Opinia, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 5856-5881)
1926-12-29 / nr. 5879
Alte aspecte din Rusia (Continuarea din pag. I-a) Dezagregarea familiei In această viaţă, care urmează numai in planul corporativ, ce devine familia ? Mai multe familii îrntr'un apartament, adesea o familie în fiecare odae, fo os rpa în comun a bucăării şi lavaboului, toată această viaţă , falanster suprimă viaţa privată. Copiiii caută un refugiu la şcoală, tinerii la club iarna, la terenul de jocuri în timpul lunilor frumoase. Şi astfel, prin şcoală şi clubt, influenţa comunistă înlocueşte influenţa familară. Părinţii pierd autoritatea Aceasta de altfel, şi-a pierdut adâncimea. Părinţii n’au autoritate N’au asupra copiilor lor nici dreptul de corecţiune, nei dreptul de pedeapsa, şi dacă Statul consimte să te lase copiii in afar de orele de clasă, a easta e un act precar de încredre şi totdeauna revocabil. Copilul e dator sa însemne în jurnalul şcoalei toate abuzurile la care e martor în familia lui. Educaţia, instrucţia, formarea cerbrala a copilului aparţin profesorilor săi. învăţătorii Profesorii sunt şi ei lipsiţi de independenţă. Învăţătorii sunt pionrii, copiii de trup ai comunismului. Aceşti tineri apostoli au între 15 şi 18 ani. E sunt împărţiţi în toate căe. In caz de conflict, un tribual compus din proesori şi par nţ. se prounţă, judecând daca principiile comuniste au fost sau nu atinse. Antisemitism Autorul constată afirmarea Sentimentelor antisemite şi murmurul contra evreilor care se imroduc în viaţa financiară, economică, poltică şi culturală. Sunt, într’adevăr, cîteva mii de evrei profori ai revoluţiei. Dar — spune autorul—antisemiţii nu văd întreaga realitate. Ei nu văd: „sinagogile şi casele de rugă „diupe, închise şi şase milioane „de evrei in Rusia Albă şi Ukraina lipsii de mijloacele lor „de exstenţă tradiţionale : co„merţ, comision, schimb, şi trăind mizerabil din mila şi aju„torul comunităţilor. Şi cind aud „în jurul meu suflând vântul „antsemitismului, mă gândesc „cu necaz că cei abili vor trece „graniţele şi că mulţimea nevinovată şi pasivă va fi victimă“! . Mâine, 29 Decembrie urmează să se întrunească în şedinţa extraordinară secţiunele unite al consiliului eparhial al Moldovei. BL ! Înţelegeţi, desigur, că e vorba de d. Costică Cerchez, jovialul preşedinte al Camerei de Comerţ. In scurta dor comica sa activitate, a căpătat atâta faimă, încât un pronume e ar Insuficient ca să-l indice,—întocmai ca faimosul „El, cunoscutul clovn din filmele americane. In legătura cu ultimele sale isprăvi, pronumele de la Camera de Comerţ a articulat fraze inconştiente care vroiau să categorisească ziarul nostru în solda unei instituţii locale Am somat şi stăm pe calomniator să precizeze şi să dovedească , a putut şi n'o va putea face, pentru că calomnia are tocmai cusurul de a nu se putea întemeia pe dovezi. In schimb, actele nechibzuite se dească urcănd prin ele inşile,—tocmai cea ce se întâmpla cu isprăvile a lui Cerchez, aşa cum le-am relevat şi noi în chp precis şi riguros exact. Socotim că zăpăceala şi comicul natural nu pot fi un privilegiu care să permită cuiva a calomnia fără răspundere. Dceia nu vom tolera la infinit calomniile, chiar dacă vin din partea d-lui Cerchez. GENERALUL AVERESCU DESPRE STAREA M. S. REGELUI „Financial Times“ publică un articol asupra zvonurilor care circulă în Anglia cu privire la situaţia din ţară. In cuprinsul acestui articol se reproduce urmatoarea scrisoare pe care generalul Avresci a adresat-o lui Sir John Norton-Grifths : „Cred că ştiţi ce se întâmplă la noi din lectura ziarelor cari dau informaţiuni mutilate. Este adevărat că starea sănătăţii M S. Regelui lasă mult de dorit, dar, în afară de complicaţiuni de neprevăzut, starea lui nu este aşa de rea cum spun gazetele. „In ce priveşte tulburările ce ar exista în ţară şi despre care vorbesc mereu ziarele, acesta este un roman complect“. 20 milioane lei pentru linia Paşcani-Tg. Neamţ- Bacău.— Direcţia C. F. R. a fost informată că prin noul buget al Ministerului de Comunicaţii, s-a prevăzut şi un fond de 20 milioane lei pentru construirea linei ferate Tg. Neamţ- Paşcani. Lucrărilevor începe încă din primăvară. din laşul de altădată (Continuare din pag. I-a) ilari aî săi, mânca carne şi bea Vârtos. Avea muşterii sâi de predilecţie şi nu mergea cu ori şi cine. li plăcea adesea să petreacă in diferite localuri In Tataraşi, cu conaşii de bani gata din laşi, pe care’i plimba şi trăsura sa, printre altele la Aton băiatul, supranumit Picior de Paris, mai târziu Anton, peste drum de comisia 5-a. Când era mai tânăr, Carpo a fost distins pentru vioiciunea sa pe capră şi pentru repliciunea cu care mai a caii, de prefectul de poliţie ,de pe vremuri Iorgu Luţescu, care, conform uzului de atunci, avea drept la o trăsură cu luna. Cârpo a fost angajat şi ieşenii cei vechi îşi amintesc de frumoasa manta rusascâ de culoare verde, strânsă la şolduri şi cu brâul roş, cu care era îmbrăcat Cârpo, conducând pe prefect şi el îmbrăcat într ’o frumoasă uniformă, înaintea trăsurii p ’ţefatului mergea întotdeauna un ofiţer de sergenţi călare, care făcea loc. Vai de acela care nu s’ar fi ferit. Cârpa lovea de pe capră pe cel ce i se punea In cale, cu toate ordinele severe ale preeotului Lăţescu, căruia nu’i plăceau „loviturile“ aceste ale birjarului său. Când lorgu Lăţescu n’a mai fost profet şi Cârpo revenise cu trăsura sa la stradă, era o luptă printre tinerii de atunci de a face o plebare cu Cârpo, vara, la Copou. El mâna nebuneşte şi nimeni nu putea să’l întreacă. Fluera între dinţi şi caiii săi care cunoşteau acest fluerat, o luau în trap mare până ce se făceau albi ca spuma. Adeseori cei din trăsură îl rugau să încetinească mersul, dar Cârpo se făcea că nu aude sau răspundea: aţi vrut să mergeţi cu Cârpo, apoi lăsaţi să vă ducă cum ştie el. La plată însă, trebuia să fie toţi galantoni, căci altfel îşi găseau beleaua cu Cârpo, cam repede spunea : — că am umblat cu luna cu d. prefect şi am mai purtat pe cutare şi cutare boer şi dacă voiţi să faceţi pe boerii, plătiţi boereşte Vara, când lumea elegantă din Iaşi făcea plimbări pe la Stânca lui Roznovanu, la Criseşti lui Aleandru Mavrocordat sau la Cilibiul Săftiţei Palady, Carp era nelast, inhamat cal în şir, pe care-l mâna cu multă măstrie, cu o singură mână, iar cu cealaltă pocnea voios din bici. Acest om al veseliei, atât de bine cunoscut In laşul de de mult, a avut un sfârşit tragic. Desfăcându-se de cupaua sa, şi de trăsura cu doi cai, a pornit’o cu un cal, cu o birja elegantă, luh’o iarnă cu trohni mare, avându’şi calul inhamat la o sâniţă uşoară, calul a luat vânt, a răsturnat sania şi Cârpo avănd hăţurile Învălătucite împrejurul manilor, spre a putea mai bine stîpâni calul pe care’l ştia prin foc, a căzu sub sanie şi a fost târât astfel o bucată de foc. Când calul a putut fi oprit de trecători şi Cârpo scos ele sub sanie, era numai cu răni şi lovituri, şi după puţn timp a încetat din viaţă. A. Rudolf Suţu Şedinţa comitetului „Refacerei“ la Camera de Comerţ Aseară la ora 7 s-a Întrunit în localul Camerei de Comerţ, comitetul de administrare a fondului refacerei. Au participat d-nii N. Petrea, primarul oraşului, Căp. Corjescu prefect de polţie, Em. Niţescu directorul legionarei c. f. I. C. Cerchez, preşedintele Camerei de Comerţ, Justin Adace delegatul Sfatului Negustoresc şi C. R. Ghiulea delegatul Cercului ziariştilor. D. Mereuţă, casieria da cetire situaţiei pe anul care expiră. S-a constatat că trecuta Cameră de Comerţ a utilizat suma de circa un milion lei, proprietatea c. f. r. în mod neregulat, fără avizul comitetului refacerei. S’a hotărit să se invite Camera de Comerț a Înscrie această sumă în bugetul ei pe 1927 și a o restitui imediat căilor ferate. S’a constatat câ d. Cerchez, pe răspundere personală fără, avizul comitetului refacerei, a dispus depunerea banilor refacerei la Banca Generală,ceia ce la un moment dat a dus l. primejduirea fondului. Atunci d. Cerchez a căutat să facă un act de asigurare şi a încheiat contractul de cumpărarea lemnelor de la Moineşti, apoi a făcut o convenţie secretă cum că contractul e fictiv. Banca a plătit 300 000 le, rămânând ca restul de 525.000 ei să fie plătiţi până la 10 Februar. Pentru asigurarea acestei sum , comitetul a socotit necesar să se pue sechestru pe veniturile Băncii Generale. Pe viitor, fondul refacerii va fi dus numa la băncile Moldova, laşilor, Uniunea şi Dacia. S’a prezat câ nici o măsura nu poate fi luatâ în chesta fondului refacere, de căi di comitetul special de administraţie. Comisariatul Basarabii al d-nului general Râşcanu Se afirmă din nou că d. general Râşcanu, fost ministru de războiu, va fi numit pe ziua d 1 Ianuarie, ca secretar de stat pe lângă preşidenţia consiliului, cu delegaţia de comisar general al Basarabiei. Sediul comisariatului va fi la Chişinău. După noua organizaţie a acestui comisariat, toate cererile ce se vor face de către populatne vor fi adresate biuroulu comisaritului, care va avea mai multe servicii şi unde se vor rezolvi mai grabnic ca până acum toate chestiunile. x Conferinţele agricole din judeţ, încep in ziua de 15 ianuarie. Alt incendiu la Roman PAGUBE MARI Roman 27.—Un nou incendiu s’a declarat Sâmbătă la 3 noaptea în oraşul nostru. Focul a luat naştere din neglijenţa unui birjar, care a umblat cu un capăt de lumânare aprins în grajdul cu fân al clădirii lţic Oruşteni din str. Sucedava 86. In mm puţin de jumătate de oră focul a cuprins şi locuinţele veche unde locuiau : Moisă Apter, Michel Schwartz, Moisă tichiu şi Iosub Avram. Focul fiind amentat de un vânt puternic s-a întins cu repeziciune. Imediat a sosit la faţa locului dl. poliţai A. Dumirescu, procuror V. Crivăţ şi compania de pompieri de sub comanda L-cs Eremia. Pagubele se ridică la un milion lei. Un singur corp a fost asigurat cu 150.0OO lei. M. L. Fiiloreanu Câteva date despre Lituania La Vilna a apărut zilele acesta o broşură intitulată „Cele mai interesante date asupra Liuaniei“, care conţine un material nou statistic referitor la acest tânăr stat. Populaţia Lituaniei este de 2.230 000 locuitori cu o desime proxinativă de 39 locuitori pe.m. p. Din aceştia 74 la sută int lituaneni, 10 la sută poloezi, 7 la sută evre. şi 3 la ia germani. Kowno are 92.000 locuitori, Klaipeda 32.000 locuitori. Celelalte oraşe intre 5—19 mii. Baza veţii economice o formează agricultură. Terenul arabi formează 46 la sută din întreaga suprafaţă a ţării. Restul unt păduri, ape şi pâmâni sterp. Suprafaţa acoperită şi păduri este 902.000 ha. Cea mai mare parte a pădurilor a fost sau va fi împărţită prin punerea în aplicare a reformei agrare care se va termina până in 1928. Deocamdată au fost exropriate din pădurile propriedini particulare 553.000 ha- Exportul ţării constă în produse agricole, în şi diferite sorbe de lemn. In anul 1925 Lituania a exportat mărfuri în valoarede 24.271.000 dolari și a impotat de 25.270 000 dolari. Principalul exportator In Lituania este Germania care furizează mai mult de jumătate in mărfurile importate. Reţeaua de căi ferate a Lituaniei atinge lungimea de 1.160 km., iar liniile înguste măsoara oe 6 km. O mare însemnătate pentru circulaţia Lituaniei prezintă râul Nemen şi reţeaua ruvială. Instrucţia publică in Lituania foarte înaintată. Lituada ari 2079 şcoli din cari 2000 primare cu peste 3000 învăţători, 78 şcoli secundare şi universiada din Kowno, frecventată de 2.403 studenţi. e CRĂCIUNUL, LA MITROPOLIE.— Serviciul religios de a Mitropolie In prima zi de Crăciun, a fost cu deosebire emoţionant. A oficiat însuşi Mitropolitul P.mei, înconjurat de un sobor de preoţi. Răspunsurile au fost date de excelentul cor metropolitan. In predica sa, Înaltul Prelat, a exprimat mulţumiri cerului pentru însănătoşirea M. S. Regelui. După cum am arătat ieri, cu prilejul acestui serviciu religios, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a hirotonisi ca preot pe Diaconul Laurenţu Busuioc, doctor in filozofie şi teologie şi director al seminarului de călugări din Namtz. In faţa unei numeroase azistenţe, s’a celebrat ert hramul bisericei Sf. Ştefan din strada Albinţ. Serviul religios a fost oficiat de Arhiereul Leu şi preoţii bisericei. FIRĂNDU-MI-SE mai multe acte, printre care actul de partaj autentif. de Trib. S. 3-a No. 5444 I 1926, diverse poliţe în alb semnate de losub Grünberg of. subsemnatului, în sumă de 120.000 li, ş altele, le declar nule şi fără valoare în mâinile oricui s’ar afla. A OSCAR FROIMOVlCI Str. C. Negri 11. i V * Numărul de Anul Nou al ziarului „Opinia“ apare ÎN 6 PAGINI Vineri 31 Decembrie 1926 INFORMAŢII * Chestia dizolvării consiliului municipal— In fruntea mişcării pentru a obţine dizolvarea se găsesc d-nii Axinte, prefect de judeţ, Omer Popovici, deputat şi Titrveanu, ajutor de primar. Dar d. Petrea încă se opune la dizolvare şi nu lasă să treacă ocazia de a-şi arăta acest sentiment. Astfel la întrunirea ce a avut loc Duminică la Camera de comerţ, în cuvântarea sa, d. Petrea relevind lipsa de armonie la Camera de Comerţ, a spus: —„Eu sunt mulţumit că la consiliul municipal pot lucra cu consilierii in cea mai perfecta armonie. Cu toate că membrii sunt de alte nuanţe politice'* 1. ‘ * Un fruntaş averescan aflând de această noua declaraţie a d-lui Petrea, a zis : —„Până peste cîteva zile, d. Petrea va rămine singur la consiliu, fără prietenii noştri". Rămâne de aşteptat. x In numărul nostru de mâne vom imprima clişeul cu dezlemnarea jocurilor de Crăciun. x Prin scoaterea gemului de la locuinţa D nei Elisabeta H mnan, din str. Şipot *, hoţii ai furat ieri tot câ au gust ma preţios in casă. x „LA MEDELENI“.— A apărut romanul „La Medeleni" al lui Ionel Teodoreanu. Zugrav meşter al copilăriei, prietin al sufletelor veşnic fiere, scriitor fin, observator conştiincios, Ionel Teodoreanu face istoricul unei familii moldoveneşti, care evoluează adaptându-se vremilor odată cu eroii deja cunoscuţi de publicul cetitor : Dănuţ, Olguţa, Monica, soţii Deleanu, Herr Direktor etc. „La Mede’em“ cuprinde două volume: I. Hotarul Nestatornic. Prima ediţie a acestei cărţi, apărută ast. primăvară, s’a epuizat în câteva luni. Este cel mai frumos succes de librărie repurtat până acum de o carte românească. II. Drumuri, apare pentru prima oară în volum. Este urmări a povestei Medeenilor. Eroii sunt adolescenţi acum. Ca şi sufletul Li, acţiunea povestirii se complică, analiza psihologică se adânceşte. „La Medeleni“ trebue cetit. Este evenimentul literar cel mai interesant din ultimul timp. Vom reveni cu o recenzie amănunţită. x Aflăm cu părere de rău câ arhimandritul Silvestru Morăraşu se află serios bolnav. li urăm o grabnică şi deplină însănătoşire. x La Măcin, o temea a da n naştere la trei copii deodată. După două săptămâni, atât pruncii cât şi mama lor sunt sânătoşi şi vioi. — Congresul partidului socialist.— Congresul reaeraţei partidelor socialiste din ţară, ce urma să aibă loc. In Bucureşti, în zilele de 5, 6, 7 Ianuarie a fost amânat pentru primăvară. Până atunci se va revizui programul partidului socialist unificat. — CONGRESUL EVREESC DELA BACAU.— In ziele 23, 24 şi 25 ianuarie 1927, va avea loc un congres al evreilor din întreaga ţară, in oraşul Bacău. Acest congres urma să se ţină in zilele de 6, 7 şi 8 Ianuarie 1927. Insă din cauză că unii delegaţi străini nu vor putea sosi la această dată, s’a amânat pentru zilele mai sus arătate. In vederea acestui congres, s’au făcut alegeri în o parte din oraşele din ţară, pentru fixarea delegaţilor, cari să studieze şi să expună stadiul în care se află evreimea de un an de zile. Aceste alegeri parţiale vor continua în zile de 6 Ianuarie 1927 şi cel mai târziu la 15 Ianuarie. x In 6 Ianuarie, comisiunea de judecată a profesorilor se va pronunţa asupra declinatoriului de competinţă în procesul inspectorului şcolar Bacău, d. A. Lambrior. x Vineri 1 Ianuarie se va inaugura noul palat al comandamentului corp. IV, fostul palat Roznovanu. CONST. ALESSIU.— Sâmbătă dimineaţă a încetat din viaţă la un sanatoriu din Capitală, Const. Alessiu, fost deputat, senator, figură distinsă a partidului liberal. Rămăşiţele pământeşti ale defunctului au fost transputate ori dimineaţă la Brăila unde are loc azi înmormântarea. Tribunalul Jud. Iaşi Secţia IIIPublicaţie de Vânzare No. 10216 din 20 Decembrie 1926 Soţii Natalia şi Nechita Mocanu din Iaşi prin petiţia înreg. la No. 25499926 a crut Trib. Iaşi silita sa autorize Corpul Portăreilor Iaşi să facă comandamentul şi toate formele de vânzare prin licit. publ. a imobilului din Iași str. Eternitate Np. 50 propr. debitorului loan N. Dobrovici dornic. în Iași str. Eternitate No. 50 pentru îndestularea sa cu suma de 130.000 lei capital cu proc. de 36 la sută pe an, plus chetueli de urmărire și onorar de avocat în sumă de 10.000 lei ce are a lua în baza actului de împrumut cu ipotecă autentificat de Trib. Iași la No. 420 și 26 înscrisă la No. 52 | 926 și învestită cu form. exec. la No. 294 | 926. Tribunalul admiţând cererea prin Jurnalul No. 6110 | 926, a autorizat Corpul Portăreilor Iaşi să facă Comandament şi toate formele de vânzare prin licitaţie publ. a imobilului urmărit; s’a fâcut şi comuicat comandamentul No. 7120 I 1926 după care Conform an. 503 prec. CiV. s’a făcut Procisul verbal de situaţie al imobiului urmărit care este: imobiul se afia situat în Iaşi str. Eternitate No. 50 corp ms din două corpuri de casă pustraţe de cărămidă pe temelie de piatră acop. ,de tablă, despărţite unul de aim prin un gad de scânduri, I - ul Corp de cap se compune din 4 odăi, 2 ntrete şi bucătărie, în faţă are balcon de 1 mn şi un dos vtraj de stică, în curta se află o şură de scânduri pentru lemne, un closet de scânduri şi o pivnţă de cărămidă cum şi o cişmea, curtea pietruită In parte, al 11-lea Corp de case se compune din trei odăi, bucătărie şi paravan de lemne. — Amcele corpuri de casă au instalaţie de lumină e- Ictrică. Ingrăditura ambelor corpuri de casă la faţă este de sârmă, iar în celelaite părţi din rânduri. Să megieşte la răsărit şi miază-zi cu imobilul Iftimi Mihadov, la apus cu str. Eternitate şi la miaza-noapte cu imobilul moştenitorilor Săcărescu. Imobilul are ca sarcini afară de creanţa de mai sus 72.300 lei cu proc. de 30 la sută ipoteca înscrisă la No. 801 / 1926 constituită de Ion N. Dobrovei in favoarea Băcei Iaşilor. Se icunoştinţează că vânzarea şi adjudecarea acestui imobil va avea loc, în pretorul Trib. Iaşi S. 111-a ziua de Aprilie 1927, ora 12 amează începând licitaţia publică de la suma de 150.000 lei fixată de creditor prin cerere. Sunt somaţi toţi acei ce au vreun drept de arendă, chire, ipotecă sau alte privilegii ca înaintea adjudecărei să arăte Înaintea Tribunalului pretenţiile lor, cunoscând câ în urmă nu li se vor mai ținea în seamă. Dosar No. 1157 1926 Preşedinte, MESIANU Portărel, I. Popovici