Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-05-28 / nr. 51
202 PATRIEA În urmarea acestei declarații eare poziție carea o pune în stare de a face fără a Pe lăngă aceste apele riului Po predomnească pretențiile ceea le-au espri încă n'au încetat de a crește și îngreue mai fățișu. Poziție a Prusiei cere neapă foarte mult mișcările hotărătoare, putea să 'i cedee în sinul dietei Germane Despre o opinie îndestul de generală, cutoată însemnătatea ce ea are dreptul de aplomatica Europeană va sta în rolul seu de a cere în considerație a puterilor i la ocuparea Milanului de atuncea s'ar cerea o foarte mare anevoință și mai cu samă de Angliea și Prusiea, spre a provoca negoțiațiile care se îngăduească de a lucra la restatornicirea păcei și de a se carile să nu răde pănă nate ce ea le pune în dispozițiea Germa cătră armiile alieate; însă, deacă aceasta nu ei. Dacă s'ar pute presupune că s'ar des-ta urma, atuncea ce crede că ce va înprețui însămnătatea Prusiei, pute prevede cu siguranție, că puterea evenimentelor ar trebui la cea mai de pe urmă să precovărșască. „Prințipul naționalităților pus înainte de Imperatorul Franției, atrage după sine niște astfeliu de pericole încăt, o unire solidă a tuturor popoarelor care sunt dispusă ca să garanteze menținerea echilibrului European, poate singură să cruță Europa de cumplirile unui General conflagrații. Orice schimbare a poziției teritoriale de acum, au fost statornicită ce prin învoirea mutuală a puterilor din Europa, luănd în considerație condițiile ecvilibrului European, tresă bue neapărat anevoiască pe toate puterile ca să dee cea mai mare luare aminte la aceea, ka aist ecvilibru, carile este garanția neatărnărei și a siguranției tuturor Sfaturilor, să nu fie nimicită. Rosiea și Angliea trebue să se teamă mai mult de căt Germaniea de urmările putincoase a principului național, stărei lucrurilor, ostenităților, carile, privirea revoluției pe o scară mai întinsă, din cauza naționalităților așa de feliurite ce compun alte doă Imperii întinse. Desvălirea crizei Europeene, a căriea întindere nimică încă nu poate să o prevadă, va aduce neapărat o despărțire a puterilor Europei, dupre a lor poziție relativă cu principiul naționalităților. Legea necesităței, va sili curănd seau mai tărziu, pe Rosien și pe Anîntrebarea chiar de pe acum să le vedem întrate în unighea, ca să pe o cale, în ar trebui re cu Germaniea, pentru favorul susținerei bazelor asupra agiunge la un compromis, dărnicească jărtfele făcute Franției în favorul libertăței cătră Paliene, odată însă cu cruțarea amorului propriu și fără de a se înjosi puterea Austrieană. Ocuparea Milanului poate că nu va întărzie pre mult deacă o parte succesele lui Garibaldi vor urma înainte, ear despre asta, deacă va fi adevărat dupre cum anunță jurnal de țară, că 50,000 Austrieni au deșertat Preranța și s-au retras în Lombardiea. u Cu toate aceste trebue să observăm, că purcederea Imperatorului Austriei spre general-cvartiră, o pornire de mai multe ori anunțată în zădar, avea să urmeză la 29 și că asta se pare a nu arăta cum că lupta s'ar mai domoli. Ori și cum însă, vuetul ce s'au răspăndit, desigur pre în curănd, despre acele încercări diplomatice, ar pute să dec oarecare adeverire la o noutate ce earăși au început a circula, dar a căreia realizare este încă încontel- Valevschi doelnică cum că adecă, ar avea să pornească spre general cvartiră. Guvernele Franței și Sard sunt foarte preocupate de evenimentele În acte Sprevedere, Rocare pot să se nască la Neapoli. și ea s'au explicat foarte frans cu Napoleon III, dăndui prin aceasta o dovadă despre încrederea ca, Imperatorul au binevoit a declara că Franțiea nu vrea să rădice la Neapoli nici o chestie de dinastie și cu atăt mai puțin o insurecție sicilieană. În public s'au vorbit despre o scrisoare a M. S. Imperatorului Rusiei, adresată cătră M. S. Sultanul Abdul-Megid. Se adaoge acum, KB respunsul Sultanului n'au întărzit mi că M. Ca ap fi adpecat Alecsandru II, numerul invitaților. Comunicații autentice asigură, că Angliea nu s'au mărginit numai întru a refuzarea revoluției florentine, dar încă mulțămiri Imperatorului asigurăndu'l că se va conforma cu consiliurile binevoitoare cei ce dau de fiiul Imperatorului Nicolai. Astădzi au urmat o seamă de consiliu privat. Împărăteasa, încă de măne ăși va restatornici M.a, da adeseori chiar cu măna sa medalii la rezidențiea la S. Clud. mulți ofițeri superiori de uscat și de mare, carii pornesc spre armieaieri, au urmat la prințile, la care a asista toată Duca și Duchesa din Paltea, familiea Împă- au oficial rătească, toți miniștrii afară de D. Fulci; Malacofă, cărora ca [UNK] prosperitatea O corespondenție arată, pitorul oficial să fie dupre EB acolo o depeșă din lui Garibaldi cocitaa Comora generală Alesandrina. să îndestul au mult repetat pănă FERANȚIBRL, se pare însă, succeselor că jurnalul acele succese a armiei Franțeze acea poiteziiee ofenzina de de Factul la Paris s'au făcut este tot la Imperatorul ce pare a numoi căt după niște dispoziții acum Cnartiși pacea Europei, ce spera să mai complecte; ce mie, îndrăspețul mesaj, contesa 28 Maitie ce găsi în Moadoverirea aștepte căci, după de naptizani Cavur, către nici un mijloc la o surprindere soartei, ear de bine meditate și care să nu la cunoaștere. Jeromo sonerau în an revolt pe guvernul Franței a se îndupleca în privirea punctului important a restaurației lui Leopold P. spre a nu compromita neutralitatea, în care se ține Lordul Cerbi. Aceasta este prevăzuta disvoltare a dramei cei mici Toscane, dar încăt se atinge de drama cea mare Italicană, la aceasta va hotără numai purilor, cu toate singur glasul tu- Multe persoane bine înformate, declarațiile publice, rămăn statornice la acea, de a vedea la finitul acestor evenimente o aprindere a lumei, pentru că dacă este adevărat, precum acele persoane asigură, că Rosiea cu toată mina sa cea pacinică se pregătește în urma unei înțelegeri secrete a se împărtăși de lupta de față, apoi atunce și cu Franțiea și Angliea înpreună cu toată aceealaltă Europă trebue să facă partidă. Între aceste toți căți pot părăsi Italica, se grăbesc a trece munții Alpi, spre a scăpa de relele resbelului. Înștiințări din Syntera arată, că această țară primește pe toată ciziua foarte mulți emigranți, carii se numără cu miile, și cear în săptămăna din urmă au trecut aproape de 5000 oamiați pese muntele Gothard. Corpusurile Franțeze, care s'au aflat la 20 în foc, sunt din cele mai renumite a armiei, și au fost conduse de cățiva din cei mai buni generali Franțezi. Acesta se vede din înprejurarea comunicată de „pdependență,” că toți ofițerii Franțezi, carii au căpătat rane la Montobelo și Caste- Deagio, au fost și în Crimeea răniți, trupe, care au fost și în resbelul Oriental. Ce se atinge de generali, apoi divizionerul Fores și brigadarul Vepghel, carile au cădzut, sănt doi din cei mai bravi ofițeri a Franției. Colonelul Guyot de Lespart, care au primit sn glonte în păntece și cu greu va scăpa cu pieața, au fost cu regimentul seu la asaltul de Malacof. MAPE-BRITANIER. Calculia 22 Anpia. Din nou au La hotarele de Aud isbucnit mișcări insurecționale. Cete de resculați s'au arătat în întregiurimele de Rutepore și Torlovrac. Revelii sunt foarte numeroși între Ganda și Fdănșii mulți Sepuli, Se află zabad, avănd între Nena Saib și Beguma sa Boatuia în fruntea unui corpus însemnat. Districtul de Metapore au căzut în mănile rebelilor. Între Lordzii Gon Rusel și Palmerston au urmat tratație ca Parlamentul se declare un votu de neîncredere în Ministeriul Derbi. În cazu cănd ar cădea acel Ministeru, fiecare din acii doi Lordzi dorea a fi șefii de cabinet, ce dziceaB pe înoiirea în acest punct ar fi sfărmat a lor planu. De la Malta raportează că Comitetul Sanitaru au supus la carantină vasele provenite de la Tunis din cauza deselor cazuri de pestă. Înpăcarea ce se anunțase de căteva dzile, că ar fi urmat între amăndoi șefii partidei liberale, cu scop de a resturna mic ste junte s'au înpărtășit cele mai mușe