Opinia, mai 1947 (Anul 39, nr. 188-211)
1947-05-01 / nr. 188
JL XXXIX Nr. tm 4fcD0NAMENTE: iii: 's »uni' • iătre jtttaderi^uioritiitî pe 3 luni AMO# tipografice IAȘI, STRADA UPUSNEANU Nr. 37 2 Panini 3000 tei Transporturile ■ feroviare «Mrecţia generată C.F.R. «nunţii £& are disponibile 85.000 vagoane pentru efectuarea transportului tem* mim' de foc şî ea «scrie» a«® trafieporturi se pot face cu precădere până la 15 Iunie curent Această taştiinţare ceferistă are caracter tis „ultim aver* V- tisment" către cel Intere» safî» Adka, sa se gră* ceasefe toți acei care au «evoe «le lemne, »entruea k după data fatală de 15 Stances vagoanele vor fi întrebuințate la. alt soi de transporturi, ca de pildă î «ereaie, zarzavaturi «te,. Munsal că problema a» «cafeta.,» transportorior feroviare ar trebui şi ea coordonată în ansamblul situaţiei economice e firii. Timpul acesta favorabil penfrt, transportul de lemne,, destinat de cafea ferată, se nimereşte în vreme®. altor nevoi mai urgente, , ca să încarci lemne, trebue mai întâi să ie ai depozitate fn gări. Dar adusul la gări, cu căruţele, face astăzi foarte greu dar pricină că ne aflăm în felul muncilor agricole (&•* râturi șî iasemântări). Vite de mutică sunt foarte pa» il*e» mal cu seamă la noi la Moldova. Mu ajung «ici peat« muncile agricole, șî î,w at&t nsal pufin s’ar.'găsi ^ vite disponibile pentru transportur* de lemne. ®s ceva mai mult. (Inele autorităţi comunale sătești î fest Inferai« sătenilor săi r Imă cărăușie Sn afara cotaunelor» până ce se vor t*in*i«ia fnsemSQfărîle. Este și aceasta un fel de „avertisment'' impus de nec«sl*«t«ă națională de a se »«igifirs brans populaţiei. Intre cele două „avertismente* se vede bine cft al cefereului trabuc să rămâe pe plan secundar. Prin urmare, nu»i bine limita! traapul până la 15 baie peotrutr&nspaiturik de lemne. Şi Sn definitiv, tocmai în perioada aceasta fisîeu ferată ar avea o ocupaţie mai presantă: transporturile de sentinţe, ajutoare de tirană, materiale de construcţie etc. Ar fi cazul aşadar, de a se găsi, de către conducăttori avfr -ului o modalitate de armonizare a capacităţii feroviare de transport cu alte necesităţi economice tot atât de importante ca şi transportul lemnelor. Şi fiindcă e bine ca atunci când faci obiecţii critice sau indici şi soluţiile potrivite, am sugera să se prelungească cât mai mlt timp înlesnirile pentru transportul de lemne, în răstimpurile de pauza la munca câmpului, d ar Intensifica aducerea de lemne în gări iar vagoanele tor putea fi repartizate cu efulozuială, aşa fel încât să se satisfaci toate necesităţile tie transport pentru tot felul de produse. Fără nevoe de ’»avertismente“, însă cu atenţie şi bunăvoinţă. __ Dacă oamenii de specialitate deb conducerea c. f. r.-uluî găsesc loltiții mai eficace cu at&t mal tine, Lîî. CîettmarifS 6 C 6 f 3 «fii sălbalec" Prima jumătate a secol«iu* trecut era pentru Amu*te& epesa atarilor aventuri, epocă ee « Inspirat multa adierî și totodată neaumârate scenarii eiBematografice. Filmul a cărei eroaica o facem nu poartă prin fruiaoaseîo regiuni aia sudului Statelor Unite «ade undeva pa coasta Oceanului sălăşfoeşîe o bandă de piraţi moderai, exersaţi în a jelui îo sasd^ „legalcorabiileee nau-, fragiază în acsaetă regiune. ] (Cu na se ,,naufragiază“ şi ramas paata jefui în îmod ț „legai“* «a America vă veţi luatsa da seama vizionând /ilmiii). Sucessuâ acestui fiii» se datorește, atât tehoicolorului feredeiu sa e cel mai bun film american colorat alun» gând aproape la aaturaleța culorilor marsi© film. sovietic „Floarea de piatră*) cit S» regisoruluî €®eil B, de Mills epeeiaîizat In montări grandioase (Ben-Hur* „Semnul Crucii11). mBe remarcat josul lui Ray Milland care a luat premiul Oscar, (oare sa acordă anual solus saas bisa ador do cinema) pentru prelația din „Seceră vântul căibaîsc“. G. XIAB POPULAR COTIDIAN Armindenul de altădată — La iarbă verde, cu tarafele lăutarilor — O circulară a premierului şi deliciul cronica» tilor umoristici* Um tfectffiii«ftar de S&VEL întâia zi ;k Mai a aprins, dia totdeauna în sufletele oamenilor, cale mai milostive candele da moguere şi de încântare spirituală. Dela Traian De mai meu oare spunea ? îs Mai când rozele’urterese Scăldate’« aurul de soare Popoarele sărbătoresc A muncii sfântă sărbătoare. până astăzi, an cu an, aenfcimentul acesta şi-a făcut loc îs psihologia colectivă şi a rămas acolo «şa cum rămân zilele ,is sărbătoare re. nigioaea, a căror origină este de multe oii asemănătoare cu a zilelor naţionale. Sin tewrf iii#r£« Prima demonstraţie a sa* lidaritâţii internaţionale a clasei muackoere, dela î Mai 1890, ^pornită da luptele muncitorilor din Chicago şi născută din locul luptei tuen* citurilor din toate ţările pentru revendicările lor, a cuprins şi a electrizat şi muncitorimea româna. Aa eu an, de fiecare 1 Mai, pe măsurii ca proletariatul creştea, pe măsură ce clasa muncitoare simţea pe umeri nai surieic», mii şi mii de români ea solidaseră în luptă, ergatmaţi şi disciplinaţi. O fugară privire retrospectivă asupra istorisii vechii mişcări socialiste din România, ne dovedeşte că totdeauna In aceasta nu se putea simţi puterea poporului în toată amploarea aî. Nimeni nu se putca sustrage sentimentului general de lucruri caracteristica zilei festive, chiar atunci când 1 Mai era „subversiv*, când mulţi oameni ai muncii 11 sărbătoreau sub privirile poliţiei. „Aratta «tenul" râsună «l® turistei® lăutari3' Ieri totuşi ca meşteşugar putea foarte bine să se ducă *la iarbă verde11 să petreacă armindenul,cu familia, cu tradiţionalul miel şi cu nelipsitul pelin de Mai. Era îngăduit. Grădinile cârciumilor de prin mahalale, grădinile din preajma tihnitelor noastre oraşe provinciale răsunau de tarafele lăutarilor. Chiote de veselie se ridicau în atmosfera limpede a începutului verii. Totul se petrecea în linişte. Dacă însă mai multe familii da meşteşugari, câteva calic şi câţiva ucenici se Întovărăşeau să facă „armindenul" împreună, lucrul ce complica. Poliţaii oraşelor provinciale se încruntau—fărăsă mai ştie de ce — şî lucrul putea să sa sfârşească Intr’un chip neplăcut, fncepeai „Maiul" la iarbă verde și»I terminai la beciul Închisorii. Oamenii muncii erau con* sîderaţi o sperietoare, cu toate că la orice represiune nu răspundeau decât prin organizare, prin disciplină eau c«î mult printr’o săgeată de spirit, S› a lui &asc.3? Caîargiu Printr-o circulară dată în Aprilia 1895, Lascar Gatargiu împiedică manifestaţia de 1 Mai din acel an şi arătându-se înspăimântat de creşterea mişcării, ordonă ca orice socialist ce va fi găsit la sate să fie arestat. Circulara a făcut deliciul scriitorilor de cronici umoristice, iar unul din poeţii buni ai mişcării, sub pseudonimul Hâncu a scris următoarea şarjă cu privire la ordinul prezidenţial, parodiind graiul, premierului de alunei. Noi ministru Catargiu Staroste de conţinu DSmaiastă circulară Cătră voi sapeii la ţară. Merge zvon să nişte răi Nişte fără de căpătâi Vor să’nfingă’n talpa ţarii Răul ghimpe-al tulburării ...Deci prin rai de-a răsufla Niscaiva, ceva, cumva Musai cura veţi mirosi Rog a-mi declarami. (Continuare în pag. II-a) Doi negustori au încercat si sustragi Sili de grâu dala C A. R. S„ In ziua de 20 Aprilie, d. procuros* Gh. Pârlea, preşedintele CARS- ului, a fost înştiinţat de d. magaz. C.Moraru că s’a prezentat la el numitul Avram Verpolar, care i-a spus ca a fost trimis de comerciantul Mişu Katz spre a-i propună să-i vândă 500 kg. făină de grâu, din făina pa care Kata trebuia su o o aducă la CARS din moara Leon Ilie (Podul Iloaai). Pentru făină Avram Vernoler i-a ofrit d-lui Moraru suma de 25 milioane lei. V. Moraru a fost sfătuit de d., procuror Pârlea să accepte târgul, dând întâlnire lui Verndler în megazio la o oră când au mai «lelo uimeai în birouri. , Ls ieii©zuE ftep|l8 Întâînirea a fost programată la orele 24. In acest timp d. procuror Pârlea s’a postat după o grămadă de cutii, așteptând sosirea »negas'toraioî*. După câtva timp de așteptare, Varpoki a apărut. După ce s’a scuzat da întârziere, acesta !•* anunțat pe magazioner s*k L-a adus numai 10 milioane lei, restul urmând a*l aduce, pest© © oră, Misa Katz. Cil mi msămîsm pânâ la ©pi & apărui pr@» €Mff©ffiSS Așezându-s«' ia o masă, a început să î^naiste teancul de suta de Brii. Când a ajuns cu sâriătoarea Ia opt, de după cutii, s’a arătat, spre surprinderea nocturnului personaj camer* ei&Ld. procuror Pârlea, care i-a somat să las® banii pe masă. Avram Varpolar, fără a-și perd« firea a introdu« ia buzunar es!« 800,000 M, lăsând jos restul. Dl. procuror Pârlea a conf iseat banii ce se aflau pe masă |i a arestat pe Ver(P©îert niaadii-1 ia pa za gar* disnuîai public Staniia Gh, Mişm Kalte a sosit tu resi;^ i Pe când i se lua 'declaratia lui Visrpoler, în «sa magaiei a(a ivit prietenul său Misa K.iîz. f.l*^Ismăr.os• șî jovial, care aducea restul de bani, într’un pachețel legat cu aţă, întrebat ce ar® în pachet, a răspuns că ar® 15 milioane pe cai o le duce d-nei Ghizela Lsen Ilie, bani Împrumutaţi de la d. lancu Copel _ fi MişM as*ostai _ Bazat pe declaraţia. Ini Verpower şi pe coincideea timpului şi sumei găeată asupra lui, Mişu Kate a fost acostat, iar banii confiscaţi. Susţinând că a luat banii de la d. Copel spre a-i face un serviciu, d. procuror Pârlea a trimis să-l aducă pe acesta spre a face o confruntare. D. Cupei a declarat că nu a dat lui Kate, nici un ban. Sub stare de arest cei doi negustori ghinionişti, au fost deferiţi Parchetului, împreuna cu cei 24.200.000 lei confiscați. CONST. SÂRBU ............................ ........— Nu convine Biletele m 500, de 1000 şi 2000 iei au ajuns tntr’ua hal jalnic, adevărate zdrenţe dezgustătoare. Şi totodată, numărul ior se tot împuţinează. Faţă de saltul uriaş al preţurilor, e adevărat că aceste bancnote de valoare modestă nu prezintă prea multă utilitate. Totuşi mai au întrebuinjare şi am fi bucuroşi de o maneta curată şi mai pufin ferfeniţită. Dar stocuri noi nu nuni apun Banca Naţionala nu ii mai tipăreşte. Cauza este interesantă. Tipărirea unei bancnote costă 2200 iei, şi deci nu mai e rentabil pentru Bancă sa cheltuească câte 2200 lei pentru o hârtie care circulă la valoarea de 500, de 1000 sau di 2000 Iei. Nu, convine. E mult mai convenabil să scoți cu 2200 iei o hârtie de IOQ1000 sau di un milion iei. Parchetul Trib. Iași a fost sesizat d® furtul comis la fabrica de lumânări a D-lui Ing. Waismaa Maaole. Din cercetările Întreprinse s-a constatat că autorul furtului este Leon Haidsrag dar la Diatr. Anastasie Panu nr. 57 care a fost prins pe când fura un coș cu circa 12 Kgr. parafină. S’si emis rechizitoriu de trimitere In judecată pentru furt calificat. Trianfi leu - isttiSfsii pr pmm ultraj Cu rechizitoriu! " Parchetului Dragan Vasile, cizmar din Iași str. Aurel Vlaicu nr. 21, a ids® trimis în judecată pt. deliciul de ultraj. In una din filele lui Ianuarie 1947, fiind în localul Comisariatului (Circa V-a de Poliţie a adus cuvinte injurioase la adresa gardienilor publici V. Aristăsoaes, Dinu Gh şi Mocanu Neculai. ..Parchetul Trib..Iaşi, vtzizarele reclamaţia introdusă de sec, RA.T.A. a deschis acţiune publică contra lui CeBSteîttin Mihnîlov din Iaşi str. Filantropiei nr.îi pentru faptul de a fi furat, în timpul cât era în serviciul societăţii mai sus amintite, 3 grpuri de acumulatori proprietatea Centrului R.A.T.A. Iaşi. J ii a i î â e Fabricant din Iaşi devafiiafi d© pressiriei său om de sarviciu - INFORMAţii — RECENSĂMÂNTUL PENSIONARILOR LO. V. R. Pensionarii 1.O.V R. lunari şi trimestriali sunt invitaţi a trece pe la biroul LO.V.R. al Primăriei, în vederea recensământului. —• Sâmbătă 3 Mai 1947, în cadrul cercului de Studiu vs c-osf®r$a|ia d. Par,site Andriescu despre „Munca organizată*4. Prezenţa obligatorie. — Uzina de tramvaie a urcat din nou tarife!®. Cursa scurta costă 10.000 lei. Cursa lungă 12.000 lei. — Eri au sosit în locali*tate d. dr. Leonids Groca, secretar general în Ministerul Sănătăţii şi d-na Cleik Manele, Membră în Comite- I tel Centead al Apărării Pa- trio tice, — In şedinţa de eri a §0- j fsîi-*- .-*• A®fîtoare din Municipiul Iaşi, a Frontului Plugarilor ţinută sub preşedinţi» d-lor Gh. Lemnari, secretarul regionalei iaşi s'a hotărî! ca mâna dimineaţă la. ora 6, toate sectoarele să fia adunata la sediul partidului, spre a lua parte în manifestaţia de 1 Mai. Membrii frontişti care au au cunoştinţă încă de acest libcru, sunt invitaţi a lua parte la număr cât mai mare. DOCTOR mm mu mmmm şi-a reluat consultaţiile pentru NOU & £ RUPT în zilele de Luni, Miercuri şî Sâmbătă de la orele 11-14, în Stradela Adamachi Nr. 9 ■ Redacţia si Artawntrajto IAŞI, STR. LAPUŞNEANU Nr 37 TELEFOANI: î.'tfoactru , Administrativ Serv. de noapte . Nr. um » 20«»1381#. o»rv.tar *. fe. onttUfcfr* Teatrul Naţional din Iaşi chemat la o viaţă nouă Citim în ziarul bucureştean „Fapta" de Marţi 29 Aprilie, „in vederea reconstrucţiei Teatrului Naţional din Iaşi, grav avariat de pe aria războiului, a avut locuri la Ministerul Artelor o consfătuire prezidată de d. ministru Ion Pus, asistat de de consilier ministerial Sergiu Morian. „S-a hotărât ca ministerul Andor să înceapă o acţiune energica pentru strângerea fondurilor necesare refacerii Teatrului Naţional, alcătuindu-se o comisiune formată din d-nii: Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Prof. E. Herovanu, Emil Sergine, I. Flavius, M. Sevastos, G. Spina şi I. Cristian. „Totodată s-a hotărât ca în zilele de 30 şi 31 Mai să aibă joc pe scena Teatrului Sf. Sava două reprezentaţii extraordinare cu piese din repertoriul Teatrului Naţional din Iaşi. In aceste piese vor juca actorii fruntaşi ai primei scene eşene. „De asemenea s’a hotărât ca sa aibă joc un festival de gală la care îşi vor da concursul toţi actorii şi scriitorii de Capitalii, originari din Iaşi“. Un aşezământ de artă moldovenească devenit obiectul de atentă cercetare şi de generos sprijin al Centrului, fară o ştire care ne surprinde şi ne bucură în acelaş timp. Ne surprinde fiindcă o practică politică mai veche ne-a deprins cu atitudinea nepusătoare a guvernanţilor din Capitală faţăe nevoile provinciei. Acţiunea Ministerului Artelor, în care sunt angajaţi pe lângă titularul acestui departament şi trei foşti directori ai Teatrului Naţional local şi câţiva condeieri de elită ai presei bucureştene porniţi de la Iaşi, acţiunea aceasta, garantaţii de giruri atât de serioase şi de competente, ne îndreptăţeşte sa credem că raporturile dintre Capitală şi provincie au început să se normalizeze, să intre pe făgaşul firesc al colaborării. Acesta ar fi unul din temeiurile bucuriei noastre, căruia i se adaugă satisfacţia pe care o vom încerca când bătrâna clădire a Naţionalului ieşean, poate cel mai majestos şi mai frumos lăcaş de teatru existent astăzi în ţară, nu ne va mai aminti jalnicul dezastru al războiului. Sperăm că fondul pe care-l va pune la dispoziţie ministerul Artelor va da escartahi! un Teatru cu un lacul renovat, ca o scenă utilată eppe cerinţele tehnicei modern, cu o zestre de accesorii semită completă, aşa cum acest Teatru Naţional a avut la frmuţarea lui. Dacă apa ania noastra nu vii fi dezamăgită, laşul v şti să cinstească noua ctirisire a d-lui ministru Ion A- - a maestrului Sadoveanui şi tuturor colaboratorilor daniilor lor, asigurându-i dt moldovenească recunoştinţaActorii ieşeni vor şti să-i facă datoria la Bucureşti. Vor şti să arate ca teatrul provincial nu înseamnă o turnă de cabotini, aşa cum tra căzut în trecut, ci un attsama* disciplinat, devotat artei, datat cu spirit de jertfă şi - o* negaţie. Solii artei dramatice mi doveneşti In Capitala Ţări suntem siguri că mi vor dea minţi retrimele de pepin?# de talente actoriceştiri pe 10» îl arc laşul. Şi ne place să credem «Ja reprezentaţiile Teatrului Narional din Iaşi la Bm.tv0 vor fi întâmpinate de spectectorii Capitalei cu apa rajizare a vorbelor crordeniuiu»: „Și î» Moldova sa mai m*i actori". Chorg# lie ®s Log h'#» m inm-nimniw...! mu -mnumni mnmi.T.i lASUKi Cultural si Artistic Snîomtl Oficial al Moldovei a fost închis. Au fosî câţiva vixi'tefoî'ni Nu s*a vândut .tnsft nici o ® lucrare. Absolut nici un*. Trăsti timpuri greife. Mulţi n-ais nici strictul hm» cesar pentru mînnnssji d* existenţă. Dar sunt tm& cari au câştigat state 4* înllloane și învestesc ibanii In napoleoni sl dolari p*ss* tra cari plătesc prejos fantezlate. Aceştia, chîftf dacă n» înţeleg valoarea artistic» a unul tafoîoni or plite» totuşi să-l cumpere pente» valoarea lui materială t*. un plasament de capits*® care creşte odată few teste» mărfurile. Sunt lucrări ale mm artiştii consacraţi ale căror opere au fost primite hasaloittsi oficial din Bycg»reşti şî unii din ei aş,i svis? lucrări expuse chiar U Paris şi Roma. In străiaâtate se turnă a pâră lucrării« studenţii«s! dela Belfe-Arte nentai! pseturtru a ie da posibilitatea «1« a-şi capiiaua studiile tg cei de la Academia de m»*' rîca sunt invitaţi 1« ssasl» pentru care se revanşează cu uit concert, , Şî la noî luitreab#' oare cineva din ce trăeşt«. această elită a stedenftețif noastre ? Un student »J Politech»’ nice! sau Universitâtei mai are meditaţii fi ştie «ei puţin eă terminâffid stadiu«, existenţa Si este asfgassrfilii Pe absolvenţii academîwlor noastre îi aşteaptă însă* o sală de concert cu tteiete, de favoare a m un Snlou) oficial la iaşwl caîturaâ îl artistic nade mu se găseşt«»1 nimeni car® si cumpere cu lucrare.! ATou’.cl t'ílix Scuar Cititî «©Piillâ u