Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-01-26 / nr. 17
PATRIEA EE GERMANIEA. Gazeta Prusiană de COLONIEA publică următoriu articol despre situațiea politică specială a Paliei: „în trebue Austriea singură să se apere, pănă cănd va putea și va voi. Însă cu tot rectul altceva este, dacă Franțezii peste Alpi, sub cuvănt, de a aduce Palienilor libertate, pe care ei însuși nu o posedează. De sine se înțălege, că ii urmăresc în Paitea cu totul alte scopuri, decăt libertatea și unirea. Despre unire ni se interesează încă mai puțin, decăt despre libertate. Noi știm de la Lamartin și Bastid, că doar republica Franțeză nu era de socotință a suferi un stat unit nici măcar în Paltea de sus. Franțiea cu voește a vedea pe Italiea ca și pe Germane strămutare mea înpărțită în staturi neatărnate, cu alte cuvinte, a se vedea desbinate și slabe. Dacă Imperatorul Napoleon trimete trupe la Paltea, atunce poate smulge pentru sine numai bucăți a Italiei și a așeza influența Franțeză în locul acelei Austriene. O asemine reînființare a politicei Napoleone de cucerire, nu poate suferi și nici va îngădui Europa.” Asemine și Gazeta Berlină „Gazeta poporului” dzice: „Amestecăndusă Franțiea în rezbelul Italiean, atunce Prusiea are cuvănt, în unire cu Angliea și cu toate celelante puteri, ce s'ar interesa de aceasta, a respinge politica avantujioasă din Paris în a ei bariere, a declara această amestecare Franțeză ca un caz de rezbelu, mi a au stopa ne Austriea într'atăta, ca Prusiea acoperind pe Germaniea despre Franțiea, să înlesnească pe puterile militare a Austriei, de a se disvolta pe terenul rezbelului, și apoi potrivit cu înpregiurările, să tragă și ea spada, spre a respinge cu putere o intervenție a Franției. Tot în asemine modu se exsprimă și „Apuntitoriul de Niurenberg” Entusiasmul unei paui întregi, sale și rătăcit, sau adevărat și natural, nu este alta, decăt un mijloc spre agiungerea celor mai defăimate scopuri. Contele Cavur cel puțin nu ni se înfățoșază ca eliberatorul Italiei, ce ca unu instrumentu străini și nimic mai puțin, decăt un sentimental amic de ui popoare de oameni, sau ca un bine-viitoriu pentru reforme politice. Întrebarea nu este a„Ar Ie aliea să ce facă liberă li cee pl. neatărnată?” De aceasta, „puterea Germană Austriea are să păstreză Caltea de sus? sau altul cineva cu a sale rudenii, care s'ar face ai sei satrapi, au a stăpăni Îtaliea ca o anecsă a Franției și a pune temeliea pentru o domnire universală asupra Europei? Deci crestie i Palicană nu ce o crestie de Austriea este carne este o cvestie de libertate, putere Europelenă, karnea noastră și sănge din stngele nostr. Stănd Germaniea unanim în partea amenințatului stat înfrățit Austriea, atunce chestiea această mai până și înfocată, se trezea fumul. earla din contra, Europa ce încaeră în neprevăzute lupte, a cărora rezultat după riuri de sănge vărsat, după tiere de necalculabile averi, nu va fi al FRANȚIER. Paris 17 Ianuarie, acum nu se mai poate tăgădui, KB ideea despre pace au căpătat supremațiea, și că la această porecită prefacere a lucrurilor au contrebuit mai cu samă o notă a cabinetului Austriean, ce au sosit astădzi aice, și a cestea cuprindere repede s'au făcut cunoscută publicului. Această notă, și celoralalte puteri mari, atinge cunoscuta cvestie a Belgradului și dispățește intențiile cu desevărșire pacinice și loiale a Austriei. Nota începe cu declarațiea, că guvernul Austriei în a ca însușire de putere mărgineană are cel mai mare interes, de a ce păzi art. 29 a tractatului de Paris. În urmarea acestei note, creștiea serbiană au pierdut a sa importență prin aceea, că Poarta au recunoscut alegerea Prințului Miloș; ea mai adaoge, Kb propunerea făcută în Austriean, avea a ce comnisa prin ea Porpu s numele Pașei guvernului din Belgradiei, pentru ca ea să se înțeleagă pu terile garante în privirea acceptărei ei. Raporturile primite în Paris de la prefecți despre opiniea de prin departamente glăsuesc toate, că în poporarea de toate clasele Ce ecsprimă AU contra rezbelului. Locuitorii de țară sperează prin un seceriș mănos a se despăgubi pentru lipsurile de mai nainte; frabicele alese de curănd au re'nceput oarecum o lor energică activitate. Păgubirile scumpetei și a amorțirei comerțului asia au început a se vindeca mi acum un rezbel din sburdăciune provocat să sfarme temeliile încă slabe a fericirei dorite! nici se- Aceasta nu voește nici cetățanul Jeanul, nici capitalistul nici meseriașul. Este de mirare, toată a lor dorință de Bopripe, era nevoiți vor liniști. Paris 21 Ianuarie. Deși logodna Prințului Napoleon cu Prințesa Clotilda trebuea să fi urmat încă alaltaeri la Turin, că după ce Franțezii cu prin politica imperială a păzi tăcere despre chestiile politice, acum deodată li s'au decxic toate stavilele discuției. Nimene nu se teme a rosti libera sa socotință despre creștiea rezbelului, în crăcire, în ateni ui în saloine ce aude osăndinduse cu cele mai puternice ecspresii politica partidei de rezbel. Conglesuirea și sumețica opiniei publice au făcut impresie la locurile hotărătoare și se sperează, că spiritele întărzate pentru rezbel, repede se „Monitorul” încă n'au vorbit nici un cuvănt despre această legătură de familie. Depeși private asigură, că contele Cavur, carilera Ministru intereselor streine ese tot odată și notar a Coronei, au compus contractul căsătoriei. Se dzice ant act s'ar fi subscrie în acea d zi, adecă o alianță ofensivă și defensivă între Franțieu și Piemont pentru căteva cazuri au subscris tractatul de Paris, ar fi adresat către cabinetul Austriean o notă, prin care ele, în considerație că terminul încuviințat prin protocolul 16 a Convenției de Paris au trecut, cer punerea în lucrare a hotărărilor Conferenției în privirea navigației pe Dunăre. „CATAREA cuprinde o notă, prin care declară, că nici contele Persini, nii vicontele Spegroniege nu este autorul broșurei: „Est-se la guerre, et-se la raid?” Prin un articul ea dzice mai tot aceea, ce cuprinde broșura, și tot odată încredințează, că Napoleonidzii nu vor uita nici odine oare rolul, de au de jucat în Caliea. De ce a+urge de arătata broșură, mai este de însemnat, KB ea predzice iarăși un congres și arată, că lucrul ce s'au început în Turciea, trebue să se continueze în Ptaliea. Între aflători în concedie, cerănd de la minisaltele se asigură, că toți soldații teriul de rezbelu a ei prelungire, au primit răspune, că ii tocma la 15 Fevruarie pot să capete dimisii definitive. În 7 Fevruarie va deschide Imperatorul camerile cu un discurs, care precum se sperează, va aduce un finit pesiguranției de poziție. C Ce vorbește, că toți ofițerii Piemontezi, aflători în țări streine, au primit ordin a ce înturna d''ndată la corpusurile lor. Ofițerilor Franțezi de cavalerie s'au ordonat ași cumpăra cai pentru campanie. Din Algir au sosit o depeșă anunțătoare, că ecspedițiea condusă de Generalul Devo asupra neamurilor de Beduini insurgente din teritoriul Aure, au avut un rezultat ferice. Generalul Devo au dat resculaților o lecție bună, după care acum toți se grăbesc a se supune. Această învingere nu au costat mult sănge. În 22 Ianuarie s'au răspăndit la Burza Piemontez de 200 ! Se poate găndi, căt de apăsătoriu îndiurează asupra sumei speculante necontenita ivire a unor ansemine vești amenințătoare de rezbelu, semine și în foburgul Sen Germen, precum din Paris vestea, că guvernul vu încheie în Paris un înprumut milioane sub garanție a Franției, contra Italienilor lămurit hotărăte. Se pare, că Prințul Nacheltueli de milioane și miliarde, după puspale onearăși va sosi aice pe la mijlocul lui, de către statornicirea stărei de acum, seau întemeerea domniei clătinănde a unuie Turinul, va merge la curtea Sardă diplo Aceste se cuvin a se lua în cormaticul singur. siderație.” D. Lavonsier au avut în capitan de ves Lavonsier lo Nuri, carile venind de la Petersburg, au sosit aicie. San-Petersburg oporul, de a fi primit în audienție specială la Imneratorul, însă ce s'au tratat în această audienție, nu suntem în stare a spune. Pe lăngă madama Laronsier de Nori, care este denumită damă d onor a Prințesei Clotilda, destinată pentru curtea nou se dzice că și madama Niel ar fi căsătoriților, ear întrea Magistră a curiei Prințesei va fi Duchesa de Padua. În circurile diplomatice se vorbea, că mai mulți miniștri, între carii D. Delangi, s'ar fi declarat categoric în contra unui rezbelu Italiean și fiindcă propunerile lor nu s'au acceptat, apoi ar fi hotărăt a da a lor dimisii. Ce mai vorbește, că puterile care - i de ce dzice că s'ar fi trimescă și un săptămănei viitoare. Înainte de a părăsi