Opinia, ianuarie 1921 (Anul 17, nr. 4102-4121)

1921-01-26 / nr. 4117

AN­JL X ABONAMENTE VN AN . . . . 150 LE ȘASE LUNI . . . . 80 „ TREI LUNI * . . . 40 „ administrația . IAȘI. - Ch. Mârzescu 17 TELE­FO­IR No. 800 —«S*S 50 bani numtai . î ^DllflC €OT«ll0J*&l& Marcuri 26 Ianuarie 1921. ANUNCIURI Sa primase la AGENȚIA DE PUBLICITATE I. ERftKlSTEAMJ — Str. Qh. Mlrzassa 17-----­Concesionară exclusivă a publicității — — Cu număr vechiu an lea — Reforma agrară In trei consilii de miniş­tri consecutive s’a discutat chestia reformei agrare ce urmează a fi depusă pe biu­­rourile adunărilor legiui­toare. Discuţiunile urmate priveau mai cu seamă do­uă chestiuni şi anume: co­ta neexpropiabilă şi fixa­rea preţului pământului ex­­propiat. In ce priveşte cota, s’a ajuns la o înţelegere. Ches­tia preţului însă, deşi a format obiectul unor dis­cuţii mai ample, n’a dus decât la hotărârea ca a­­ceastă problemă să fie lă­sată la latitudinea Parla­mentului de a o rezolvi. * La un moment dat s’a încercat parafrazarea ac­tualului text din Constitu­ţie.­ Acest lucru n’a fost însă cu putinţă şi ceea ce guvernul ar fi voit să evi­­te-adică quorum-ul de do­uă treimi necesar pentru votarea legei,­n’a putut fi evitat. De altfel acest quorum este necesar şi în ce priveşte alte dis­­poziţiuni ale legii prin­tre cari este şi aceea a ca­racterului ei de lege de la Parlament împroprietărire. * ^1Faţă de această situaţiu­­ne, guvernul a încercat să obţie un acord între par­tide pe baza formulei ca sătenii să nu plătească mai mult decât este prevăzut în decretul-lege, iar restul să fie plătit printr’un im­­pozit special la care, bi­neînţeles, nu vor fi supuşi sătenii. La discuţiile cari au a­­vut loc, a luat parte şi d. Mihalache iar când a fost vorba să se ia o hotărâre, dnsă a spus că ea urmea­ză a fi luată de comitetul partidul ţărănesc, după ce legea va fi depusă în Par­lament.­­ După cum se vede, gu­vernul mai are multe gre-­ utăţi de surmontat până când situaţia va putea fi considerată ca definitiv sta­bilită. Problema agrară es­te menită a dovedi ţării dacă d. Averescu poate con­ta pe o majoritate hotărîtă a susţine proectele sale de legi. In orie© caz, viitorul a­­propiat va demonstra care este situaţia guvernului fa­ţă de situaţia internă. ASPECTE Războinicii umanitarişti Apanajul literatului român este inconsecvenţa. Înţelegem aceasta In cazul când copilul muzelor noastre Işi strecoară printre coar­dele Hrel şi anumite păreri,—dacă au concepţii, — în legătură cu viaţa sau cu unul din multele ei elemente. D. N. N. Beldiceanu, autor al unul apreciabil număr de opuri ca schiţe şi nuvele, cată să ne slujească de pildă In susţinerea spuselor noastre. D-sa în timpul marelui răsboiu a fost soldat in­­tr’un regiment oarecare până la o dată importantă din Istoria se­dentarismului român: apariţia la Iaşi a gazetei «România®. Cu pri­­lejul acelei apariţii, au fost adu­naţi şi împărţiţi un căprării sub comanda administrativă a răpo­satului Locusteanu, un număr de literaţi şi gazetari cari aveau să menţină trează conştiinţa naţio­nală ca reţetele dictate de colo­nelul Stere, pe atunci abia prac­ticant in arta găinăriei şi a fur­tului. D. Seldiceanu (N. N.) s-a exe­cutat conştiincios. In fiecare zi coloanele sRomâniei® adăposteau amintirile dumisale sângeroase de pe front, exlstau ura şi între­ţineau acea atmosferă de datorie pe care gazeta marelui cartier işi impusese s'o creeze. Alături de Mircea Rădulescu, Corneliu Moldovanu, Ranetti, răposatul Lo­custeanu, autorul de azi al nu­velei «Rebela® își vărsa balele împotriva evreilor, amplificând povestea cu florile aruncate in București trupelor germane, sau născocind «comploturile® de talia aceluia din librăria Im­ Pinat din Târgul-cucului. Fiindcă nu vremurile sunt sub cârma omului, ci bietul om sub vremi, aţâţătorul de acum patru ani s*a pomenit deodată umani­tarist. Sub propria dumisale sem­nătură, d. Beldiceanu publică în ziarul «Dimineaţa* cu data de 12 c. un articol plin de dulcegă­rii In care vorbeşte despre «pu­hoiul de sânge" al războiului, de necesitatea unirii Intre toţi locui­torii ţării, şi de alte asemenea lucrări subversive. D. Beldicea­­nu se arată un mare iubitor de oameni, de pace, şi vorbeşte chiar ca o oarecare mină d­­­esgust despre anumite stavile pe care le-a pus răsboina înalţi­lor precepte umanitariste profe­sate de d-sa. D. Beldiceanu e abil: ştie că bucureştenii nu-i cunosc activi­tatea de la «România». De aceea are curaj, şi încă mult, mult de tot Noi însă, ne amintim de o­­pera nefastă a gazetei colonelu­lui Stere, şi de aceea nu putem trece cu atâta uşurinţă peste «inconsecvenţa* unuia din cei mai vajnici susţinători al acelui pamflet odios. G. Spin« D. Halippa şi candi­datura d-ln­ C. Stere Ziarele din Bucureşti au lansat ştirea că d. Panteli­­mon Halippa ar fi intrat in partidul liberal şi că, la actualele alegeri de la So­­roca, l-ar combate pe d. C. Stere. Ca să se vadă cât de falsă este această ştire, reproducem sfârşitul mani­festului, pe care l-a lansat acum d. Halippa către ale­gătorii soroceni : «Mai băgaţi de samă că vin la voi şi vă arată „ Cu­vântul Moldovenescu cu nu­mele meu şi vă spun că eu vă sfătuesc să votaţi pe boerii liberali şi nu pe Stere. Să ştiţi că «Cuvântul Mol­­dovenescu nu mai este ga­zeta mea, ci este gazeta partidului liberal şi acei ca­re se slujesc de numele meu sunt nişte oameni necinstiţi care nu se dau în lături de la nici o ticăloşie, când este vorba să înşele pe ţărani. Deschideţi bine ochii şi vo­taţi şi acum, ca şi la Mai,— toţi grămadă, —„grebla şi coasa“—semnul candidaturii d-lui C. Stere. Marea întrunire a Sindicatelor Agricole din Moldova — Discuţia.—Propunerile.—Telegrama către primul ministru.— Eri după prânz a avut loc­­în localul Sindicatului Agri­col întrunirea Uniunei Sindi­­catelor Agricole din Moldova Participă un foarte mare nu­măr de proprietari, reprezen­tând toate judeţele Moldovei. Cel dintâi ia cuvântul d. D. Tăcu, preşedintele Uniunei Sin­dicatelor Agricole. D-sa, într’o largă şi docu­mentată expunere arată că proectul de reformă agrară întocmit de d Garoflid cere ca proprietarii să ia atitudine şi să arate punctul lor de ve­ ’ dere. In acest scop d. Tăcu arată că a întocmit două memorii, care urmează să fie distri­buite deputaţilor. Primul memoriu este refe­ritor la executarea exproprie­­rei. Prin acest memoriu se cere o cât mai grabnică legi­ferare a chestiunei agrare, pen­tru a se stabili în mod defi­nitiv situaţiunea , se dovede­­şte că noua expropriere este inoportună, de­oarece după Constituţie urmează să se ex­­propieze 2 milioane de hec­tare, ceiace de fapt s’a şi fă­cut, dar că măsurătorile au fost greşit făcute. In sfârşit memoriul relevă ciudăţeniile nouei legi, care nu fixează un maximum de suprafaţă ex­­propriabilă, ci permite favo­ritisme şi şicane. In special nedreptatea care se face Mol­dovei, neţinându-se seamă că e podiş şi că aici se face cul­tură intensivă este aratată în amănunt, propunându-se solu­­ţiunea de îndreptare. Al doilea memoriu se re­feră la preţul pământului, discutând modalitatea pentru a împăca atât interesele săte­nilor căt şi dreptele cereri ale proprietarilor, propunându-se ca săteanul să nu plătească mai mult de­cât de 20 de ori­­preţul regional, iar diferenţa până la preţul real, pe care în mod suveran îl vor apre­cia Curţile de Apel, se va plăti din fondurile unei casse speciale de amortizare, con­stituită din produsul unu­i ve­nit pe averile de la 100.000 lei în sus. D. Tăcu supunând aceste propuneri adunărei, închee, fă­când apel la solidaritatea ma­rilor agricultori. Iau pe rând cuvântul d-nii: S- Goldenthal, care arată că legea trebue să se facă şi să se voteze în conformitate cu art. 19 al Constituției. Neculai A. Stoeanovici, spu­ne că nu chestiunea procedu­rei de votare interesează, ci călcarea Constituţiunei prin faptul că proectul de lege nu prevede nici o limită şi în con­secinţă se poate să se treacă de 2 milioane hectare. Doctorul Goilav - Botoşani, protestează contra inovaţiunei proectului de a se da apelu­rile în judecata unei secţii ad­­hoc civiale a Curţei de Apel. Leon Ghi­ea-Dumbrăveni ara­tă în­tocmai ca şi în Franţa, pe vremea marei Revoluţiuni, ar trebui să se garanteze pro­prietatea pentru viitor., General-Adjutant Gherculescu zice că legea de expropriere să fie categorică, soluţionând odată pentru totdeauna ches­tiunea agrară. Extinderea ex­propriere­ nu are nici o raţiune,­­ mai ales în Moldova, unde este î atăta pârloagă. Să se complecte- I zecota mai întăî, cu ceiace s’a­­ făcut până acum, iar după a- 5 ceia să se recurgă abia, de va fi nevoe, la o nouă expropri­ere. Aşa cum este făcut pro­ectul, se va putea vedea ne­dreptatea ca unui proprietar să i se reducă proprietatea la 50 ha. iar altuia, aşezat la 10 —15 k­m., numai să-i revie pârloaga, ce s’ar găsi acolo. Legea trebue transformată aşa ca interesul obştesc să fie bine apărat. N. H. Verona-Dorohoi dis­cută situaţiunea de provizorat astăzi existentă şi consecinţele rele atât din punctul de ve­dere al creditului proprietari­lor cât şi din punctul de ve­dere al sătenilor. Alexandru Bădareu se ocupă de chestiunea preţului. Fostul ministru de justiţie face o lar­gă expunere a chestiunei pre­ţului. Cu o zi înainte a văzut la Bucureşti pe d. Garoflid. Tot ce se afirmă că guvernul a hotărât în chestia preţului este inexact. Nu s-a avansat cu nimic. La decretul-lege de expro­priere proprietarii au fost largi. Aveau art. 19 şi au renunţat la prealabila despăgubire, ne­­înţelegând să fie riguroşi în faţa unui mare interes social. Astăzi guvernarea e fără bu­solă şi de aceia trebue să ce­rem respectarea Constituţiei. Aceasta cu atât mai mult, cu cât legea islazurilor ne-a ară­tat că în faţa­ Camerei, guver­nul a permis să se introducă modificări, cari au schimbat fundamental legea. D-sa propune ca să fie a­­vertizat guvernul că proprie­tarii refuză să iasă din Con­stituţie şi că se’­vor opune ori­cărei legi , a islazurilor sau oricărei alte legi, care e con­trarie pactului fundamental. Nu se poate admite o ex­propriere care să treacă de 2 milioane hectare, iar dacă a­­ceastă suprafaţă nu s’a împli­nit încă să se aplice o cotă proporţională tuturor proprie­tăţilor. Mai vorbesc d-nii Nicu Nanu şi Const Cerkez, după care a­­dunarea decide a se expedia telegrame M. S. Regelui, Pri­mului Ministru şi Preşedinţi­lor Camerei. Iată telegrama adresată Pri­mului Ministru şi Preşedintelui Camerei: Sindicatele Articole din Mol­dova, întrunite In Adunare Ge­er­on­ la Iaşi In ziua de 23 Ia­nuarie 1921, după dircuţiunl trfan însărcinat sd vă adut la cunoştinţă hotărârea lor, care este nrm­oarta: Pe toate căile legale şi In primui loc prin aducerea in judecata înaltei Curţi de Casa­­ti­­e proprietarii se vor opune ori cărei nesocotiri făcute prin decretul-lege, prin legea Isla­zurilor şi prin ort ce real v­’i­­toare de expropriere, care ar calea drepturile lor aşa cum le sunt garantate de constr­ipţiune. Proprietarii socotesc cd se, violează conslitnț’a prin ort re dispozlflane care­­ va exmro* prla fără o preal'bVâ şi Jastâ despăgubire precum și dană sa­­crifciul ce I se va cere din proprietăţile lor va Intrece su­prafaţa de două milioane hec­tare. Proprietarii pe bata consWtu­­țlunet nu admit ca această justă despăgubire să fie fixată de alte comisiuni sau Instanțe sac­elare de căt Curtile de Apel, fără ca suveranitatea de jude­cată a dreptului comun să fie știrbită urin­aizare de maximurl a preturilor terenurilor expro­priate. Nu ne îndoim că apreciind utilitatea socială a drepturilor de proprietate și respectul ce se datoreşte comit ,pel pentru asigurarea ordinel veţi bine voi a fine socoteala de temeinicia hotărârei noastre. (ss) D. Tăcu Cetiți In pagina n-a ul­timei­ știri telegrafie și telefonici. INFORMATION! . Mai mulţi membri din partidul poporului au luat iniţiativa să ofere în­truna din zilele viitoare, un banchet în onoarea d-lui P. Pogonat, prefectul jude­ţului ca o manifestaţiune de simpatie şi încredere ce-l păstrează.­­­­n membru al Comi­­siunei Centrale de transpor­turi a declarat că la un monent dat să ventilase i­­deea de a se lăsa autori­tăţilor navetele. Când s’a cunoscut însă un raport asupra modului cum a funcţionat naveta Comunei Iaşi, a fost un ar­gument hotărâtor pentru suprimarea navetelor acor­date tuturor autorităţilor.­­ Dovadă că la Comuna Iaşi s'au comis abuzuri. H1 Curtea de Apel secţia dona prezidată de d. Patron a cerce­tat Stmbătă apelat sociaUst­ar Tănase, Gheller, Andria, Zi­baris Tănass şi Leopold Spie­­gler în contra jur­nalului Tribu­­nalului prin care 11 s’a respins cererile de punere In libertate. In acelaşi şedinţă s’a cercetat şi apelul făcut de procuror îm­potriva eliberării muncitorilor Weber, Noghrn şi Lascar. Curtea de Apel in unanimi­tate a respins apelul selor din­­tm si a admis apelul procuro­­rului in privinţa celor din urmă, menţintndu-l pe toţi la stare di arest. Din partea sosialistilor au pledat d-nii Eugen Her­ova­­iu, Lasear Antonia şi Albert Schrei­ber.­­ Dintr’o iniţiativă demnă de toată laudă la o întrunire a unui grup de meseriaşi din localitate s’a hotărât ri­dicarea unui monument dis­tinsului lor fruntaş, Carol Briese. Lucrarea a fost încredin­ţată sculptorului ieşan Richard Hette.­­ In timpul vacanţei şco­lare, mulţi elevi, studenţi şi profesori au lipsit din loca­litate şi din această cauză ex­poziţiunea de pictură şi sculp­­tură din localitate va conti­nua să fie deschisă încă o săptămînă de astăzi înainte. Zilnic sunt prinşi prin Basarabia int’mzl cu paşa­poarte străine veniţi din A­­merica sub d­o­rite pretexte. Justificările date de aceş­tia, cu privire la prezenţa lor în zona de război, se contrazic cu documentele gă­site la ei şi cu anumite ati­tudini suspecte—fapt care a condus poliţia de siguranţă la concluzia că e vorba­­de agenţi bolşevici introduşi în ţară sub masca cetăţeniei a­­mericane.­­ Direcţiunea Liceului In­ternat, a adus viile sale mul­­­umiri­i lui M. Wachtel, pentru donaţiunea făcută so -­­­cietăţei sportive a elevilor sus zisului liceu, consistând din trei coarde groase de frân­­­­ghie în valoare de aproape 2000 lei. I x Ministerul intracţiunei I publice a aprobat prin Ord . No. 10­7480 ca elevii cari sunt lipsiţi de mijloace să fie admişi la­ examen ca prepa­raţi în particular. x Directorul regional ci f. r. din Cernăuţi, d. ingi­ner Vernescu, din ordinul direcţiei generale a dat pre­sei un comunicat prin care anunţă că zvonurile despre desfiinţarea direcţiei regio­nale din Cernăuţi nu cores­pund realității.­­ Chestiunea cârnei.—Se ştie că măcelarii au cerut primăriei să le aprobe ma­jorarea preţului, cârnei. Neadmiţindu-li-se în to­tul cererea lor, ei s’au vă­zut siliţi să reducă tăerea vitelor. Pentru satisfacerea ce­rinţelor populaţiunei ei a­­duceau carnea din Basa­rabia. Or, se ştie că primăria opreşte acest lucru. Din această cauză com­pania de jandarmi din co­muna Copou a prins alal­­teori un camion în care se afla carnea adusă prin contrabandă de la Sculeni şi care urma să fie desfă­cută pe la diferita pieţe ale oraşului. D-l medic veterinar Alex. Ionescu, de la serviciul ve­terinar al oraşului a fost chemat să constate dacă carnea e bună. “ După avizul­ P­ salo car­nea a fost împărţită popu­­laţiunii cu preţul fixat de primărie. Intâlnindu-1 astă­zi pe d-l medic veterinar Alex. Ionescu şi întrebându-1 cum crede D-sa că s’ar putea rezolva chestiunea cărnei D-să a bine-voit a ne da următoarele lămuriri. Cred că ar fi bine ca primăria aprobe deschiderea abato­rului de la Copou pentru ca acolo să se facă tăerea vitelor sub supravegherea autorităţilor sanitare. In aceste condiţiuni mă­celarii nu ar mai recurge la contrabandă şi tăerea s’ar face în împrejurări conform prescupţiilor legii.­­ Dl. Vasile Arsenie a fost delegat de Camera de comerţ din Iaşi să plece astă seară la Bucureşti pentru a lua parte la co­­misiunea de la ministerul de finanţe unde se vor în­truni toţi delegaţii came­­rilor de comerţ din ţară pentru fixarea noilor tari­fe vamale. „ La sfârşitul lunei aces­teia va avea loc la Joker Club adunarea tuturor membrilor. Sa va face darea da sea­mă şi alegerea unui president în locul regretatului D. Gre­­cean.­­ Examenele particula­re.—Marţi 25 Ianuarie crt., ora 3 după amiază toţi ele­vii pregătiţi în particular se vor prezenta la cancelaria liceului respectiv spre a lua cunoştinţa de orarul exame­nelor din Ianuarie şi Febru­arie 1921. Nici un elev nu va fi ad­mis la examen da­r nu va fi în regulă cu actele, taxa şi freqvenţa. M D. Iţk­ovici din strada Sft. Sava a fost victima unui furt de 50.000 Iei.

Next