Opinia, aprilie 1921 (Anul 17, nr. 4169-4194)
1921-04-22 / nr. 4187
bk. biblioteca XVll-iea Na 4187 MENTE 150 LXI — TELEFON No. 200 — 50 bani bum&rul POLITIC C O TIBlAJK, VINERI 22 APRILIE 1921 AN a N C I u R I Sei prmnasc la AGENTII DX PUBLICITATE I. BF dNlSTEANU — — Itr. ggfc« MArzasce 1? ■*»— ConcaaiODart exclusivă a publicitate — — Un maiAl vechiu lea Un caz de conştiinţă D 1 Stere a publicat zilele acestea scoţînd o broşură, discursurile sale rostite în Cameră cu ocazia validărei alegerei de la Soroca. In zilele de astăzi ,când cea mai mare parte din oamenii politici ar putea sa scoată cel mult un volum cu titlul: „un caz de misiţie“, d-1 Stere are dreptul de a se adresa opiniei publice subt titlul „Un caz de conştiinţă“. D. Stere este un luptător politic, şi pe acest teren a însemnat totdeauna o forţă prin cunoştiinţele, prin buna lui credinţă şi prin cinste. In contra acestor arme de luptă a luptat întotdeauna oligarhia acestei ţări care îl simţea, ca cel mai primejdios duşman al ei, şi a luptat demagogia cea purtată de curentul vremilor ca o pălărie de o apă curgătoare. In lupta aceasta nici o infamie nu a fost economisită. Opinia publică, docilă şi ascultătoare a fost adormită şi mistificată de romanţele tricolore, printre ale căror acorduri se insinua calomnia, ticăloasă ca socoteală, pictată şi ea în culori naţionale. Aventurierii politici,meşteri în a preia legende, şi a exploata sentimentul naţional, jurând pe viaţa celor doisprezece copii pe care nu aveau, au cules roadele propriei lor calomnii, bătându-se în piept cu atât mai mult cu cât neadevărurile pe care le spuneau erau mai ticăloase. Şi astfel declamatorii poliţiei au indus în eroare o mare parte din opinia publică, care începuse să se îndoiască de adevăr. D D. Stere însă, în ţara aceasta în care Tăzlăoanu la acuzările de hoţie a răspuns cu tăcerea dispreţului său, pentru ca astăzi să aibă case şi automobile la scară, a răspuns ţării la invinuirile ce i se aduceau, trâmbiţând cu puterea omului cinstit tot adevărul. D. Stere trecând peste părerea pe care desigur o are despre irozii parlamentari de astăzi care complică coarnele stelei generalului, şi cari li impunea o umilire ce nu se poate suporta aşa de un om care nu se umileşte niciodată, a adus cazul de conştiinţă în faţa Parlamentului. Iar astăzi, ştiind că ţara însamnă cu totul altăceva decât Parlamentul, D-1 Stere scoate în broşură discursurile sale, pentru că datoreşte să restabilească adevărul, atâtor oameni care şi au pus în el nădejdile de mai bine. Adevărul mărturisit de D-1 Stere şi scos din suflet, ca un copac smalţ ca rădăcină cu tot, nu trebuia să rămăe auzit numai de nevonele cinic care este Argetoianu, sau numai de trupa acestuia. Personalitatea D-lui Stere nu şi are ca temelie o organizaţie de partid, pentru că nu a înţeles să-şi facă niciodată din asta piedestal în cariera sa politică. El ştie că puterea unui purtător de idei şi de convingeri este în mulţimea care’l urmează cu încredere, In opinia publică la a cărei judecată vine cu conştiinţa Împăcată. Cu broşura aceasta albastră D-l Stere se adresează opiniei publice, acea batjocorită cu scepticism de toată activitatea politică de astăzi, al cărei apogeu e sintetizat subt emblema cuprinzătoare ca o firmă: „Schuyler“. Acei oameni de bună credinţă cetăţenească, şi care vreodată au avut slăbiciunea de a fi ademenităţi de puhoiul de înjurii şi calomnii a tuturor duşmanilor unui om politic pare singur printre toţi avea un crez de cinste nedesminţit In patruzeci de ani de politiei, au o datorie de conştiinţă faţă de dânşii să citească cuvintele D lui G. Stere. Speranţele într’o politică de cinste şi de principii trebue să aibă an razăm măcar într’o mână de oameni de bună credinţă. Idealist şi nesdrmeinat în lupta şi credinţele lui, D-l Stere se adresează acestora. Aticus ASPECTE PLAGIAT ? Primul namfir al reviste! „Moldova Noastră* care apare la Chişinău, publică o prelucrare ta româneşte a unei nuvelete de Cehov, datorită donnul Ousdan. Nuveleta poartă titlul „Nume de cal* şi este tragic comedia Junui general care, suferind ide dureri de măsele şi voind să-şi cheme un moşneag celebru un descântece, ii uită numele ; dar îşi aminteşte totuşi ci avea un „nume de cal“. Şi de aci o seamă de deducţii şi nume create sd-hoc, doar vor putea readuce la mintea chinuită a suferindului, adevăratul nume al salvatorului. După o noapte de dureri şi de lupte Inutile cu memoria, dentistul intervine şi ca toată frica generalului—scoate măseaua infamă In clipa aceea numele moşneagului răsare clar din conversaţie. Este curios că imediat in josul pigmei care termină prelucrarea drului Dascian, o notiţă bibliografică pomenind de nou apărutul voium „Domnul Nae* al Iul Pătrăşcanu, vorbeşte de oarecare nedumerire pe care ar fi provocat-o asemănarea nuvelei „învingătorul lui Napoleon* ca nuveleta lui Cehov. Atât, şi nimic mai mult. In materie de plagiat, ce impun precizări. A arunca la întâmplare bănuia sa asupra unui scriitor, este pur şi simplu o calomnie pe care nu ne Îndoim că d-rul Dascian înseşi va şti să o înlăture cavalereşte intr’un viitor număr al revistei dela Chişinău. Q. SPINA MELO Urâtă de anii, ridiculizată de alţii, părăsită de toţi, chiar de cei care In mod inconştient mai introduc unele din elementele ei In operele lor, melodrama suferă soarta celor mai multe concepţiunl omeneşti; a fost intâi slăvită, apoi a căzut sub dispreţul general. Şi n’o fac de râs numai literaţii sau cunoscătorii, dar chiar poporul care o iubise aşa de mult, acum o renăgă. Cuvântul „melo” a trecut în argoul parizian, ca o intonaţiune răutăcioasă şi neîncrezătoare faţă de sentimentele prea exagerate pentru a fi adevărate. Putem avea dacă odată spectacolul unui popor care îşi răstoarnă un idol; căci, Idolatrie a foat din partea mulţimii ,eare alerga la Ambigu sau la alte teatre unde se reprezentau melodrame, aşteptând câteva ore, sub ploaie sau ninsoare până să găsească un loc în sală. Timp de aproape un secol, autorii melodramatici s’au imbatat de glorie. Paul Ginisby făcând istocul melodramei, ne vorbește și de autori Câte numiri uitatei De Pixérécourt ni mai aducem poate, vag, aminte, dar de ceilalți : Caigniez, Dacange, Cuvéner, e tatti quand, cine din acel care nu s’a ocupat In mod special de această chestiune, au auzit vre-o dată ? Ei, însă, credeau că numele lor va rămâne veşnic Întipărit în sufletele omeneşti. E adevărat că această încredere nu lipseşte nici unui măzgălitor, dar la dânşii s’a dezvoltat într’un fel deosebit de mare — Pixérécourt se compara, numai cu Sofocle — Ceilalţi se mulţumeau să creadă că grnii ca dânşii n’au mai fost şi n’au să mai fie. Pentru a fi drepţi, trebuie să recunoaştem că entuziasmul poporalui putea să-l inducă în eroare — Noi astăzi nu mai înţelegem. Dacă avem răbdarea să citim rezumatele pe care Paul Ginsby a avut răbdarea să la scrie, ne minunăm de aşa inepţii. Insă severitatea noastă s’ar putea îmblânzi puţin la amintirea sincerităţii, nu a eroilor de pe scenă, ci a pubicului din sală. Melodrama, cu tot ridicolul părţii dramatice, cu toate că partea muzicală nu era mai presus decât cealaltă, ar beneficia cu ceva din involuntara! respect ce-l păstrăm pentru sentimentele sincere. N'am admira mai mult, melodrama, dar am avea o oarecare simpatie pentru dânsa, știind că-n sală, în loje ca și la „paradis* curgeau lacrimi adevărate, se ridicau suspine sau hohote de râs nesilite, cu scepticismul blazat era foarte îndepărtat de acele suflete simple pline de entuziasm. Melodrama a fost inspirată de Beaumarchais care spunea că trebuie dat poporului ocazia să se intereseze şi să plângă şi totodată să tragă o povaţă din teatru. Nodfer vedea „melodrama chiar morala revoluţiei franceze, Intr’adevăr, melodrama s’a nâscut Intr’un timp în care poporul întreg reprezentase pe străzile Parisului, cea mai puternică dramă a Istoriei*. La teatru el cântă o rlieţie a emoţiunelor sale din viaţă, caută lupta Intre bine şi rău, înfrângerea asupritorilor, ocrotirea nevinovaţilor, triumful providenţei. Pentru popor, Revoluţia înseamnă : virtutea recompensată, viciul pedepsit, şi oameni din popor ajungând la situaţii înalte prin meritul lor. Aceasta este şi esenţa melodramei; melodrama pentru popor este o continuare a Revoluţiei şi exagerarea pompoasă a formelor complectează chiar asămănarea. Toţi cei care iubesc sinceritatea şi sunt recunoscători Revoluţiei franceze au deci două motive puternie pentru a revărsa asupra melodramei toată indulgenţa ce se datoreşte instituţiacelor Învechite. DONA DALIA DRAMA Există până acum credinţa unanimă a specialiştilor în materie că elementul cel mai principal întru refacerea şi normalizarea noastră, este intensificarea producţiunii. Aceeaşi specialişti recunoşteau necesitatea sporirii impozitelor dar nu vedeau in această sporire singura soluţie a problemei. D. Titulescu, — căruia printr'o parafrazare i s’ar putea spune: compilatore, tradultore nu numai că a nesocotit miezul problemei, dar aduce cea mai gravă atingere însăşi intereselor vitale ale ţarei, chestiunei intensificărei producţiei. + Zldtoarea popularâ izvor de Infelepciune a mulţime! fl a unei experienţe de veacuri, spuntt: „Şl-o bUct trasa de sub potoart*. D. Titulescu tae craca, de sub picioarele producţiunel romaneşti. Impozitul pe capital ffitr'adevăr, are acest mape Incovenient că diminuează acast element primordial de valorificare a productiunei, capitalul. Neajunsul acesta a împiedicat multa vreme instituirei unui atare impozitt. Infinitele impozite pe venit apoi, ale d-lui Titulescu, cari fac ca 40 la suta din venitul Individului si fie reversibil asupra statului, vor diminua stimulentul natural al sporului de energie individuala şi deci vor contribui şi ele la diminuarea forţei producăoare si astfel, baza însăşi a soluţiunei pe care singură, o admiteau specialiştii competent că ar putea să ne scoate din impasul de astăzi, este primejduită de revoluţionarul financiar din guvernul actual. Dar, impozitele d-lui Titulescu vor găsi oare o aplicare justă şi reală ? Se poate răspunde cu previziune de pe acum, cu un hotărât. Nu !in primul loc, principala însuşire a unui impozit care să dea rezultate bune, este să nu fie prea asupritor. Un impozit just este apreciat de toată lumea. Impozitele d-lui Titulescu vor Împinge şi pe cei mi cinstiţi la fraudă. , In al doilea joc, reforma impozitelor d-lui Titulescu presupune organe de aplicare competente şi eminamente cinstite. Or, însăşi funcţionarii superiori de la finanţe sunt de acord că apecaţiunea va fi un izvor de abuzuri scandaloase şi de gheşefturi şi mai scandaloase. Dar asupra acestei chestiuni, vom mai reveni. VIAŢA POLITICA D. Titulescu şi bogăţia naţională Craca de sub picioare. — Diminuarea capitalului. Deciderea energiilor. — Compilitore, traditore ! De la Teatrul Naţional D. Mihai Codreanu, directorul Teatrului Naţional dinlocalitate care a plecat zilele trecuse la Bucureşti In vederea ‘aprobării bugetului 'teatrului, întâmpină mari dificultăţi pentru obţinerea acestui buget. Ministerul refuză să-i acorde suma de două sute mii lei pentru motive de economie. Din această cauză, d. Codreanu, a telegrafiat d-lui MîjialNegrizzi, primarul oraşului, rugându-1 să şi grăbească venirea la Bucureşti spre a interveni d-sa pentru obţinerea acestei sume, pe care ministerul o refuză categoric teatrului. In legătură cu aceasta aflăm că noile lefuri fixate personalului artistic şi administrativ al teatrului, în proporţie cu noul buget, au nemulţămit o parte din artişti cari ameninţă cu demisia. D. V. Cuzinski a şi demisionat din pontul de regizor şi director de scenă, pe motivul că nu este renamerat la fel cu directorul de scenă al Teatrului Naţional din Bucureşti. Demisia i-a fost primită. Pe de altă parte s-au ivit oarecare neînţelegeri între comitetul de lecturi şi consiliul de administraţie al Teatrului pe chestia burselor acordate d-rei Sorana Ţopa şi d-lui Aurel Ghiţescu cari deşi au încasat bursa pentru studii la Paris, n'au de gând să plece, după cum n’au plecat nici anul trecut. In caz când ambii bursieri nu vor pleca comitetul intenţionează să le suprime bursele. Ea urmează a mai fi pusă în discuţie într’oşedinţă viitoare când îşi va primi soluţia definiţiv şi când se va hotărâ şi în privinţa revenirea la Teatrul Naţional a d-rei Jeana Popovici. Cetiţi In pagina II » intimele ştiri telegrafice şi teistuniei ■ Acceleratul Bucureşti- Cernăuţi va fi pus în circulaţie, cu începere de la 25 Aprilie. Delegaţia ieşană a profesorilor secundari din Iaşi în urma unei consfătuiri cu colegii lor din Bucureşti, a fost primit de d. Negulescu ministrul de instruiţii. D. Negulescu a declarat că profesorii pot fi siguri ca nici o jignire nu li se va aduce. In ceia ce priveşte sporul de salarii, e o chestie Încă în discuţie. Direcţia generală c. f. r. a lansat dispoziţia, prin care se primesc mărfuri ca bagaje la trenurile de persoane. Ministml de comerţ, a revenit asupra modificărilor făcute şi a aprobat budgetul Camerei de Comerţ. CERCUL DIDACTIC. — Adunarea generală a corpului didactic de toate gradele din Iaşi a votat, în şediţa de la 19 1April 1921 următoarele rezoluţii: 1) Profesorii secundari din Iaşi —fără a Înţelege să se desprindă din Cercul didactic—hotărăsc să se considere ca o secţiune a Asoc. generale a profesorilor secundari din România. 2) Adunarea exprimă dorinţa unanimă ca toate organizaţiunele de toate felurile, ale membrilor corpului didactic din ţară, să se constitue cât mai neîntârziat într-o „Asociaţiune generali unică*. 13) Un congres general, ţinut , cât mai curând cu delegaţii tuturor organizaţiunilor profesorale de toate felurile din ţară, va hotărî dacă formula cea mai potrivită pentru Asoc. generală , unică, este formula A. C D. votată la 1919 de congresul de la Iaşi, sau formula P. C. D. sau o altă formulă Intermediară. x Primăria anunţă oi Luni la început distribuţia zahărului, populaţiei acestui oraş. Populaţiunea care primeşte zaharul la şcolile din circumscripţiile din cari face parte este rugată a se prezenta şi a-şi ridica cota cuvenită. x Lucrările de amenajare a pieţii Halei au început ori după amiază. S’au făcut şi primele operaţii pentru construirea unor closete speciale de beton şi metal pe locul din partea dreaptă a pieţii. x Mâine Joi 21 Aprilie ora 5 d. a. continuând Încercai avocaţilor discuţia la ante-proiectul de organizarea corpului avocaţ lor şi alegerea delegaţilor pentru congresul avocaţilor, care va avea loc la Bucureşti la 6, 7 şi 8 Mai, membrii baroului din Iaşi I sunt cu inzistenţa rugaţi să participe. Examenele particulare.— Minsterul de instrucţie a trimis tuturor şcolilor secundare, o circulară prin care anunţă că examenele din anul acesta, pentru elevii preparaţi în particular, vor avea loc în două seziuni. Prima seziune pentru examenele particulare de cursul secundar va avea loc între 15—30 Mai iar a doua sesiune între 10*30 Iunie. Joi 21 Aprile a. c. ora 9 seara Dl. Profesor O. Tafrali va ţine o conferinţă în Aula Universităţiei, vorbind despre „Viaţa femeiei In antichitate* conferenţa fiind însoţită de proiecţiuni, pentru mărirea fondului, excursiei în Grecia. Tătărăşenii cari au luat parte la festivalul din 10 IV de la Ateneu, vor avea Intrarea gratis In schimbul contramărcei de la acel festival. Mai mulţi pensionari din localitate au luat lăudabila iniţiativă de a-şi oferi gratuit serviciile pentru a da concurs publicului laînscrierea în biroul populaţiei nete pensionare şi d-nii pensionari ieşeni care dispun de timp şi doresc să se asocieze la această iniţiativă, se pot prezintă d-lui prefect de poliţie pentru a fi repartizaţi la comisariate. „ Astăzi după amiază are loc în salonul de şedinţe al primăriei întrunirea consiliului de igienă al oraşului. La ministerul de Comunicaţii, a avut loc o consfătuire in chestia blocărei staţiei Napolecăutz. Au luat parte d. ministru Văleanu, d. general Ionescu, directorul c. f. r. şi d. Niţescu, directorul terviciului de mişcare. S’a hotărât a se face totul, pentru a se face dreptate comercianţilor ieșeni. „ Elevii, cari au a depune examenul ca particulari, în seziune de iune,sunt chemaţi de Comisiunea de examinare pentru sfaturi. Comisiunea se compune din doii profesori Preot Mihai, Fântânaru, Ionescu, C. I. Botez, C. Iordăchescu I. Mitru, C. Neculau, M. Trlsnschi, M. Tonaida,Rolu, Fedeleş, Scorpan, Agapescu, şi Doljan. Aceste lecţii încep la 11 Mai. Şedinţa Societăţii Studenţilor In Drept din Iaşi care urmă să aibă loc Joi 20 Aprilie 1921, şi când Dl. Victor Popovici urma să trateze despre ,Soeiatismul Marxist*— se amână din cauza vacanţei universitare, pentru odata care se va anunţa ulterior. „ La Iaşi s’a înfiinţat o secţiune a „Corpului Absolvenţilor Şcolilor Superioare de Comerţ*, înscrieri de noi, membri primeşte Dl. Ionescu la secretariatul Şcoalei Comerciale Superioare In toate zilele intre orele 3—5 p. m.& Joi seara va vorbi la școala socialistă de la 8—9 seara Zoe Frunză 9—10 Grinspan. INFORMATION!