Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-09-17 / nr. 83

PATRIER 2- -17-- 1 Prefentul țănutului D. Maiorul G. Roset-Roznovanu, încunoștiințind ne Mi-­­ sous-préfet en prison.­­ Le préfet du distriet, Mr. le Major G. Roznovanu, en preter, despre astă faptă, au cerut o remunerație pentru bătrănul Ion Ol­­sopmettant cet évènement a la connaissance du Ministère, sollicite une gesori­­teane, în vărstă de 70 ani, vrednicul reprezentant a vărtutei Romăne, pense pour Ghinteri de la vigueur Roumaine. vicillard Jean Olteano, âgé de 70 ans et digne lype de 2 ăla RE ES POCIEA ȘI POLONIEA. între Paris mi London energice corespon- 1­­­enții. O întrea veste despre întări Ce scrie din €. Petersburg că aflănduse dlenții. După întrea 4. Mi­că Hinezii ar fi quoi sările de la Peiho, Imperatorul Napoleon Maestatea Sa Împăratul în Moscva, la­r fi înoit o plările de la Peiho, Imperatorul Nap­lege veche, după care fie­care Rossean, ce vine în țara lor,­­ BR * însărci­niștrii intereselor străi­­nare ocasiune s'au ținut reviste militare, au au însărcinat ne Miniștrii intereselor er] ucile.­­ Con­­tele Muram­iev Amurschi au purces spre Hina cercetat apoi și institutele statului, atăt ce­­­ Angliea au propus a le țivile căt și militare, precum și cate­­și Iapan, fără îndoeală nu pentru curiozitate. țări se singură dzama, unde "a întimpină Mitropolitul, cu­­ Relațiile noastre cătră amvele întind tot mai mult din dzi în dzi, următoarea cuvăntare: „Drept măritoriule impi a nu se uni cu Morarhu! În timpul ce întimpinăm noi bu­rul și susțiitoriul De frica Angliei noi mai bine de căt ce poate isolată de acea Franțeză. La începutul anului acestuia, cănd pre- 228 vestiri amenințătoare de resbel cutrierară cutezat a întreprinde dormit, ca cănd Angliea ar putea să ră ii guvernele și popoarele, din­u­anțezi ezbelul, aice periculoasă. A­L­IGREA: nimic, ce am ne fie căci, amintim articolul despre . . Ve lui. Asemene lucruri întar­­consiliu general pacinic se vor stinge cele presei Franțeze luarea Cantonului. Ase­zuri întai cordiale mai mult, din 10 Ser FE ?, 'n­­­­ tău nu a încetat, și nu înceteaze nici păcă­rea Italieană să vor închie în curănd de- astădzi de a priveghia asupra păcei Europei, tărări importante, temerie Fie ca Dumnezeul păcei să înnainteze în­ Monarhiea Austrieacă. Cisu­s cuvănta pacea din În Paris se crede, că Prințul Meternich este aducătorul respunsu­­rilor cabinetului de Viena, care vor în­­7 împărtășește mai multe scene înfiorătoa­­e spre vătămare pentru pacea sevărșit de Bisericei și fericirea Patriei.” Se despre unele hoții ce s'au Toți cred, că cu ocazie a decla­­ției de vrăstricie a Marelui Duce Kaiporom aliea­­tratare amară o despoiară de toate bupurile (20 Septemvrie) va urma publicarea crăn­­ției engleze, de prin casă. Hoți ca aceasta s'au sevărșit duelei noue a lucrurilor. În privirea espediției chineze oarbă, hoții străbătură bucurie .­­ PEN L . Ga cea înnaltă Și sună mai întăia oară voacea, cum că prin nu mai dintăiu scăntei de resbel. Cănd însă totuși erupse resbelul în Italiea, guvernul « Nn Li­rpixe pea Ta, spre­a bine Can Petersburg 7 Septemvrie. Caomitetul general pentru emancipație a țeranilor, ca zile sub prezidenție a Generalului Rostovțov pregătește hotăririle definitive, este a se regularisi această creștie, zile primite din lăuntrul țărei, șteaptă cu cea mai mare nerăbdare privirea nu putem retăcea­­ ce amestece în rănduneala relații­or noastre țemită, cum că noi în­șine privim pe ar­­năuntru mi din afară, s­ăț­ stea ție întru lespi grabnica d­e legare a nodului ajutoriu spre a putea învinge cu arma păcii, înțelepciunea domnească, dreptate și pro­ Sa ședință, TAN, tot ce o­cupă fără întrerumpere. Împărătesc, libertate, ca să­­­­ ce are a nu amintim tronul - - Pacinică cu Despre relațiile Ruso-cineze rarpotează „Albina Nordică” de la Ircuța:” Dice s'au răspăndit vestea. Despre cele de vecinătate? nu SU are a se­ne, Expona asupra acestui .Zinozfe iș ue dzice caz, puțin ne pasă, Buna înțălegere pentru că ce cu mul­­t l are Europa să à o sută ani un plan de ecspediție, da mij­loacele de transport, dacă Franțiea va da un corpos numeros de trupe de debarc. Guvernul Franțez aceasta, se pare și Ba trimete aa Hira șesă cărciăreasă în Govardia, și după o mai­­mari și o brigadă de zeta oficială de aici tău­ră­ Franțezi vor fi purtat tot r prin care le aduce scump dorita Viena 7 (19) Sept. Toate înștiințeri­­le sănt astădzi în conglesuire, că în cves­­atingătoare numai de țeranii a­­Conferențiile tocma după apr­oape între guvernele P­altean Austriei chiar în dzilele din urmă mari propășiri, și cveștrea congresu­­lui, de la care atărpă totul, de a fi hotărătă, din Tirich dotațiile propuse acum hotărăre. Aceste conferenții ce vor încheie apoi repede, ționelul” din Paris ape în curănd a publi­­ca un articol oficial, celebrătoriu și Franției au făcut scrie o pace separată, cedarea Lombardiei. se VASE 5 -6000 soldați. O adresă cătră „Taims” pretinde, ca­re­­Aceasta este treaba noastră. -- -­­păcei,­pedițiea Engleză asupra Hinei să se ție pe este aproape un a resbelului și vor re'ncepe nile a marinei, de timp încoace în la Bi­­a compune Orăștie, cu deo­­și Henndo­­art­felin­earăși doă companii tă și vatămă ne­intente decăt­e ar folosi cooperațiea.” TELEGRAFUL ROMEN ublică următoarele: le ce­reau sebire în giul mare, de barbați Ungariei (19) și Baia de Centemmrpie. las „S. Vote” după știri- Bănatului, în Nălma­­primiți de gură noi au urmat cu o îndrăznire a­criș, din ținutul acela, preturile ce se află în marge­­tari, înarmați mai toți cu arme Zom de ra. Anumit în Pretura Henidorei circulează se­p­­avăni­a­ce sub- După înștiință- o bandă de hoți care cuprinde ca preo 10 ucazul îndoite, cu cuțite lungi­mi cu pistoale, la­ Relațiile Anglo- Franțeze, mulțămită fie re­­ v­l­­­­­hinezilor, sănt cele mai bune. „Constitu­­rei năvăliră în 14 Cent. n. seara, la 0­­­­­­. S. UE : |­­ Doctorul Cesnei, ce înțălege, și ce se silea a dovedi? Importanța so­­fi vre o materie de discuție, o asămine discuție Jan Baptist Cae, o giudecă zădarnică și fără obiect pen­­tru știință. Filosoful Speculativ, zice ex în capitul­ax XIV a cărței sale, a doua Kanir IV­, as­i de trebuință de a studiea, natura și mar­­șa bogățiilor socieale, de a cunoaște origina proprietăților, s­au legitimita­­tea Producerea sub aceste deosebite forme, era treaba cea mare tot feliul de lu­­cru, și toate înlocuirile, reduce pentru fieș­care profiturile, neputănduită trece, toate acele lucrate, de o așa de mare activi­tate omenească. Proble­­mul împărțirei avuției, au luat cel întăi loc. Numărul săracilor săniți să ce fi înmulțit, cu acel­a bogaților. Ce pute prede la moment, că acb­i­­lizațiea industrieală să silea a mări neegalitatea, ce exzistă firește în oameni. În acest pericol de tpanziție, ce încă ține, s'au format doă sen­ Te Ka Ce vorbească, învățind ne nemulțămiții de ordinul social, nu să știi d­egăței, făcură a Ce încărca pușele, și a Ce ascuți ban­onetele pt Au fost de nevoe mai întăi de a apăra ordinul solidar Economiștii, Filosofii și Iurisconsulții, înțăleg toți, vănd pentru noi puterea, avem așa, rezonul și dritul, vechi, cu un chip, pentru de a putea încredința pe acei mai necrezitori, (Ba urma) ori la proprietate, și s'au îndeletnicit a o hotără, trătănd'o după d'aë prădat, tub­eră, ce despvălea cu antual bura spiritile, era producerea KB, începea de acie a unui de an bogățiilor. repegiune, ce statornicește, și bogățiilor, o garantează, „și în alt vest noi minunile ce Lumea Europeeană à înțălege îndelșugarea muncei, viclenie, efectul și tot acela­și, în privirea la enoxa, cănd scriea Jan-Baptist, Caé, problemul venitului se întindea cu tot rezbelul, puterea manufac­­a­tu sa că , căt de a traduce indiferența, s­au nepăsarea rezonită a opiniei publice.. Mai tărziu, populațiea crescănd în toate Clarspire Esponei, prețul ME mărfurilor, și tacsiea piețelor, obșteșe mărindușă, averea mobiliară, agutată de progresul comerțului, și a industriei, agiungănd a fi mai ne­o­potrivă cu capitalul fonciar, și concurența, ce înbrățoșa și e­le viitoriu, a căruia nimicnicirea era transformarea proprietăței, era ce întăi scară. Aceste nenorocite doctrine, folosindusă de prile­jul revoluți­­lor politice, avea întăi domeniul lor, în ascune oare­cum, pănă and vi­ pu”­tut, CE în petrească inimile, și CB corumpă spiritile, și au sfărșit bără în ulițile tărgurilor, unde cu argumentațiile desportate înpotriva cietăței ței, garanții prietatea, de jurisconsultul, poate să a­loc­­ea prea­vățătoriul învățăturilor, autorul avuției națiilor­ lui, această mare crescătoare, trăgea tot dB ea, poporul, averea dritul naturnal. Turgo, omi de crai, filosof și economist, Turgo, care Fieșcine, mergea, umbla, într'un locu deschis, avănd țintirile înaintea ochilor, în scrierile sale, asupra împărțirei avuțiilor au dat vii lumini originilor­­ mine oprindusă de­căt spre a face o întoarcere asupra stărei sale, seau­a­­proprietăței, nu'i cercetează nicăiure prințipul, dritul, nici formile. În­­supra celor alți. Proprietatea lucrurilor sămă­n în acea vreme un soiu de Adam Smig­­asie face în­­fond obștesc, la care toată lumea, cu puțină silință, putea cu îndestulare, sămnare, neputăndu'și închipui, KB ap putea să căștige; căștiguri ce ce producea neîncetat. Cine ap­oi pututu anei găndirea, de a pune dritul în chvestie? Tăcerea poate să se ocupe de a căuta, adevăratele fondamente a crurilor stăpănite, știința acestui drit, de căt să îndeletnicește puțin lor. Că stăpănitoriul sau avut cu tiraj, statornicească poate să arăte politică, regule, care dritului proprietă­­asupra CENT trădărei la­­cele mai sigure căt pentru economiea politică, nu considerează pro­­ca cel mai puternic ancurajement, la producerea fondos de pămănt seau s'au desăvărșit de ne ce simța săra­ acel ue ‘i cel întiiu ocupătoriu, seau prin silă, fondos.” esă de ne acel ne absorbea mi­tul­­mi dopea bogățiea, creditul ăși lui sborul său, comerțul a­­tunce, eronomicritop, nu a timpu­­lucrul, fate de revoșei, prin arme, mi acgum, că au datorie de a do­­­ r !

Next