Opinia, februarie 1921 (Anul 17, nr. 4122-4144)

1921-02-23 / nr. 4139

ANUL XVn-lea No. 4139 ABONAMENTE DIN AM ŞASE LUNI . TREI LUNI . est" . . . 160 LXI « • ■ 80 tf ■ ■ • 40 M Biblioteca Universităţii ADMINISTRAŢIA — Qh. Mârzeset 17 -= r— TELEFON Wo. 200 -«Afli POLITIC CO Tel Of A H« MERCUBI 23 FEBRUARIE l»8l. &SUKGIUB! So primase la AGENTIA DE PUBLICITATE I. BRANISTEANU — — Str. Gh. MSrzascie 17 — — — Concesionară exp­luxiva a pnt­isiîţii — — Um mmmAr rechin 1 lei — Casaţia şi Socialiştii Curtea de Casaţie, Plan mai­­ exact numit „înalta Curte­­ de Casaţie şi Justiţie” s’a pro-­ nunţat în recursul celor 9 socialişti condamnaţi la munci silnici. După cum s'aşteptau toţi acei care cunosc spiritul de ordine al acestei­­ înaltei in­­stituţiuni, recursul a fost re­spins. Sentinţa modeştă a unui căpitan din aripa Curţii Mar­ţiale, a căpătat prin aceasta caracterul de autoritate care va face să fie executată "ai­doma, cu jandarmi pedeştri. In faţa curţii "marţiale s’a discutat şi Constituţionalism, şi neretroactivi­ta­tea legilor penale, şi texte de legi, şi doctrină juridici, şi s’a do­vedit ci oamenii aceia fără o pregătire de drept au în­ţeles tot aşa de bine legile ţârii şi Principiile chinuite de la Justinian Incoace, cum Ie a înţeles şi un înalt­ Con­silier al supremei instanţe. Două minţi cu educaţiuni diferite s’au întâlnit, con­­fundându se de data aceasta. Ceia­ ce înseamnă că dreptul nu este decât arta care-ţi pune la îndemână argumen­tele care să justifice o hotă­râre, pe care ţi-ai făcut o fără să te gândeşti la prin­cipii de drept. Un judecător trebue sa fie numai un om hotărât şi să aibă o părere în ori­ce che­stie venită judecăţii. Pentru susţinerea acestei păreri drep­ţi e gata oricînd şi furni- Esse cel puţin tot atltea ar­gumente cite ar fi necesare pentru susţinerea unei con­vingeri contrare. Da­ aceia întrlnirea princi­piilor juridice ale domnului oftpitan de la Curtea Marţiali cu­ cele ale înaltei Curţi, nu ne surprinde.— Ea s’a făcut pa tereiul unei concepţii so­ciale, care era aidoma şi în­­tr’o parte şi In alta. Pentru susţinerea acestei concepţii legea furnizează de­stule argumente fiindcă de asta legile se contrazic. Şi în această privinţă, în această concepţie şi-au dat mâna Căpitanul de două­zeci şi doi ani cu bătrânii jaris consulţi de şase zeci şi doi. La urma urmei procesul mai fusese judecat şi de altă înaltă Curte, acea de justiţie militară care cântărise şi ea vinovăţia cu priceperi civile şi militare împreunate. Aceasta ca un indiciu mai mult d­ greşală nu putea sa fie, şi ci prin urmare înalta Curte nu a avut ce si mai îndrepte. La toate acestea care duc la definitiva condemnare a so­­ialiştilor se mai adaugă de la început, şi interesul su­perior al statului sau al gu­vernului. Iar într’un stat or­ganizat, cum este al nostru, nu se poate ca Justiţia să nu fie ca Statul şi cu gu­vernul. Independenţa magistratului este iluzorie., Avansările nu se fac doar după norma cali­tăţii fiecăruia, după un ex­amen, şi după ordinea reu­şitei la acel examen, ceia­ ce ori cum, ar fi o garan­ție, și ar constitui un drept elemen­telor distinse. De alt-fel, și într’o altă ordine deci mai generică, pentru o armonioasă colabo­rare a puterilor în Stat, pu­terea judecătorească trebue să fie tot-deauna cu cea execu­tivă, cu guvernul, ca și „a­­legătorul*. Pentru toate aceste motive credem că Decizia înaltei Curţi de Casaţie, fără a o critica, nu putea să fie alta. Alkui Raportările comerciale cu Germania București. —Se lucrează cu asiduitate la întocmirea proectelor pentru reluarea raporturilor comerciale cu Germaniei. Comisiunea însărcinată cu studierea a­­cestei chestiuni a avut o în­­trevedere în acest scop cu d von Frey­tag, ministrul re­­publicei germane la Bucu­rești. Aspecte CAZULROSETTI Presa bucureşteani st exta­ziază prin foiletoane îşi cron­ci In faţa unui volumaş de litera­tură stupidă, fiind de răsboiu, a d-lui Radu Roaseti. Aceat autor, care a avut cândva ’îndrăzneala si cheme In Judecată pe un cri­tic pentru că a afirmat un­­ade­văr de toţi recunoscut,—că adică e lipsit de talent,—îşi îngădue să tulbure uitarea care se Intiude de acum peste câmpurile de luptă, cu vedeniile sale eroistice. Opera lui Rosetti cuprinde două părţi: însemnări din luptele la cari a luat parte la ofiţer şi po­vestiri adunate la masa de brad a redacţiei ziarului .România0. Ne-am mai ocupat cândva des­pre rostul pe care îl avea pari* fletul sedentarilor cartierişti, cu prilejul unei mici discuţii In jurul activităţii de azi a unui foat com- Part *1 cârdăşiei Locuateanu, Rojeu­, Rădulescu Mircea, uma­nitari­stul de recentă dată N. N. Beldiceanu. Campania de defăi­mare, de incitare şi de calomnii la adresa nu a străinilor cu cari ţara se afla In războiu, dar îm­potriva populaţiei evreeşti, era principala activitate a scribilor fugiţi de pe fronturi, ghiftuiţi şi îmbuibaţi de fonduri, afaceri şi petreceri. Nici unul din colaboratorii­­României“ n’a făcut încă .mea cu"pa", lepădându-se cu desgust de «criptologia acea­­exaltatoare a crimei, a jafului și asasinatu- lui pe cari le predicau cotidian la coloanele deschise din ordinul lui Prezan și a colonelului Stere. Dimpotrivă, ei işi fac o cinste, din a aduna In mănunchi şi a le mai rechema la actualitate, toate acele schiţe, nuvele ,şi însem­nări, stropite ca sânge, scrise cu bale, sgâriate cu baioneta, întreg acel noian de îndemnuri la pâr­jol şi de exazare al instinctelor canibalice. Radu Rosetti îşi plăteşte tri­butul de recunoştinţă acelora cari i-au dat putinţa să trăiască tihnit In odăiţă din strada Cura- Vodă pe când camarazii lui de regiment se prăpădeau In vă­găuni de munţi, cari l-au adus apărător la Curtea Marţială a Marelui Cartier, cari l-au dez­gropat din colbul la cari anligu­­nor generaţii sătulă de mahala­­giir cu serenade l-au cufundat. Radu Rosetti, a cărui ultimă producţiune o trimbiţează gaze­tarii din Capitală, este un caz o­­bicinuit de lichelism literar In bâlciul nulităţilor cari scriu din ordinul unui director de bancă, după cum el a scris din ordinul unui plutonier de jandarmi. 6. Spins D­edalessa, mica litrul de fi­nanţe, în lunga sa şedere In capitalele ain occident, a îm­prumutat o parte din caratul oamenilor de stat ca care a ve­nit In contact. De aceea, hotă­rârea d-sale In faţa mancei pe care şi-o propune şi mai ales atei nou spirit care te detaşea­­ză din programul său de acti­vitate. Haosul financiar in care se află tara nu poate deveni ordine decât prin radicale mă­suri de îndreptare, din care cele dintâi sunt o nouă aşecare a imnoxitelor şi întocmirea anui budget ca adevărat sincer. Dar pentru ea contribuabilul so la parte ca tot sufletul la opera de refacere a ţârii, Jert­find din averea sa o câtime cât mai mare, trebue să aibă sigu­ranţă că Jsrtfdli tal vor fi tn­­­trebab­fite numai spre folosul colectivităţii şi nlel demn pen­tru susţinerea Intereselor per­sonale ale guvernanţilor. 4« Se pare că ministrul de finanţe a pătruns şi el acest elementar adevlr. Da aceea apelul pe care l-a adresat tuturor miniş­trilor ca la termenul cel mai scurt *1*1 Veanuleze schiţa budgetului pe cin­ci Ani a departamentului respectiv, conţine expu­nerea unor triste dar te­meinice constnlSri. D. THuiaccu vorbeşte cu 'amSrffc­una despre „cheltualile Inutile cari Vn fmprejurlrila de astl­­zl ar putea avea un ca­racter provocator1* pre­conizând Vnfrânarea lor prin cele mal drastice «zisuri. Capitolul „misiu­nilor“ al „automobilelor pentru trebuintl mai mult sau mal putin legitim«“ al 9b»geleior - extraordinare* sl al risipei neruşinate a banului public, formaazl pentru ministrul da finan­ţe caa mai da cSprionle preocupare. El Vsi pro­pune ca, In înţelegere cu colegii «II da cabinet, «I remedieze acest neajuns care altfel duca In mod axiomatic la dazastrul fi­nanciar. 4* Pentru a dovedi că in­tenţiile sale nu sunt o sim­plă manifestare pe­ hârtie, d. Titulescu a ţinut ca în faţa Parlamentului să’şi precizeze programul. Răs­punzând unei întreruperi a d lui Cistescu care se îndoia asupra sincerităţii nouilor impozite, ministrul de finanţe ’a declarat că impozitul pe venit şi pe câştigurile de răsboiu se va aplica fără nici­­o deo­sebire, prin cele mai dras­tice mijloace. D. Titulescu a făcut un călduros apel la toţi repre­zentanţii naţiunii, rugân­­du-l să-i dea sprijinul ne­cesar pentru îndeplinirea scopului ce şi l-a propus. Deocamdatâ, se pare că acest sprijin există, luând în consideraţie atitudinea presei liberale şi a depu­taţilor federaţiei. 4* VIAŢA1 POLITICA Proectele ministrului de finanţe — Recunoaşterea jafului de pânS acum. — InfrAge­­rea dezordine!. — Bugetul. — Imposb­ilitiţi de fapt ŞEDINŢA COMISIEI INTERIMARE Sâmbătă, la ora 4, după c­ânz a avut loc şedinţa anunţată a comisiei interimare. 4* înainte de a intra In ordinea de zi, d. Mihai Negruzzi, Pre­şedintele comisiei interimare, spu­ne că a fost sedzat de o adre­să a d­lui Scutaru, cărei cere lămuriri în toate chestiile de e* dilitate. D. G­utanu zice că nu se a* mestecă In politici, nici nu se solidarizează cu protestul ingi­nerilor, ci dorește a fi lămurit, după dreptul ce i acordă calita­tea de consilier comunal. D. Negruzzi, răspunde Întâi In chestia uzinelor, arătând ci nu e vorbă de o concesie, că de o tovărăşie a comunei, In care s’au luat măsuri ca benefi­ciile comunei să fie apărate, dar în acelaşi timp populaţia să fie ferită de speculă. Aminteşte din nou condiţiile constituire! socie­tăţii şi crede că interesele comu­nei sunt pe deplin apărate. In chestia pavi­l­­­stradeior mulţumeşte d-lui Scutaru. Mate­rialele sosesc şi rcampania de lucru începe. Pe când In alte oraşe lipseşte pinea şi lumina In Iaşi, cu toa­te greutăţile avem şi pâine şi lumină. D. Negruzzi teribină, zicând că acuma calea de a­ munci pen­tru oraşul Iaşi ti va fi mai u­­şurată. D. Scutaru, se arată mulţumit de Dmutririie date şi roagă pe d. Negrutzi să-şi continue acti­vitatea.• Se intră In ordinea de zi, vo­­tându-se diferite credite şi veri­ficări de lucrări. Membrii co­misi­ei interimare aprobi părerea primarului, de a se da Principesei Eilaabeta o i­­coană drept dar de nuntă și să autoriză pe primar, de a o cum­păra. Ședința se ridică la ora 7 seara. Dar, pentmă cei dintâi cari au datoria sâ colabo­reze en d. Titulescu sunt colegii d-saie da cabinet, din întârzierea pe cari aceştia o pun In IntecBirea budge­taior cerute de ministrul da finanţe te poate Întrevedea intenţia de paralizare a ope­rei de refacere naţională. Şi sunt indicii că d.îTItulescu va treimi să plece In cu­rând din minister, dacă nu va voi să renunțe Ia „anar­­chicile“ sale proeete de lege. Consfătuirea­­ majorităţilor Bucureşti. — Sâmbătă a avut loc o consfătuire a membrilor majorităţii, con­vocată de d. Argetoianu. Ministrul de interne a pus in discuţia parlamentarilor chestiunea eşecului pe care l a avut proectul de lege pentru înfiinţarea subsecre­tariatului de stat al mino­rităţilor pe care o conside­ră ca o chestie personală. D. Argetoianu a declarat că în caz când majorităţile nu-i vor acorda sprijinul , sa va demisiona din mi­nister. Proectul de lege al mini­sterului minorităţilor va fi adus azi in discuția Camerei. • INFORM , în cercurile politice se confirmă cu certitudine că d. M. Cantacuzino îşi va îna­inta demisia din Parlament. „ Cu începere de mâne se va face la Banca Naţio­nală plata cotei de M la sută pentru Coroane. Achi­tarea se va face zilnic între orele 2 şi 5 după amează, publicul trebuind să se pre­zinte în ordine numerică, câte 50 în fie­care zi. Nici o plată nu se va face dacă nu se vor pre­zintă chtanţele de achitarea la zi, inclusiv trimestrul Ianuarie 1921, a tuturor impozitelor fiscale şi comu­nale, iar comercianţii pre­­zintând chitanţa de plată patrtei.­­ La municiepl­­e finanţe te studiată chestiuneaFembcerel bo­nurilor ie împroprietărit tn va­loare de aproape io minarit let Atentă neaă emisiune­a de b­onuri ce va fan probabil‘peste câteva luni , Heetingul Comercianţilor în sala Sidd­îl, a avut Ioc­eri di­mineaţă meetingul ’convocat de .Uniuaea sindicatelor ’Comerciale şi industriale*. Sala arhiplină de Comercianţi de toat« categoriile. Pe scenă, membrii ’Comitetului N. T. Ştefaniu, V. Arseni, H. Kahane,­­Anghelescu, Roienthal- Socec, Poliak, E. Şaraga, Rapi­­port, «Furnica, ^Man^sie Stern­berg, Flesscă Apostol. D. N. V. Ştefănin preşedin­tele .Uniunei" arată scopal în­trunire! şi dă cuvântul d-lul E­­manoil Marcovici. D. Marcovici rosteşte o cu­vântare documentată, prin care arată, "că neajunsurile "şi legile făurite Împotriva comerţului, a a p­­rodus scumpirea traiului. Statul n joc de a încuraja acţiunea Com­ercianfilor, «’s 'făcut singur aeguator şi rezultatul a fost ds­­sastruos. Valuta a’a r prefăcut In apeculă, pe când dacă era lă­sată pe, seama Comercianților, leul ar fi creacut Relevă toate neajaaaarile da tranaport,— și fachee cerând ‘'libertatea ’com­plectă a comerţului. D. ▼. Aratul, arată cum după stat, Comuna şt rJudeţul a’au transformat In negnatorii şl pro­voacă apecnlă. La ftoate aceate au e de cftt­­ui toc, libertatea Comerţului, D sa protestează vehement In potriva noilor legi ce se pregă­tise, pentru a Iovi­ta Comer­­cianţii. D-nii Apostol, Hersoa şi E­­ftaa Saraga vorbesc la­­acelaşi aenz. D. N. V. Ştefăniu, face un Istoric al peripeţiilor prin care a trecut Comerţul şi măsurile luate, care In loc de o uşurare, 'au a­­dna starea de azi, de care Co­mercianţii nu au nici o vină. Arată relele ‘'de care suferă­­ transportut, şi mulţumeşte d-lul Scutaru, pentru bună-voinţa ca o arată Comerţului. D. Ştefăniu protestează tn­po­triva nouei legiuiri şi termină, a-­j­pelând la unirea tuturor Comer­cianţilor. La urmă d. Rosenthal-Socec dă citire unii moţiuni In senzul celor discutata. : B9 Ahit ieri seara a iizbucnit un incendiu la casa D-nei Sofia ■ Grigorescu, din Str. lonescu No. 16 cauzându-i pagube de 5ooo Ici pagube. 5K Pe șesul din­­dosul regiei a avut loc,­eri, duelul Intra D-nii Lascar Rosetti și Dr. Me­­zincescu. S’au schimbat două focuri de revolver fără urmări.­­ & La spitalul Israelit s’a con­statat un cas de boala somnului. Bolnavul estel izolat. ftTIM­I x Panea.— Ea când d. Negruzzi, afirmă în şedinţa comisiei interimare că Iaşul este unul­­din puţinele oraşe îndestul de aprovizionate cu pine, scandalul pe care lipsa ei îl provoacă zilnic este cea mai relequentă dezminţire a acestei afirmaţiuni. In adevăr, convoiurile ne­­aftişite de cetăţeni cari aş­teaptă ceasuri dearîndul pro­­­dusul anemic al cuptoarelor, amintesc vremurile de mize­­rie din timpul războiului înd spaauma era în floare , preţul unei pini a rajuns la şase lei, atunci cînd bună­voinţa brutarului poate fi în­­fruntă şi sergentul din peat şi-a primit­­şpaga legală. Această stare de lucruri nu poate fi remediată decît prin larga aprovizionare a comunei cu făina necesară şi cu drastice “măsuri pen­tru respectarea dispoziţiilor de către autorităţile în drept , D nu M. Veit preşedinte al asociaţiei funcţionarilor pub­lici a trimis următoarea­­ tele­gramă­­ -„D-lul Preşedinte “al Adunărei Generale a Funcţionarilor Publi­ci Ateneu, Bucureşti*. „Asociaţiunea Funcţionarilor Comonel Iaşi, luând cunoştinţă de invitaţiunea făcută a lua par­te la discutarea şi aprobarea proeetdrii de Statut al funcţio­­­rilor şi a tabloului de încadra­re şi salariere a funcţiunilor, vă mărturisesc vie­lor gratitudine pen­tru chestiunile de Înalt Interes profesional ce puneţi în ordinea de zi“. „Regretăţ­i neputinţa de a vă trimite delegatul nostru, vi­ră­gim a ne considera u­ totul de­votaţi principiilor de Îndrumare ale acestor arzătoare chestiuni pentru situaţia noastră a tuturo­ra şi a compta pe cel mai des desăvârşit devotament şi fermă adeziune la hotărârile ce veţi lua In această privinţă*. „Transmitem marei adunări salutai şl­ urările noastre pentru desăvârşitul triumf al cauzei ca apăraţi*. ?x Adunarea generală a Camerei de Comerţ­ — Mem­brii Camerei de Comerţ, s’au întrunit aseară în adunare generală, sub preşedinţia d-lui N. V. Ştefăniu, Preşedintele Camerei. Sunt prezenţi d nii Em. Lu­­pu, V. Arseni, A. Funiac, Im Marcovici, Ifie Mendelsch, Al Croitoru­lhi Pzpoviei Frească M. I. Moscovici, loan Fiores­­cu, H. Sarcu, D. Antonescu, C. Cib­oreanu Vasiliu, Zack­­erman Vaslui, Rene Spod­­hîm, I. Gruber, Herson, M. Oncianu, D. Mircu şi secretarul Ca­merei citeşte procesul verbal al ultimei adunări generale, ce se aprobă. D. N. V. Ştefăniu, Preşe­dintele Camerei, face un ex­­poseu al activităţei Camerei nu numai pentru comercianţi din Iaşi, dar pentru toţi, din România­ Mare. Adunarea ascultă cu aten­ţie şi aprobă un proect ela­borat de d. Ştefăniu, pentru propăşirea economică a laşului D. Hie Mendelsohn faca deasemenea câteva propuneri reale. Asupra acestor proeete vom revenit , Sa votează noul budget şî se face un act de dreptate, întrodueîndu-se achitarea co­­ tei de 65 pentru funcțioarii acestei instituții.

Next