Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)
1921-01-27 / nr. 4118
S Criza socialismului român i — Demesrgflffl romfi*3 pUa-Jbltá - După înfrângerea completă a grevei generale, mişcarea socialistă romînă a intrat într’o perioadă de inerţie asemănătoare morţei. După luni de zile, abia acum se iveşte puţină mişcare în sânul organizaţiei politice muncitoreşti, dar nu în sensul trezirei la viaţă şi al reorganizări, ci tocmai în sensul disoluţiei. Considerând acţiunile izolate ale diferitelor personalităţi şi grupări socialiste, se poat se vedea că partidul se află sub ameninţarea sciziunii. Situaţia este atât de serioasă, încât însuşi ziarul „Socialismul* este nevoit a vorbi despre condiţiunele existenţei mai întăi a unui partid socialist“. Este prea destul a constata că evenimentele care au urmat grevei generale pun în cumpănă însăşi existenţa partidului, ca să ne dăm seama de totala nepricepere politică a conducătorilor socialismului român. Că primejdia de disoluţie prin care ’’trece partidul socialist, decurge din tactica grevistă care a culminat în actul nesăbuit al grevei generale, nu mai încape îndoială. Chiar „Socialismul“ confirmă faptul când consideră necesitatea redeschiderei cluburilor, a ridicăreicenzurei etc. drept condiţiuni ale exitenţei partidului. Şi doar mosurile excepţionale au fost aplicate de guvern cu prilejul grevei generale. Cu mută greutate şi datorită, în mare parte, bunelor intenţiuni ale fostului guvern Vaida, am putut scăpa la un moment dat de balastul măsurilor excepţionale Datoria oricărei grupări democratice era să preseze asupra guvernanţilor pentru o deplină reintrare în regimul constituţional. In asemenea situaţiune, tocmai partidul socialist a fost acel care, făcînd o prfectă confuziune a chestiunelor politice cu acele economice, a prilejit neîncetat înăsprirea guvernării represive, pînă la reintroducerea măsurilor excepționale sub care ne zbatem încă. Este adevărat că guvernul Avereseu a exagerat nota și a recurs prea mult la prea multe ilegalităţi. Dar tot aşa de adevărat este că dezordinea conducerei socialista a favorizat tendinţele reacţionare ale averescanismului. Cînd după o exasperantă perioadă grevistă, s-a organizat acea grevă generală fără rost, era de prevăzut că guvernul la întrebuinţa ultima forţă pentru a paraliza haosul dictaturei de jos, era de prevăzut că opinia publică va fi mai curînd favorabilă unei dictaturi de sus care cel puţin se menţine într’un cadru tradiţional de ordine relativă. Unor conducători socialişti nu li era permis să nu ştie aceste lucruri, după cum nu li era permis să exagereze forţele şi rolul mucitorimei organizate, într’o Romnie prea puţin industriala. Brutalitatea guvernului Avescu a arătat cît de slab era în realitate partidul socialist. Şi această fixaţiune de adevăr a pregătit criza socialismului, sădind deprimarea în inima muncitorului. Dar dacă restrîngerea socialismului în matca lui firească, nu emoţionează prea mult o ţară în special agricolă ca a noastră, în schimb criza socialişti aduce o puternică lovitură democraţiei române în general. Cultivind himera şi exageraţiunea, conducătorii socialişti au adus apă la moara dictaturei şi ilegalităţilor de guvernămînt, împovărînd lupta disperată a grupărilor democratice romîneşti. % . % ANCX XVlirica No. 408 lAȘI. - Gh. — TELEPO IW IWo. 200 —i versităței Iași toc.#1 60 faul amiss! Zf* ft POLITIC COTIDIAN. Furtuna de aseară a dat loc și la scene nostime. Unei doamne i-a sburat din cap pălăria și n'a mai fost chip s’o găsească. Astfel a fost nevoită să plece acasă fără pălărie. Un domn însă a găsit’o maî târziu în dreptul Farmaciei * H. Blumenfeld din str. Cuza Vodă unde a și depus’o. ASPECTE INTEMPERII Abia s’a încheiat o săptămână de când, în buna tovărăș’e *• unor prieteni, urcam cu chiote de veselie dealul Bârnocei. Primă- | vara se aninase de ram mile I brazilor din pădure şi sub fruni zarul veştezii răsSunau, cu timi- I dicate, fire no ni da iarbă , din | depărtări aduhncesm miros de | ţarină desfundată şi lângă noi | un vîţeluş zburda, prinzând în | ochi| lui blânzi întreaga odihnă | a privelişte!. | In această prematură atmosfe- | ră s‘au strecurat sărbătorile pe | care o eternitate aproape Ie-a | legat de ziide cu omăt şi ger, | copiii vestitor! ai evenimentelor | religioase şi calendaristice,— cu | buhaiu dintr’o cofă şi stele din | hârtie colorată,—simţindu-se ridi- | coli cu cânt cela lor hivernale în | zi-'e senine ca acele ale deniilor, f Şi dintr’odată a îngheţat pri- | măvara suspndată pests frunţi | Ie de acum înfierbântat: ala a- | delescenţiior, un • uragan nemic | pomenit aducândpe valurile vii | de aer nour! întrîstă or de V gri | şi fulgi străpung-tori ca n!sta a- | schfi. II a^d cum urlă, asocim» | du şi corul strident al coperişu- u rilor demontate şi plânsetul mo noten al copacilor din grădină. | Nădejdile sărăcind au fost în | că odată înşelate: grija acută a | focului întreţinut cu atâtea greu- f | toţi, reapare. Ceea ce înseamnă | că Dumnezeu nîci în anul acesta, | care sbia începe, nu şi-a schim- « bat concepţiile Ini burgheze. Sub crunta biciuire a vremii | se întorc toate relele, reapar fi- | orii şi teama de noapte, de întu- | neric. Nostalgia apusurilor calme J se întinge îa suflet şi o tristeţe | infinită te cuprinde după limanu- | ri cu soare mut, cu cer alban- | iru și deri ca căldură. Abia o săptămână s’a inchiat | de când în ochii ftiziefor din I sanatoriul Bârnovei sm cetit do- | rinţa de viaţă şi încrederea î în primăvara care se cobora, peste durerea lor nemărginită. Şi acum.. \ Niciodată nu mi-au fost mai aproape ca în noaptea aceasta, | versurile rppatrinsrului Jules La-forgue: „Oh, le vent!/: J „Cest la toux dans Ies dorioirs ) I du lycóe qui rentre, I „C’est la tisane sans le foyer, I „Cest la phtisie pulinonaire attristant le quartier I „Ef tonte la misére des grands centres“; < 9. Spina Un mire ziar din București, vorbind de deschiderea parlamentului spune că acesta e singurul credit care i se mai face guvernului și de felul cum sa va, rezolvi chestia agrară depinde soarta guvernului. Evident că soarta guvernului depinde și de chesta agrară, întrucît se cere doiui treimi ale parlamedtului şi din acest punct de vedere situaţia nu este uşoară pentru guvern.* Mai tits întă şi o alti problemă de can dependt malt viaţi guvernului problema protitilor d-lui Titulestu. Nu e vorba aci de proectde menite, a însemna o nouă aşezare a Imt.oz tdor, el e vorba de adie moeete tari au o legatară ca lunea din afară şi al căror substrat priveşte Indepe lenţi noastră economică. In această categorie întră evident In primalio. obligaţiunile luate faţă de f francezi pentru amper ha ulti- 1 mutul împrumut de 200 milioa- | ns de franc*. p * I ' Una dis® »eeste condiții ? prew*d«s 'fslîtef*;©* **«*«! I s’octetSfl cer« $3 ai&l escf *8ws8w m©no»o8«i ex««r i tutlul In favoare® disst^l | si cu or®Jal mon-i si *’•!©«. Otrl au ver- | rul ver propune In ada- | wlr înființarea acestei *«• f eietll», atMr.cl est« prea I po*ibil ca vâ-sl nrovoaca I erlbwsîre». Căci sust ©rd*n« o»5l- I fise care s-ab nici un «h’p | si »Mb mici o formă nu | â«S«if r#»©ort«n de ordin | economic decdt »» baza i unei pe^festeegtlitățl na® (fonale. VIATA POLITICA | Proectele d-lui Titulescu ««rniclire.-- exi»nrtuiui. - Cen- j tftfilla «?wisri»mu2*îaî.—Narile dificullitl l CONGRESUL " PREFECŢILOR Joi 27 Ianuarie crt. va avea loc în localitate congresul tuturor prefecţilor. In acest scop prefectura a trimis invitaţi pentru emigres tuturor prefecţilor din Moldova, Basarabia şi Bucovina, parlamentarilor ieșeni inspectorilor administrativi şiu-lui director al ministerului de interne. Congresul va avea loc Joi 27 crt. Ia ora 10 va avea loc un Te Dicum la Mitropolie. La ora 11 dl Pogonat, prefectul judeţului nostru va deschide congresul. La 11 luna, masa colegială oferta de prefectura de judeţ. La ora 3 juni. continuarea şedinţei.La ora 6 , vizitarea oraşului. La ora 8 luni, masa oferită de primăria din Iaşi. Chestiunile principale cari se vor discuta la congres sunt : 4) Aprovizionarea judeţelor. 2) Reforma administrativă. D 1 Nicolau, directorul prefecturei de judeţ va prezenta un memoriu cu doleanţele tuturor funcţionarilor administraţiei cu rugămintea da a face parte din dezideratele pe care le va prezenta congresul la Bucureşti. tele fată de d. Stere,d. Hallovan recomandă pe acesta, cu toată căldura, alegătorilor care l-au ales şi pe d-sa deputat. D. Hilippa, in acel manifest, aminteşte timpurilor că tdi d. Stere — adiescent încă — a fost exUat la Siberia, mntmcă acesta se răztrâtise împotriva împărăţiei triste. D. Hallem pomimşte debasement ’chiorul, pe care d Stere l-a dat revoluţionarilor Ada 1905 din Basarabia. Munci, d. Stere a trecut Pratal şi, la Chişinău, a înfiinţat tm ziar românesc. Cât timp a stat In Rega* d Stere s’a luptai pentru ct*e mal *argl revendicări dem** atice. In cam d-sale, »dum d. Hallova, ini găseau adăpost refs g'aţii din Sas&rabla. Dela d. Stere, luptătorii de. peste Prut au luat ani în şir, lumină sl eumj In dlmtml nentr^Vt tyt. d Stere a fost împotriva alianţei tital Nicolae al II şl nlcl un moment n’a uitat Basarabia noastră. Prnirn aceasta, â Stere a fost aruncat de. oligarhie tn temniţele româneşti D. Hallana subliniază fmptid Că nu d. Stere are nevoi de an loc InUParlamert, el că Basa mnbtfill an tievpe de cu'ttra și de exaerlefa d-sale politică. Candidatura d-lui stere Deiaiscarsa smel manopere După cum am anunţat erl, ă- Pan Hdlippa — contrar ştirilor lansate nici n'a tşlt din partial ţâră nex, şi nici n’a combătut vn odătâ candidatura d-l C. Sten. Totul se reduce la o neinstită mistificare dt fapte. Ziarul Juvănt Moldoveneşti* ette acum liberal. Ziarul „Cuvânt Moldovenesc“ ataci candidatura d-lui Stere— deci d. Hatippa este şi liberal şi adversar al d-lui Stere. D. Haippa, printr o „Strigare“ câtre alegătorii de Soroca, reitobleşte fantele: d-m nu mai este proprietarul ziarului ,Cuvânt Moldoenesc“, cu care nu mai are nici o legatară. Și pentru aşiarăta sentimen imtnmmmau0lil*V!0imusmm»9<■>- — Transporturile pe C. F. R. ‘ Ministrul aprovizionat, de acord cu ministrul comunicațiilor, a hotărât să se oblige a transporta cu precădere 1800 vagoane pe an oricărei persoana care va da statului o locomotivă nouă importată și de o anumită putere, sau dacă va vărsa în casa statului suma de un milion. Fină acum nu s’a găsit "nici un amator care să facă această operare. Și probabil că neîncrederea in angajamentele luate de stat, este cauza. Sau găsit însă amatori care au cerut modificarea ofertei statului, într’un sens cam apropiat de sensul primei oferte.Acești amatori se obigi a repara, pe propria lor cheltuială, o locomotivă și un număr de vagoane de marfă care ar alcătui un tren, si se predea Direcției C. F. R, iar aceasta să se oblige în schimb a le transporta cu 1 precădere .cite 1200 vagoane I pe an. ' I ~»*«&..43sî.rnmnmnsmnmnsmemmmmtm J ___ Jel 27 Ianuarie 1921. —■ii— w—.hl nw '\mamamwmmm,TBm^^smcmxaKSZ,m Wgiy AN U NȚ 2 I U E r s& glimme ta AGENȚIA DE PUBLICITATE IRUMISTEhm — — S2r. Gh. iffirzegee 17 — — — Goacesionara exclusivă a publicității — — U*s ncssmr v®s*Sfiu db le® -» INFORNfTIUHI Ziarul „S*»dri?btsr«ia“ » gmMUM ssmm zila o vi»|#r*tS dlatribl împotriva d-J«i St©?© la car® pâ*S și cimtcsa coitvl^p^rH©? d sal® mm bitsmifă. Pe»tm m $1 «e vădi pânâ unda contmiS Inc3 lipxa dm m3stcra I« luptei® noattre politic», vom *i*i»«e c3 nu s»»t s»fci frai ti.pdlmS’*! da când un miRlttrv a ve^it, — autorizat d«n put*# d-lui live® res«*»,— *1 m oferit d-lui St®ra un Soc In guvern. Afir«t»3m a*«sf fapt fa» mod pozitiv, fSri Idei da «re © dezmințire si rele-ăm *■■&, pe când acum trei s3pt3mSnf ©ra ‘bun & fa«© par’© «Sin gu^nrn, astSzi — consapția „8«dr€^ptif?ii; nu eit® bun nici mSiar pentru a «maida la Soroca. x In utilîtial moşneni nu se comunică faptul ei guvernai a reeannscBt u local vacant de senator îa Iasi se uv\m flemrmtiior. în ce priveştg cari'damî se pare d i Gn. GhiMnescu va fi indicat Ufierailî vor susţine candldatura d-lui Petre Fântânar. x Intre condiţiunele împrumutului extern încheiat de d. Titulescu, figurează şi clauza de a vinde Franţei 15.000 vagoane grâu..., pe care nu le avem. D. Titulescu s’a obligat la aceasta pentru că guvernul din Bucureşti, la întrebarea d-sale dacă posedăm această cantitate de grâu, a răspuns că nu se ştie încă, de oarece slabica cerealelor este în curs de alcăruire. D. Titulescu, mai prudent, a pus o clauză subsidiară în sensul ca, în caz că România n’ar avea grâu peste trebuințele interne, sâ inlocuească cele 15.000 vagoane de grâu prin alte cereale. Fără o voi 3* facem operă dt antidemocrofhm ş f ixă a mă Intenţie să a bţinCm va■oarea votatul obşte**, rdl văm facial că impmlmm chi?aţ ă de acel 'care fac propagandă politică îa taxă edi că ml ca animal cară nu înregistrează şi succesul faţă de ţărani. Cel puţin aceasta este aparenţa. Dar in fond, ea le foarte g'm a pătrunde în sufletul ţăranului . Federaţia din localitate a ţi uteri dană amiază o importantă întrunire pariată de dr. Dapmanu 1 la care au luat mrte toţi dlegaţii din judeţ ai ţărăniştilor şi al partidului naţ analist democrat Au luat cuvântul d-nii Paul Bajor, Iftim, Sanda şi Costăchescu. D-na Sanda propune candidatura n-tul profesor Costăthescu pentu locul vacant de senator din Iași. Propunerea este acceptată. „ La ultima întrunire a Uniunei sindicatelor o gripe din Moldova s’au remaxat mult destăinuirile dl Lan Ghica- Dumbrăvei, în legătură cu efit idlma d-lui Tak* lonescu in chestiunea *x hoptieret— destăinuiri defavorabile ministrului nostru de externe. x D. Lion Ghka este un constant observator și a fost unul din cei mal v joie susţinători al d--u\ Tike Ionstzu înlâuntml partidului ennurmtor. Acuma d. Leon Ghica a părăsit did pe d. Take Immen. Aseară a pierit la Bucureşti d. prim procuror Ariton cu dosarul socialiştilor spre a-l prezenta Camerei. 16 LocuitoriiP. I. Tabalaru, Croitoru şi C. Oanei, toţi din com. Bivolari, tabăra Şipote au fost daţi în judecată pentru tâlhărie la drumulmare comisă asupra locuitorului Costică Molorsca din Bălţi, care venise să târguiască la Bivolari. Intrucât nu există o lege pentru suspendarea termenelor de judecată în materie de fixaţiune a preţurilor pentru expropiere, Sindicatul agricol din Iaş a hotărât ca proprietarii să se prezinte la cele două secţii ale Curţii de Apel pentru a cere fixare de termene. In cazul când Curtea, ţinând cont numai de adresa ministerială, nu va acorda termenele cerute, proprietarii sunt hotărâţi să meargă în recurs la Casaţie pentru refuz de fixare de termen. x Instituţiile romlaest! In Srâinatata. — Parlam antul trecut a creat printr’o lege două instituţiuni cul turale ro ■ I mineri, una la Paris şi alta jj la Roma. Legea a fost pro-^ \ mulgată, însă actualul mi nist n stru de instrucţie refuz i a- I plicarea ei. ! Conform lege', organizarea acestor instituţii este dată în sarena Academiei Române. Afcademia, într’o şedinţă plenară, a făcut un reguament privitor la organizarea instituţiilor, însărcinmnd cu direcţia şcoalei din Paris pe d. N. Iorga, iar cu direcţii, şcoalei din Roma pe d. V. Pirvan, ambii profesori universitari şi membri ai Academiei. Ministerul de externe a pus la dispoziţia d-lui Iorga suma de 100,000 lei pentru a pleca la Paris şi a lua măsurile de întemeiare a institutului. D. Aristide Back a oferit şi d-sa, în acelaş scop, 100,000 de franci francezi. O delegaţie a brutariji lor s’a prezentat astăzi la I primărie pentru a reclama pe i morarii cre refuză să le primească îndărăt sacii de făt- I nă, încasîndu-le o taxă de 15 lei sacul, cu toate că sacii fiind de hîrtie nu valorează mai mult de 5 lei unul. x Serviciul aprovizionării de pe lângă prefectura de judeţ nu mai eliberează de astâzi nici un bon pentru 1 stofe, de oare ce s’a epuizat I întregul stoc disponibil. » ■ I I . Alarţi 25 ianuarie va avea Ioc la reşedinţa Metropolitană, din Iaşi, o foarte însemnată conferinţă bisericească sub preşeldenţia L P. S. Metropolit al Molorovei Pimon la care vor participa : Protopopii de judeţe, membrii Consistoriului Spiritual şi cââţiva preoţi fruntaşi, din Iaşi ! In această conferinţă se vor discuta următoarele chestiuni: Unificarea bisericească, Concordatul, Societatea mormintele eroilor, Biserica, sau Masoleul de la Mărăşeşti,Rezultatel conferinţelor pastorale, Societatea derulul Ocrotirea şi alte difente chestiuni.