. AVIATA POLITICA Verdictul In procesul Bilic. MEH după replica primului procuror şi rezumatul prezidentului juraţii au intrat in deliberare care a durat 5 ore. Pe baza verdictelor juraţilor Curtea deliberând condamnăm munca silnică pe: Petru Morari (şeful bandei), Sirghie Creţu , Gh. Lupu Mucigaru, Nichifor Bihici la 15 ani, Ilie Vasiliu la 10 ani, Constantin Viziteu la 5 ani, D. Constantinescu la 4 ani, D Cosma la 3 ani, Petru Petrovici la 3 ani, Mihai Poian (de la care d. Dimitriu actualul Director al Prefecturei de Poliţie a prins firul bandei) la 1 şi 6 luni, Petru Botez la un an, Aglaia Negoiţă la 6 luni şi Anica Harabagiţa la 10 mii lei amendă cu aplicarea art. 28 c. p. Au fost achitaţi: Costinescu Ilie Constantinescu, Vasile Ionescu, Vasile a Lupoaiei, Catinca Ignat, Elisabeta Rusu şi soţii Maria şi Gh. Mihailescu Pentru Vasile Buciag şi Alex. Ionescu s-a stins acțiunea prin moarte. Verdictul Cârței a făcut o admirabilă impresie fiind foarte echitabi dat. IHFORNATIUHI Or cât da nevarosimil a apărut multora, «iu asta mal puţin adevărat cd zvonul fn privinţa intenţiumel guvernului da a reintroduce cenzura ara o bazi serioasă. Generalei Averascu, fn eur sul «nai convorbiri avute cu directorul ziarului „lUPTITORUl" a inzistat mult pa lăngă acesta pentru a I convingă si nu dea un caracter extremist ziar «Mu? ce-l conducă si in special a încercat si-l convingă ci nu trebuie si dea curs articolelor d-lui dr. Lupu. La refuzul acestuia d. general Averescu a replicat : — „Ml veţi siti la o măsuri, pa care aş ti voit s'a evit Voi reintroduce cenzura pentru presă’1. D. Cardaş, fost inspector agricol de Iaşi şi profesor Universitar, a fost numit director al „Casei Noastre‘ din Basarabia. 39. Comisiunea de expropriere a respins cererea obştei de a se expropria imaşul comunei Iaşi. „ Camialanca judeţeană de expropriere din Hfov, cercetând Joi an număr de exproprieri, a neaceotit şi la dispozifiile decrttalal-Uge de expropriere în privinţa preţului şi a fixat hectarul de pământ la 4000 lei. „ Numârul victor al „ Vietei Române şi la va cuprinde un lung studiu semnat de d. Const. Sfere despre lucrarea lui John Maynard Krynes și tratând despre „Les conrégnences économiques de la Poix Stadial este un pendant la articolul de damizi, „Pax firitannica“ al d-lui Const. Stere. if Din nou se constată o mare lipsă de numerar pe piața capitalei Din această cauză băncile mari din capitală nu iau decât modesta dobândă de 23 la sută pe an, respectiv 10 la sută dobândă anuală şi 10 la sută comision pe lună Aceasă stare de lucruri a avut o mare repercusiune şi asupra operaţiunilor bursei unde se constată o mare tendinţă spre scădere. Un comunicat.In fruntea „Indreptărei“ de astăzi se află înserate următoarele cărări eristica rînduri: „Viitorul“ face, în numărul de eri, bilanţul setivităţei guvernului şi face aşa cum numai „Viitorul“ ştie să facă. Spre a fi lămuriţi voim să ştim dacă această atitudine este aprobată de direcţiunea ziarului şi mai cu deosebire de direcţiunea partidului. Nu trebue să se uite că şi partidul liberal a guvernat şi că socotelile guvernarei sale nu sunt încheiate. Noi, faţă cu împrejurările prin care trecem, am declarat că amânăm pentru timpuri mai potrivite oriee răfuială, dar dacă se presupune că o astfel de atitudine ce ne am impus o vom păstra şi atunci ctnci ni se aruncă In faţă critici, lipsite de seriozitate şi într’o formă, la locul ei numai în luptele de răsturnare, atunci se contează prea mult pe îngăduiala noastră îngăduitori da, naivi, nu. Aşteptăm deci lămurirea acestei importante chestiuni“. Construcţia parcului sportiv, de la Copou, a fost încredinţată d-lui inginer evreu Donenfeld! Se apropie 1 Noembrie şi nici un semn nu ne arată că societatea simfonică „George Enescu“ ar avea de gând să-şi reînceapă concertele. L’am ruga pe d. Antonín Ciolan ca printriun comunicat să lămurească situaţia: vom avea sau nu concerte iarna aceasta ? Ancheta basarabeană. Până să constate abuzurile comise de organele administrative din Basarabia, unii membri din comisia de anchetă parlamentară nu se dau îndărăt de a practica ei abuzul. Astfel ni se comunică din Chişinău că un personagiu, care ocupă o funcţie însemnată în sănul comisiunei de anchetă şi care odinioară a ocupat o însemnată demnitate în Iaşi, având un conflict de ordin intim ca un domn originar din Iaşi actualmente stabilit în Chişinău, a cerut şi obţinut prin d. Dragomirescu, preşedintele comisiunei de anchetă, trimiterea acestuia la urmă. Ordin formal a fost dat pre-* fecturei de poliţie în acest sens ! Ne întrebăm dacă conflictudintre un funcţionar—fie şi făcând parte dintr-o comisie de anchetă,cu un particular, trebueşte rezolvit pe calea abuzului administrativ de trimiterea la urmă. Şi ne mai întrebăm dacă este admisibil ca cei însărcinaţi cu cercetarea abuzului să recurgă la o măsură abuzivă, oricât de grav ar fi fost incidentul şi oricât de nejustificat ar fi fost actul agresorului. ^ Congresul dentiştilor.— Pentru a protesta împotriva stărei în care se află practica dentară în România şi în special pentru a cere respectarea legei de organizare a dentisticei, medicii dentişti din întreaga ţară se vor întruni în curând la Bucureşti. In adevăr practicarea clandestină a dentisticei de către o sumă de indivizi fără nici o pregătire, este o primejdie pentru sănătatea publică. Faţă de nepăsarea autorităţilor sanitare cari nu iau nici o măsură pentru a stabili ilegalităţile cari se comit, iniţiativa dentiştilor cu liberă practică nu poate fi decât lăudabilă. In acest scop are Ioc asrăseară o consfătuire a dentiştilor ieşeni La Tribunalul secţia I-a se va judeca mâne procesul lucrătorilor şi lucrătoarelor de la relgie traduşi în judecată penalpe baza legei Trancu. Aflăm că Primăria vinde populaţiei: stofe, pânzeturi, ciorapi, haine etc... Mai mulţi cetăţeni nu se plâng că împărţirea se face pe ales. Pentru ca nici o bănuială să nu planeze asupra acestor lucruri , cerem d-lui Negrutzi să ia dispoziţii pentru a se pune capăt sistemului de proteguire. îf. „Rechiziţia“ este piesa în trei acte care expun o parte reală din suferinţele — atât de cunoscute—ale ieşenilor în anii războiului. Premiera acestei piese a cărei autor este d. Enric Furtună va avea loc la 9 Noembrie. Vineri 15 Oct. s-a autentificat de către Tribunalul Iaşi s. III actul confirmativ de cesiune de pădure prin care se trece băncei „Dacia“ exploatarea pădurei Loncacinet proprietatea fraţilor Crupenski, pentru suma de 135000 lei. Marele astronom Fimarloo a acordat un interview anul zariat francez în care arată descoperirea anunţat de Edison. Aparatuldescoperit, îi pare aavantului francez — ca lucru foarte logic şi convorbirea ca lumea cealaltă sa ceva foarte natural