Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-02-23 / nr. 25

98 si RTPIEA PRINCIPATELE UNITE. Gara Pomueaciski Vouvii ADUNAREA ELECTIVĂ A țării ROMĂNIȘtI Anecsu La Procesul verbalu aa ședinței a III-a. lu Magyarul sau adresa Adunarei calcă Înalta Hoapta. Clărirei Care „Vămiăratu,i Oromani,opui Su Pomosnizop. Cipe! În urma Convenției încheiează la Paris la 7 (19) August anul 80%, și promulgată prin Înaltul Hatișerif al Împărăteștei Voastre Măriri, săvărșinduse alegerile Deputaților, asemănat dispozițiilor anecsului al doilea al zisei Convenții, Adunarea Electivă s'au deschis la 22 Ianuarie (3 Fevruarie) 859. După verificarea actelor de alegere, Adunarea s'au constituit astădzi 24 Ianuarie 5 Fevruarie 1859 într'un modu legal, și după ce și-au format biuroul prin votare, au hotărăt în unzăielitate să procedeze la marele actu al alegerei Domnului. Luănd de bază stipulările articolului 12 al Convenției, care mărginește terminul acestei operații, și alinea a doua de la acelați articol, care cere trei părți din numărul membrilor înscriși spre a se putea procede la alegere. Avănd în vedere condițiile de eligibilitate prescrise de articolul 13 al Convenției. Adunarea Electivă a Principatului Țărei Romănești, aflănduse compusă de șaizeci și patru membrii de față, care formez mai mult de trei părți, au procedat prin votu secret, la alegere, în toată liniștea, maturitatea și buna orănduială, și au ales, cu unanimitatea tuturor poturilor, Domnia acestei Țărine Măria Ca Prințul ALECSANDRUL IOAN I Cuza, Domnul Moldovei. Această alegere fiind făcută după toate formele cerute, Adunarea Electivă, conformănduse celei din urmă alinea a articolului 13 din Ronnengie, se grăbește o sniune cu cel mai adănc respect la Înalta cunoștință a Mărirei Voastre Împărătești, cu rugăciune de a bine voi să dea alesului țării investitura prevăzută prin citatul articol. (Urmează sub-scrierile:) - foea Semi-oficială publică mai multe ordonanțe à Prea A. Domnu, contra-semnate de Miniștrii respectivi privitoare de numiri la posturi administrative, între care D. Gheorghie Văleanu Director Departamentului trebilor din Năuntru și D. Ioan Bălăceanu șef al poliției Capitaliei. Deasemene s'au adresat înalte ordine de dzi cătră toată oștirea Principatului Țerei-Romănești pentru adoptarea de chipiuri noi. Fevruarie în camera raeli, au respune: Dupre cele din urmă însepu al — REVISTĂ POLITICĂI. guvernu ee spunerea situației politice rarei stări a lucrurilor. tintgoasă o deslegare diplomatică Tratatul de Paris au dănuit dritul politic țerilor noastre ce erau overite mi de seculi primaru. uitate, a face parte a familiei Europeene, cu scopu a ni deschide calea progresului moralu au urmat la 13 în care astă mare (25) nație cuprinde Lui Paliei a lumei, a încăPrecum în trecut a foae am fost anansat, le a ambasadorilor. Lord Palmerston au adresat către Ministeru întrebarea asupra stărei lucrurilor pe continentul Europeeanu. Cancelarul tresorului, dzice Lord Palmerston, nu încredință la începutul seriei cum că pacea nu era disperată. Elu întreabă deacă Guvernul crede deasemene și amu, ear de nu, apoi cere a se splica asupra adevărotdeauna Jtarea de mijloc (staturile Papostulpei) și a recomanda acolo cuvenite reforme cerute de timpul de față (mare aplauzu). Asupra acestora cancelarul tresorului Dis- neprețuit, amu acceptat și învăluirile la tiile din afară. Toți deputații erau presarea statului Bisericei de trupele Franțecare firește este supus tot lucru în a sa zenit, tribunele erau ticsite precum și aceze și Austriene cu deplina încuviințare a desvălire și trecere din o stare la alta; dreptu aceea să sperămu cu încredere, că cu acestu adaos de suferințe noue cătră cele vechi, vom rescumpăra un viitoriu statornicit pentru conservarea naționalităței, a religiei și a drepturilor cetățene. În mediul învăluirilor care compromitu pacea Europei mi o amenință de stirpinile unui rezbelu universal, popoarile, care au suportat toată povoara sacrificiilor de sănge și de bani, nu pot f străbate în sistemile lumilor, cabinetelor continentale unde se făurează diniea cu greu ar avea segetele lui Mare sau să cultivează olitatele. Papei. Oratorul laudă Lord interpelațiea cea nepărtintă a lui Palmerston și M. Dritaa mijlocirei. Guvernul încredințează că nici nu lasă nici o cercare Misie a lui Lord Covlei la Viena este o misie de natură pacinică, de la a sa sirguință a mențmea și a tuturor puterilor pentru tratatele lor din a 1815. Guvernul sperează interpelații și discuții în astă crestie nu ar fi acum de cuviință, (mare aplauza) Lord Gion Rusel arată sa mulțămire din astă de clase pare cu menținerea păcei lumei. Mai întinse căci, Franțiea, Austriea și Sar Puntul de cășpitenie și Franțiea d zace în gelozie a Malmesburii de scop a rumpe trancertei între rație pul Minervei. Austriea Numai instituțiile cele adevărat libere a (temerea) în privirea Angliei împuternicescu pe reprezentanții, a S'ar cuveni ca Anglie a serios ieși dupre dictu mi merite, a cere de la neam ve staturi, a deșerta deodată cine în camera de sus asemene de mijlocu, interpelație este numai să îndemne discuțiea cea fundamentală, după încheierea misiei au făcut împărtășire. o întroducere lui Lord Covlei ce are Lord Astă în a urma la țe, precum vulturul, au un pliscu și căngi KB aripile lor să cu îngreue în apă, din protiră aripile peștelor au vărvuri vărtoasă și uscate care despică fără a să mute și care nu să îngreue nici cum cănd să udă. Oarecare pasări ce înoată, ba lebede-toriu, încăt străbate într'un șinune pămănturile cele mai tari cape a și face o trecere subterană. Blanca mie scurma o locire străbate lină o mișcare mai puternică totul și mai răpede, deși tinde foarte să aruncă caputri grele, Alte aniMușchii aripilor lor, sănt de 0 mărime minunată și de 0 tărie cuiiță sub-pășănteană cu deseșiri spre a nu fi nici odată Găbuită, și spre a să feri de cursele văntșoriului, prea mare, pentru le ăși rădică în sus aripile și toate penile spre a nu le uda și spre a se servi de ele ca de niște văntrele. Ele au arta de a întoarce aceste pene după suflarea văntului și de a merge la vasăle în vănt, cănd acesta nule este favorbil. Paserele de apă, precum rățile au la labile lor piei mari care să întind și care facu un feliu de apărare picioarelor, spre a împedeca a lor apufundare în țărmurile mlăștinoasă a riurilor. Pintre aceste animale fiarăle sălbatice, precum leul, sunt acele care au mușchii cei mai groși la umere, la coapsă și la picioare. aermine aceste animale sănt rămasă, și sprintene, nervoasă viu de a să repezi. În proporțiea rămășiței trupului, oasăle fălcilor lor sunt foarte monstroasă. Ele au dinți și ghiară care Le cep Beek de arme puternice pentru a sfășie și pentru a spărțui celelante animale. Tot pentru aceiași pasările răpari AN contra altora entru sănt un feliu de războae ce fac umle Ele Unele din trănsăte precum țistoasa poartă cu cele de nevoie ale viețuirei, au de aseminea lor regule și politica lor, sine casa în care s'au păscut; altele, precum pasărea; își clădescu nealelor, pre cele mai înalte ramuri a arvorilor, pentru a scuti puii lor de atacurile animalelor. Ea'și pune cuibul în frunzișul cel mai desu, spre ai ascunde de neam cii săi. Un altul, precum castorul, merge să dureze pănă și în fundul apelor unui iazu azilul ce și pregăște, și știe a rădica ezituri pentru a Je face pe străbătute în coptra revărsărilor. Un altul, precum căruța, ce naște bu un Bot așa de ascuțitu și pătrunzămale gătit, au Asămine aceste animale să rădică fără greutate pănă la nori, fulgerul asupra coarne. Altele ape aripile a toată prada a lor cea nu potu decăt case atăcătoare care mai măore poate guti de a se arunca. de a le este în șăle și în ași Fiecare feliu și apărătoare. Vănătoarele lor