Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-09-17 / nr. 83
PATRIER 2- -17-- 1 Prefentul țănutului D. Maiorul G. Roset-Roznovanu, încunoștiințind ne Mi- sous-préfet en prison. Le préfet du distriet, Mr. le Major G. Roznovanu, en preter, despre astă faptă, au cerut o remunerație pentru bătrănul Ion Olsopmettant cet évènement a la connaissance du Ministère, sollicite une gesoriteane, în vărstă de 70 ani, vrednicul reprezentant a vărtutei Romăne, pense pour Ghinteri de la vigueur Roumaine. vicillard Jean Olteano, âgé de 70 ans et digne lype de 2 ăla RE ES POCIEA ȘI POLONIEA. între Paris mi London energice corespon- 1enții. O întrea veste despre întări Ce scrie din €. Petersburg că aflănduse dlenții. După întrea 4. Mică Hinezii ar fi quoi sările de la Peiho, Imperatorul Napoleon Maestatea Sa Împăratul în Moscva, lar fi înoit o plările de la Peiho, Imperatorul Naplege veche, după care fiecare Rossean, ce vine în țara lor, BR * însărciniștrii intereselor străinare ocasiune s'au ținut reviste militare, au au însărcinat ne Miniștrii intereselor er] ucile. Contele Muramiev Amurschi au purces spre Hina cercetat apoi și institutele statului, atăt ce Angliea au propus a le țivile căt și militare, precum și cateși Iapan, fără îndoeală nu pentru curiozitate. țări se singură dzama, unde "a întimpină Mitropolitul, cu Relațiile noastre cătră amvele întind tot mai mult din dzi în dzi, următoarea cuvăntare: „Drept măritoriule impi a nu se uni cu Morarhu! În timpul ce întimpinăm noi burul și susțiitoriul De frica Angliei noi mai bine de căt ce poate isolată de acea Franțeză. La începutul anului acestuia, cănd pre- 228 vestiri amenințătoare de resbel cutrierară cutezat a întreprinde dormit, ca cănd Angliea ar putea să ră ii guvernele și popoarele, dinuanțezi ezbelul, aice periculoasă. ALIGREA: nimic, ce am ne fie căci, amintim articolul despre . . Ve lui. Asemene lucruri întarconsiliu general pacinic se vor stinge cele presei Franțeze luarea Cantonului. Asezuri întai cordiale mai mult, din 10 Ser FE ?, 'n tău nu a încetat, și nu înceteaze nici păcărea Italieană să vor închie în curănd de- astădzi de a priveghia asupra păcei Europei, tărări importante, temerie Fie ca Dumnezeul păcei să înnainteze în Monarhiea Austrieacă. Cisus cuvănta pacea din În Paris se crede, că Prințul Meternich este aducătorul respunsurilor cabinetului de Viena, care vor în7 împărtășește mai multe scene înfiorătoae spre vătămare pentru pacea sevărșit de Bisericei și fericirea Patriei.” Se despre unele hoții ce s'au Toți cred, că cu ocazie a declației de vrăstricie a Marelui Duce Kaiporom alieatratare amară o despoiară de toate bupurile (20 Septemvrie) va urma publicarea crănției engleze, de prin casă. Hoți ca aceasta s'au sevărșit duelei noue a lucrurilor. În privirea espediției chineze oarbă, hoții străbătură bucurie . PEN L . Ga cea înnaltă Și sună mai întăia oară voacea, cum că prin nu mai dintăiu scăntei de resbel. Cănd însă totuși erupse resbelul în Italiea, guvernul « Nn Lirpixe pea Ta, sprea bine Can Petersburg 7 Septemvrie. Caomitetul general pentru emancipație a țeranilor, ca zile sub prezidenție a Generalului Rostovțov pregătește hotăririle definitive, este a se regularisi această creștie, zile primite din lăuntrul țărei, șteaptă cu cea mai mare nerăbdare privirea nu putem retăcea ce amestece în rănduneala relațiior noastre țemită, cum că noi înșine privim pe arnăuntru mi din afară, săț stea ție întru lespi grabnica de legare a nodului ajutoriu spre a putea învinge cu arma păcii, înțelepciunea domnească, dreptate și pro Sa ședință, TAN, tot ce ocupă fără întrerumpere. Împărătesc, libertate, ca să ce are a nu amintim tronul - - Pacinică cu Despre relațiile Ruso-cineze rarpotează „Albina Nordică” de la Ircuța:” Dice s'au răspăndit vestea. Despre cele de vecinătate? nu SU are a sene, Expona asupra acestui .Zinozfe iș ue dzice caz, puțin ne pasă, Buna înțălegere pentru că ce cu mult l are Europa să à o sută ani un plan de ecspediție, da mijloacele de transport, dacă Franțiea va da un corpos numeros de trupe de debarc. Guvernul Franțez aceasta, se pare și Ba trimete aa Hira șesă cărciăreasă în Govardia, și după o maimari și o brigadă de zeta oficială de aici tăură Franțezi vor fi purtat tot r prin care le aduce scump dorita Viena 7 (19) Sept. Toate înștiințerile sănt astădzi în conglesuire, că în cvesatingătoare numai de țeranii aConferențiile tocma după aproape între guvernele Paltean Austriei chiar în dzilele din urmă mari propășiri, și cveștrea congresului, de la care atărpă totul, de a fi hotărătă, din Tirich dotațiile propuse acum hotărăre. Aceste conferenții ce vor încheie apoi repede, ționelul” din Paris ape în curănd a publica un articol oficial, celebrătoriu și Franției au făcut scrie o pace separată, cedarea Lombardiei. se VASE 5 -6000 soldați. O adresă cătră „Taims” pretinde, careAceasta este treaba noastră. -- -păcei,pedițiea Engleză asupra Hinei să se ție pe este aproape un a resbelului și vor re'ncepe nile a marinei, de timp încoace în la Bia compune Orăștie, cu deoși Henndoartfelinearăși doă companii tă și vatămă neintente decăte ar folosi cooperațiea.” TELEGRAFUL ROMEN ublică următoarele: le cereau sebire în giul mare, de barbați Ungariei (19) și Baia de Centemmrpie. las „S. Vote” după știri- Bănatului, în Nălmaprimiți de gură noi au urmat cu o îndrăznire acriș, din ținutul acela, preturile ce se află în margetari, înarmați mai toți cu arme Zom de ra. Anumit în Pretura Henidorei circulează sepavăniace sub- După înștiință- o bandă de hoți care cuprinde ca preo 10 ucazul îndoite, cu cuțite lungimi cu pistoale, la Relațiile Anglo- Franțeze, mulțămită fie re vlhinezilor, sănt cele mai bune. „Constiturei năvăliră în 14 Cent. n. seara, la 0. S. UE : | Doctorul Cesnei, ce înțălege, și ce se silea a dovedi? Importanța sofi vre o materie de discuție, o asămine discuție Jan Baptist Cae, o giudecă zădarnică și fără obiect pentru știință. Filosoful Speculativ, zice ex în capitulax XIV a cărței sale, a doua Kanir IV, asi de trebuință de a studiea, natura și marșa bogățiilor socieale, de a cunoaște origina proprietăților, sau legitimitatea Producerea sub aceste deosebite forme, era treaba cea mare tot feliul de lucru, și toate înlocuirile, reduce pentru fieșcare profiturile, neputănduită trece, toate acele lucrate, de o așa de mare activitate omenească. Problemul împărțirei avuției, au luat cel întăi loc. Numărul săracilor săniți să ce fi înmulțit, cu acela bogaților. Ce pute prede la moment, că acbilizațiea industrieală să silea a mări neegalitatea, ce exzistă firește în oameni. În acest pericol de tpanziție, ce încă ține, s'au format doă sen Te Ka Ce vorbească, învățind ne nemulțămiții de ordinul social, nu să știi degăței, făcură a Ce încărca pușele, și a Ce ascuți banonetele pt Au fost de nevoe mai întăi de a apăra ordinul solidar Economiștii, Filosofii și Iurisconsulții, înțăleg toți, vănd pentru noi puterea, avem așa, rezonul și dritul, vechi, cu un chip, pentru de a putea încredința pe acei mai necrezitori, (Ba urma) ori la proprietate, și s'au îndeletnicit a o hotără, trătănd'o după d'aë prădat, tuberă, ce despvălea cu antual bura spiritile, era producerea KB, începea de acie a unui de an bogățiilor. repegiune, ce statornicește, și bogățiilor, o garantează, „și în alt vest noi minunile ce Lumea Europeeană à înțălege îndelșugarea muncei, viclenie, efectul și tot același, în privirea la enoxa, cănd scriea Jan-Baptist, Caé, problemul venitului se întindea cu tot rezbelul, puterea manufacatu sa că , căt de a traduce indiferența, sau nepăsarea rezonită a opiniei publice.. Mai tărziu, populațiea crescănd în toate Clarspire Esponei, prețul ME mărfurilor, și tacsiea piețelor, obșteșe mărindușă, averea mobiliară, agutată de progresul comerțului, și a industriei, agiungănd a fi mai neopotrivă cu capitalul fonciar, și concurența, ce înbrățoșa și ele viitoriu, a căruia nimicnicirea era transformarea proprietăței, era ce întăi scară. Aceste nenorocite doctrine, folosindusă de prilejul revoluților politice, avea întăi domeniul lor, în ascune oarecum, pănă and vi pu”tut, CE în petrească inimile, și CB corumpă spiritile, și au sfărșit bără în ulițile tărgurilor, unde cu argumentațiile desportate înpotriva cietăței ței, garanții prietatea, de jurisconsultul, poate să alocea preavățătoriul învățăturilor, autorul avuției națiilor lui, această mare crescătoare, trăgea tot dB ea, poporul, averea dritul naturnal. Turgo, omi de crai, filosof și economist, Turgo, care Fieșcine, mergea, umbla, într'un locu deschis, avănd țintirile înaintea ochilor, în scrierile sale, asupra împărțirei avuțiilor au dat vii lumini originilor mine oprindusă decăt spre a face o întoarcere asupra stărei sale, seauaproprietăței, nu'i cercetează nicăiure prințipul, dritul, nici formile. Însupra celor alți. Proprietatea lucrurilor sămăn în acea vreme un soiu de Adam Smigasie face înfond obștesc, la care toată lumea, cu puțină silință, putea cu îndestulare, sămnare, neputăndu'și închipui, KB ap putea să căștige; căștiguri ce ce producea neîncetat. Cine apoi pututu anei găndirea, de a pune dritul în chvestie? Tăcerea poate să se ocupe de a căuta, adevăratele fondamente a crurilor stăpănite, știința acestui drit, de căt să îndeletnicește puțin lor. Că stăpănitoriul sau avut cu tiraj, statornicească poate să arăte politică, regule, care dritului proprietăasupra CENT trădărei lacele mai sigure căt pentru economiea politică, nu considerează proca cel mai puternic ancurajement, la producerea fondos de pămănt seau s'au desăvărșit de ne ce simța săra acel ue ‘i cel întiiu ocupătoriu, seau prin silă, fondos.” esă de ne acel ne absorbea mitulmi dopea bogățiea, creditul ăși lui sborul său, comerțul atunce, eronomicritop, nu a timpulucrul, fate de revoșei, prin arme, mi acgum, că au datorie de a do r !