Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)
1921-01-26 / nr. 4117
ANJL X ABONAMENTE VN AN . . . . 150 LE ȘASE LUNI . . . . 80 „ TREI LUNI * . . . 40 „ administrația . IAȘI. - Ch. Mârzescu 17 TELEFOIR No. 800 —«S*S 50 bani numtai . î ^DllflC €OT«ll0J*&l& Marcuri 26 Ianuarie 1921. ANUNCIURI Sa primase la AGENȚIA DE PUBLICITATE I. ERftKlSTEAMJ — Str. Qh. Mlrzassa 17-----Concesionară exclusivă a publicității — — Cu număr vechiu an lea — Reforma agrară In trei consilii de miniştri consecutive s’a discutat chestia reformei agrare ce urmează a fi depusă pe biurourile adunărilor legiuitoare. Discuţiunile urmate priveau mai cu seamă două chestiuni şi anume: cota neexpropiabilă şi fixarea preţului pământului expropiat. In ce priveşte cota, s’a ajuns la o înţelegere. Chestia preţului însă, deşi a format obiectul unor discuţii mai ample, n’a dus decât la hotărârea ca această problemă să fie lăsată la latitudinea Parlamentului de a o rezolvi. * La un moment dat s’a încercat parafrazarea actualului text din Constituţie. Acest lucru n’a fost însă cu putinţă şi ceea ce guvernul ar fi voit să evite-adică quorum-ul de două treimi necesar pentru votarea legei,n’a putut fi evitat. De altfel acest quorum este necesar şi în ce priveşte alte dispoziţiuni ale legii printre cari este şi aceea a caracterului ei de lege de la Parlament împroprietărire. * ^1Faţă de această situaţiune, guvernul a încercat să obţie un acord între partide pe baza formulei ca sătenii să nu plătească mai mult decât este prevăzut în decretul-lege, iar restul să fie plătit printr’un impozit special la care, bineînţeles, nu vor fi supuşi sătenii. La discuţiile cari au avut loc, a luat parte şi d. Mihalache iar când a fost vorba să se ia o hotărâre, dnsă a spus că ea urmează a fi luată de comitetul partidul ţărănesc, după ce legea va fi depusă în Parlament. După cum se vede, guvernul mai are multe gre- utăţi de surmontat până când situaţia va putea fi considerată ca definitiv stabilită. Problema agrară este menită a dovedi ţării dacă d. Averescu poate conta pe o majoritate hotărîtă a susţine proectele sale de legi. In orie© caz, viitorul apropiat va demonstra care este situaţia guvernului faţă de situaţia internă. ASPECTE Războinicii umanitarişti Apanajul literatului român este inconsecvenţa. Înţelegem aceasta In cazul când copilul muzelor noastre Işi strecoară printre coardele Hrel şi anumite păreri,—dacă au concepţii, — în legătură cu viaţa sau cu unul din multele ei elemente. D. N. N. Beldiceanu, autor al unul apreciabil număr de opuri ca schiţe şi nuvele, cată să ne slujească de pildă In susţinerea spuselor noastre. D-sa în timpul marelui răsboiu a fost soldat intr’un regiment oarecare până la o dată importantă din Istoria sedentarismului român: apariţia la Iaşi a gazetei «România®. Cu prilejul acelei apariţii, au fost adunaţi şi împărţiţi un căprării sub comanda administrativă a răposatului Locusteanu, un număr de literaţi şi gazetari cari aveau să menţină trează conştiinţa naţională ca reţetele dictate de colonelul Stere, pe atunci abia practicant in arta găinăriei şi a furtului. D. Seldiceanu (N. N.) s-a executat conştiincios. In fiecare zi coloanele sRomâniei® adăposteau amintirile dumisale sângeroase de pe front, exlstau ura şi întreţineau acea atmosferă de datorie pe care gazeta marelui cartier işi impusese s'o creeze. Alături de Mircea Rădulescu, Corneliu Moldovanu, Ranetti, răposatul Locusteanu, autorul de azi al nuvelei «Rebela® își vărsa balele împotriva evreilor, amplificând povestea cu florile aruncate in București trupelor germane, sau născocind «comploturile® de talia aceluia din librăria Im Pinat din Târgul-cucului. Fiindcă nu vremurile sunt sub cârma omului, ci bietul om sub vremi, aţâţătorul de acum patru ani s*a pomenit deodată umanitarist. Sub propria dumisale semnătură, d. Beldiceanu publică în ziarul «Dimineaţa* cu data de 12 c. un articol plin de dulcegării In care vorbeşte despre «puhoiul de sânge" al războiului, de necesitatea unirii Intre toţi locuitorii ţării, şi de alte asemenea lucrări subversive. D. Beldiceanu se arată un mare iubitor de oameni, de pace, şi vorbeşte chiar ca o oarecare mină desgust despre anumite stavile pe care le-a pus răsboina înalţilor precepte umanitariste profesate de d-sa. D. Beldiceanu e abil: ştie că bucureştenii nu-i cunosc activitatea de la «România». De aceea are curaj, şi încă mult, mult de tot Noi însă, ne amintim de opera nefastă a gazetei colonelului Stere, şi de aceea nu putem trece cu atâta uşurinţă peste «inconsecvenţa* unuia din cei mai vajnici susţinători al acelui pamflet odios. G. Spin« D. Halippa şi candidatura d-ln C. Stere Ziarele din Bucureşti au lansat ştirea că d. Pantelimon Halippa ar fi intrat in partidul liberal şi că, la actualele alegeri de la Soroca, l-ar combate pe d. C. Stere. Ca să se vadă cât de falsă este această ştire, reproducem sfârşitul manifestului, pe care l-a lansat acum d. Halippa către alegătorii soroceni : «Mai băgaţi de samă că vin la voi şi vă arată „ Cuvântul Moldovenescu cu numele meu şi vă spun că eu vă sfătuesc să votaţi pe boerii liberali şi nu pe Stere. Să ştiţi că «Cuvântul Moldovenescu nu mai este gazeta mea, ci este gazeta partidului liberal şi acei care se slujesc de numele meu sunt nişte oameni necinstiţi care nu se dau în lături de la nici o ticăloşie, când este vorba să înşele pe ţărani. Deschideţi bine ochii şi votaţi şi acum, ca şi la Mai,— toţi grămadă, —„grebla şi coasa“—semnul candidaturii d-lui C. Stere. Marea întrunire a Sindicatelor Agricole din Moldova — Discuţia.—Propunerile.—Telegrama către primul ministru.— Eri după prânz a avut locîn localul Sindicatului Agricol întrunirea Uniunei Sindicatelor Agricole din Moldova Participă un foarte mare număr de proprietari, reprezentând toate judeţele Moldovei. Cel dintâi ia cuvântul d. D. Tăcu, preşedintele Uniunei Sindicatelor Agricole. D-sa, într’o largă şi documentată expunere arată că proectul de reformă agrară întocmit de d Garoflid cere ca proprietarii să ia atitudine şi să arate punctul lor de ve ’ dere. In acest scop d. Tăcu arată că a întocmit două memorii, care urmează să fie distribuite deputaţilor. Primul memoriu este referitor la executarea exproprierei. Prin acest memoriu se cere o cât mai grabnică legiferare a chestiunei agrare, pentru a se stabili în mod definitiv situaţiunea , se dovedeşte că noua expropriere este inoportună, deoarece după Constituţie urmează să se expropieze 2 milioane de hectare, ceiace de fapt s’a şi făcut, dar că măsurătorile au fost greşit făcute. In sfârşit memoriul relevă ciudăţeniile nouei legi, care nu fixează un maximum de suprafaţă expropriabilă, ci permite favoritisme şi şicane. In special nedreptatea care se face Moldovei, neţinându-se seamă că e podiş şi că aici se face cultură intensivă este aratată în amănunt, propunându-se soluţiunea de îndreptare. Al doilea memoriu se referă la preţul pământului, discutând modalitatea pentru a împăca atât interesele sătenilor căt şi dreptele cereri ale proprietarilor, propunându-se ca săteanul să nu plătească mai mult decât de 20 de oripreţul regional, iar diferenţa până la preţul real, pe care în mod suveran îl vor aprecia Curţile de Apel, se va plăti din fondurile unei casse speciale de amortizare, constituită din produsul unui venit pe averile de la 100.000 lei în sus. D. Tăcu supunând aceste propuneri adunărei, închee, făcând apel la solidaritatea marilor agricultori. Iau pe rând cuvântul d-nii: S- Goldenthal, care arată că legea trebue să se facă şi să se voteze în conformitate cu art. 19 al Constituției. Neculai A. Stoeanovici, spune că nu chestiunea procedurei de votare interesează, ci călcarea Constituţiunei prin faptul că proectul de lege nu prevede nici o limită şi în consecinţă se poate să se treacă de 2 milioane hectare. Doctorul Goilav - Botoşani, protestează contra inovaţiunei proectului de a se da apelurile în judecata unei secţii adhoc civiale a Curţei de Apel. Leon Ghiea-Dumbrăveni arată întocmai ca şi în Franţa, pe vremea marei Revoluţiuni, ar trebui să se garanteze proprietatea pentru viitor., General-Adjutant Gherculescu zice că legea de expropriere să fie categorică, soluţionând odată pentru totdeauna chestiunea agrară. Extinderea expropriere nu are nici o raţiune, mai ales în Moldova, unde este î atăta pârloagă. Să se complecte- I zecota mai întăî, cu ceiace s’a făcut până acum, iar după a- 5 ceia să se recurgă abia, de va fi nevoe, la o nouă expropriere. Aşa cum este făcut proectul, se va putea vedea nedreptatea ca unui proprietar să i se reducă proprietatea la 50 ha. iar altuia, aşezat la 10 —15 km., numai să-i revie pârloaga, ce s’ar găsi acolo. Legea trebue transformată aşa ca interesul obştesc să fie bine apărat. N. H. Verona-Dorohoi discută situaţiunea de provizorat astăzi existentă şi consecinţele rele atât din punctul de vedere al creditului proprietarilor cât şi din punctul de vedere al sătenilor. Alexandru Bădareu se ocupă de chestiunea preţului. Fostul ministru de justiţie face o largă expunere a chestiunei preţului. Cu o zi înainte a văzut la Bucureşti pe d. Garoflid. Tot ce se afirmă că guvernul a hotărât în chestia preţului este inexact. Nu s-a avansat cu nimic. La decretul-lege de expropriere proprietarii au fost largi. Aveau art. 19 şi au renunţat la prealabila despăgubire, neînţelegând să fie riguroşi în faţa unui mare interes social. Astăzi guvernarea e fără busolă şi de aceia trebue să cerem respectarea Constituţiei. Aceasta cu atât mai mult, cu cât legea islazurilor ne-a arătat că în faţa Camerei, guvernul a permis să se introducă modificări, cari au schimbat fundamental legea. D-sa propune ca să fie avertizat guvernul că proprietarii refuză să iasă din Constituţie şi că se’vor opune oricărei legi , a islazurilor sau oricărei alte legi, care e contrarie pactului fundamental. Nu se poate admite o expropriere care să treacă de 2 milioane hectare, iar dacă această suprafaţă nu s’a împlinit încă să se aplice o cotă proporţională tuturor proprietăţilor. Mai vorbesc d-nii Nicu Nanu şi Const Cerkez, după care adunarea decide a se expedia telegrame M. S. Regelui, Primului Ministru şi Preşedinţilor Camerei. Iată telegrama adresată Primului Ministru şi Preşedintelui Camerei: Sindicatele Articole din Moldova, întrunite In Adunare Geeron la Iaşi In ziua de 23 Ianuarie 1921, după dircuţiunl trfan însărcinat sd vă adut la cunoştinţă hotărârea lor, care este nrmoarta: Pe toate căile legale şi In primui loc prin aducerea in judecata înaltei Curţi de Casatie proprietarii se vor opune ori cărei nesocotiri făcute prin decretul-lege, prin legea Islazurilor şi prin ort ce real v’itoare de expropriere, care ar calea drepturile lor aşa cum le sunt garantate de constripţiune. Proprietarii socotesc cd se, violează conslitnț’a prin ort re dispozlflane care va exmro* prla fără o preal'bVâ şi Jastâ despăgubire precum și dană sacrifciul ce I se va cere din proprietăţile lor va Intrece suprafaţa de două milioane hectare. Proprietarii pe bata consWtuțlunet nu admit ca această justă despăgubire să fie fixată de alte comisiuni sau Instanțe sacelare de căt Curtile de Apel, fără ca suveranitatea de judecată a dreptului comun să fie știrbită urinaizare de maximurl a preturilor terenurilor expropriate. Nu ne îndoim că apreciind utilitatea socială a drepturilor de proprietate și respectul ce se datoreşte comit ,pel pentru asigurarea ordinel veţi bine voi a fine socoteala de temeinicia hotărârei noastre. (ss) D. Tăcu Cetiți In pagina n-a ultimei știri telegrafie și telefonici. INFORMATION! . Mai mulţi membri din partidul poporului au luat iniţiativa să ofere întruna din zilele viitoare, un banchet în onoarea d-lui P. Pogonat, prefectul judeţului ca o manifestaţiune de simpatie şi încredere ce-l păstrează.n membru al Comisiunei Centrale de transporturi a declarat că la un monent dat să ventilase ideea de a se lăsa autorităţilor navetele. Când s’a cunoscut însă un raport asupra modului cum a funcţionat naveta Comunei Iaşi, a fost un argument hotărâtor pentru suprimarea navetelor acordate tuturor autorităţilor. Dovadă că la Comuna Iaşi s'au comis abuzuri. H1 Curtea de Apel secţia dona prezidată de d. Patron a cercetat Stmbătă apelat sociaUstar Tănase, Gheller, Andria, Zibaris Tănass şi Leopold Spiegler în contra jurnalului Tribunalului prin care 11 s’a respins cererile de punere In libertate. In acelaşi şedinţă s’a cercetat şi apelul făcut de procuror împotriva eliberării muncitorilor Weber, Noghrn şi Lascar. Curtea de Apel in unanimitate a respins apelul selor dintm si a admis apelul procurorului in privinţa celor din urmă, menţintndu-l pe toţi la stare di arest. Din partea sosialistilor au pledat d-nii Eugen Herovaiu, Lasear Antonia şi Albert Schreiber. Dintr’o iniţiativă demnă de toată laudă la o întrunire a unui grup de meseriaşi din localitate s’a hotărât ridicarea unui monument distinsului lor fruntaş, Carol Briese. Lucrarea a fost încredinţată sculptorului ieşan Richard Hette. In timpul vacanţei şcolare, mulţi elevi, studenţi şi profesori au lipsit din localitate şi din această cauză expoziţiunea de pictură şi sculptură din localitate va continua să fie deschisă încă o săptămînă de astăzi înainte. Zilnic sunt prinşi prin Basarabia int’mzl cu paşapoarte străine veniţi din America sub dorite pretexte. Justificările date de aceştia, cu privire la prezenţa lor în zona de război, se contrazic cu documentele găsite la ei şi cu anumite atitudini suspecte—fapt care a condus poliţia de siguranţă la concluzia că e vorbade agenţi bolşevici introduşi în ţară sub masca cetăţeniei americane. Direcţiunea Liceului Internat, a adus viile sale mulumirii lui M. Wachtel, pentru donaţiunea făcută so -cietăţei sportive a elevilor sus zisului liceu, consistând din trei coarde groase de frânghie în valoare de aproape 2000 lei. I x Ministerul intracţiunei I publice a aprobat prin Ord . No. 107480 ca elevii cari sunt lipsiţi de mijloace să fie admişi la examen ca preparaţi în particular. x Directorul regional ci f. r. din Cernăuţi, d. inginer Vernescu, din ordinul direcţiei generale a dat presei un comunicat prin care anunţă că zvonurile despre desfiinţarea direcţiei regionale din Cernăuţi nu corespund realității. Chestiunea cârnei.—Se ştie că măcelarii au cerut primăriei să le aprobe majorarea preţului, cârnei. Neadmiţindu-li-se în totul cererea lor, ei s’au văzut siliţi să reducă tăerea vitelor. Pentru satisfacerea cerinţelor populaţiunei ei aduceau carnea din Basarabia. Or, se ştie că primăria opreşte acest lucru. Din această cauză compania de jandarmi din comuna Copou a prins alalteori un camion în care se afla carnea adusă prin contrabandă de la Sculeni şi care urma să fie desfăcută pe la diferita pieţe ale oraşului. D-l medic veterinar Alex. Ionescu, de la serviciul veterinar al oraşului a fost chemat să constate dacă carnea e bună. “ După avizul P salo carnea a fost împărţită populaţiunii cu preţul fixat de primărie. Intâlnindu-1 astăzi pe d-l medic veterinar Alex. Ionescu şi întrebându-1 cum crede D-sa că s’ar putea rezolva chestiunea cărnei D-să a bine-voit a ne da următoarele lămuriri. Cred că ar fi bine ca primăria aprobe deschiderea abatorului de la Copou pentru ca acolo să se facă tăerea vitelor sub supravegherea autorităţilor sanitare. In aceste condiţiuni măcelarii nu ar mai recurge la contrabandă şi tăerea s’ar face în împrejurări conform prescupţiilor legii. Dl. Vasile Arsenie a fost delegat de Camera de comerţ din Iaşi să plece astă seară la Bucureşti pentru a lua parte la comisiunea de la ministerul de finanţe unde se vor întruni toţi delegaţii camerilor de comerţ din ţară pentru fixarea noilor tarife vamale. „ La sfârşitul lunei acesteia va avea loc la Joker Club adunarea tuturor membrilor. Sa va face darea da seamă şi alegerea unui president în locul regretatului D. Grecean. Examenele particulare.—Marţi 25 Ianuarie crt., ora 3 după amiază toţi elevii pregătiţi în particular se vor prezenta la cancelaria liceului respectiv spre a lua cunoştinţa de orarul examenelor din Ianuarie şi Februarie 1921. Nici un elev nu va fi admis la examen dar nu va fi în regulă cu actele, taxa şi freqvenţa. M D. Iţkovici din strada Sft. Sava a fost victima unui furt de 50.000 Iei.