Patria, februarie 1920 (Anul 2, nr. 21-45)
1920-02-21 / nr. 37
11 februarie 1920. Propaganda din Ardeal pentru plecarea Românilor în America Banca Magaiara din Satul-Mare a întreținut propagand! — Poala 2000 de Români gata de a pleca — Străinii urmăresc depopularea Transilvaniei de populația românească. — Ce trebuie sa facem. Zilnic înregistrăm cazuri de minare a siguranței statului în Ardeal. Zlnic descoperim comploturi, încercări de rezistență ungurești, puneri la cale care nu trebuie decât să ne facă treji la ceea ce se petrece sub ochii noștri. Am putea zice că străinii de pe teritoriul Transilvaniei, încearcă să mineze în multe părți, noua stare de lucruri cu scopul de a zădărnici domnia românească. Și în vreme ce ziarul „Patria” în asentimentul autorităților militare și tăvile, ca și în asentimentul întregului popor dela noi, dă alarma asupra tuturor acestor zvârcoliri ale străinilor, în același timp, ziarele bolșevice din București, ca „ Chemarea ne acuză că am propaga ura între națiunile conlocuitoare de aici. Noi nu am atacat niciodată, un popor conlocuitor, din punctul de vedere al naționalităței, ci bizuindu-ne pe fapte autentice, am atras atenția asupra pericolului care se creează.• Iată încă un caz care are darul de a desminți încă odată ziarele bolșevice și pe care trebuie să-l cunoaștem, pentru a opri o acțiune care s’a început. Autoritățile noastre au descoperit o propagandă pusă la cale de străini și cu mijlocirea unei bănci pentru emigrarea românilor din ungare. Transilvania în America. Pianul e bine ticluit și numai cei miopi sau cei interesați nu-l vor vedea. Scopul este ca Transilvania să se depopuleze de Români, emigrând în America, pentru a rămânea în majoritate. Ungurii. Propaganda s’a început în Țara Oașului și anume în Satul-Mare. Peste 2000 de Români, tineri bătrâni, femei, copii, se pregăteau să plece în America. Mijlocitoarea pentru plecare era o așa zisă Comisiune Americană. Banca Maghiară din Satul-Mare întreținea propagandiștii, între care ar fi fost și comunistul Dr Andrei Borghida advocat. Aceeași bancă emitea sumele promise ca gratificații emigraților, de unde se vede că toată acțiunea se reducea la aceea a plăti pe Români pentru a-și părăsi patria și a se duce într-o țară străină, unde li se spunea că-i așteaptă fericirea. Acum când guvernul român a instalat în America comisiuni oficiale pentru repatrierea Românilor de-acolo, în Transilvania se pornește din partea Ungurilor — și nu știm întru cât au amestec Americanii și ce fel de americani vor fi fost aceia, — o propagandă pentru emigrare!... Din partea străinilor nu ne miră această manoperă. Ei sunt în stare de orice. Dar ne mirăm cum au putut cuceri la 2000 de Români și cum au ajuns să-i convingă a emigra tocmai acum când trăiesc într’o sută de secole și când frații libertate vilor emigrați în America, de pe timpul stăpânirii ungurești și tocmai din cauza lipsei acestei libertăți, sunt nerăbdători a se întoarce la vatra strămoșească!... Trebuie să ne desmetecim! Trebuie să fim tot atât de conștienți sus, ca și jos, să ne dăm seama de resturile noastre, Intre țărani ca și intre conducătorii țării. Corespondență din Ardeal Din Sibiu. Ziua de 24 Ianuarie pentru publicui românesc d-n Sibiu în sperat pentru tinerimea școlara a fost un rar prilej da grandioasă Însuflețire. O fericiți idee a dat naștere mărețelor manifestări, drif ș în teatrul orășenesc din Sibu, tks t, cam poate nidicând fc’a mai fost Reușita de el rânjită o vădește repetirea sc dată a programului, carată cu insistență de toți abia, nari tu lipsa biletelor snmiaate, ci« sa cu două file team te, tăceau U-t porbilul, ca să sa repete»*. Programul bogat, — poată prea bogat,, deci patru actori foarte obositor, a fost üoltt cu um gust deoa bt și *#0cutat cu o rari» precisitate de niște diletanți începători, ei«rii și el mie șocatelor noastre, sari pentru atâteștetă au dat cea mai strălucita dovadă deși înăbușiți în sendnitațile :o, de prăbușitul sistem șovin, care toat le-a putrt cel nult Înapostolțî ci etâlci limba, dar nu le-a ratat etâigo alese!» însușiri moștenite dalatrămoșii noștri, neam ales prin obârșii și latini-Serbarea ssîălțătoare du Început prin overturî, cântată de muzica R g 90 lai, apă care n’a executat .Imnul Rogal* din &tea elevilor liceului .Gheorgh Lizer" din »o, conduci do di Gag Baie», noul profesor la muzică. Armonia și curajul băieților, cari abia a două Biplscani, puteau savnt» In mijlocul 1 pe măiestrul destoinic, a pus la frmnte editorul. .Deșteptarea României* de V Atesanri, a fost declamată cu avosea de o elevă a cenlui da fete. Profesorul Țoppan prin o soartă aminte peaaicnapi, a relevat evenimentele, ce a dat naștere taina echipării visului nostru de jocuri. Prinsă cu o rară dibăcia a păput uit Ocrîșpin Sighișoara. Coruenarea Contigentelor 1914-1915 la Regimentul 97 Infaazins de 1 Februarie 1920. In urna dinului mai înalt el a ficat concedierea dei 1914 și 1915 la Regimentul 97 Infanterie a Sighișoara. Regimentul pare puri» mm akta falaiéul num» de loi Regiment floria Vozitorilor români din Italia. A fost o tiirte subatosre sufteteastă peșin fiere soldat și ofițer de curgirea și fetei luirii limisatei baci a celor concediați dela canazi rămași încă sub arme și dela corpul țerean. Trupa din garnizoana Sighișoara a fost aterizată In curtea barăcilor lăcuste acum Bat 197, cei concediați in corpul ofițeio au format primil formanual de adtere. La eoairea dlui Comandent al Regimului Lt. Colonel Owmăuția», trupa și ofițerii a dît onorul cuvenit* Dl Comandant al Regimentului, vorbește camarazilor, — ca în totdeauna — ca vorbe frumos«e și b’neînțeleas, îmbărbătează și indeamnat la munci, cinstită, constimțioasă și cu zel pe toți aceia, ori pleacă acum acasă. După Inostratul diepris al d-lui colored s’a servit celor poncedisti și corpului ofițeresc prânz comun. Deschiderea mesei a în eut-o preotul Regimentului, R Popovici, cu cuvinte frumoșas. Pentru a Încheia aceasta a îibire și a face nealMă pentru bravii soldați dragostea da părinte șn copii, de care au avut parte, dl comandant al Regimentului II colonel Cercăuti sn urmat de sintemi rite, dl II colonel Milcea Stefan, și întreg corpul o fi țarc 83 a ciocnit cn pocal de vin cu fiecare camarad, care a «ști din familia corpului, pentru a Intra la cea proprie. Ca ochi strălucitori de speranță ziceia aci iuții: .Dumnezeu să ne »jure, să putem urma cuvintele frumoase auzite, ca »și ni ae Inpl ns&scă visurile roiatra pentru gloria neamului !* Au urmat apoi cântărite naționale-patriot’c», cântate de toți cei prezenți. Ca semn că »’a priceput insernătatea acestei »1, un modest caporal dintre cei concediați se ridică pentru a mulțumi cinstea, de care au avut parte azi, și dragostea, cu care au fost conduși în decorași serviciului lor. Ca toți ceilalți împreună urează sănătate ăl. S. Regelui, Fsimiliei Domnitoare, comandantului Regimentului și ocronici ofițeria. După terminări a prânziiui comun, sildații an fi inspțiți la g»ră da corpul ofițer«»« și fraa>szi rămași sub arme. Aici așteptau vigojinele gata de îmbarcare.. A plecat fiecare on inima plină da bucuria și dragoste, ea dorin a aftelungi cât mai rapida »casă, ea că spună iubiți Ule lor sfaterila părintești primita i* R g^mont și sa I* porte despre dragostea frâțeanoft, ea s*i sfii 1* R^g'montaî voluntarilor vfuiți des Iulia, la Regimentul 97 Infanterie. 1 . mi|..W«IIȘȘi»».Wr»Ml|«Z ■■■■■■■■ IM ...... Bibliografie »— Buletinul statistic al României Nr. 2 Bacaresti, își 10. — Economia Forestieră, anul II, 9—12. București, lei 7. — Analele statistice și economice, anul III n. 1. București, lri 2 50 cu tribegri material informativ și cu articolele următoare: Prof. Dr G. N. Leon: Finanțele pub-ice și importanța Ia?. Prof. Dr. C. Bangelisma : Industria și comarțul lemnului In Rumânia mare. Posibilități de naționalizare. Prof Dr. D. R. Iosu’țssca: nostrta Muncii*. Organizarea internațională a muncii după tratatul de pace. — Rmita economică, anul XXII. n. 7. Kbm. „PATRIA“ Telegrame Radcik invită Germania să populeze Rusia Berlin — Karl Bsdik propagandistei bolștine , c&?r e privit în toate Circurile ca reprezentatul diplinatic al lui Lenin a scris un articol In .Die Zukunfi“ a lui Maximilian Hardin, care poate fi considerat, ca o propunere Lrnii de alianță economică rusogermană. Ridek propune reluarea imediată a relațiilor diplomatice, schmbul reriproc de comisii economica și Invită Germania să colonizeze Rusia. Acord între cazaci și Denikin -- Constituire a parlamentului sud rus -Lyon. — Intre generalului Dinin și întrunirea Cazacilor a’a te out următorul arard: Generalul a fost numit șef suprem ca deplină putere publică militară până la întrunirea constituatitti. Va avea drept de veto achidiționat seapra defiriunilor parlamentului sud-rus. Va numi preferințele consiliului de miniștri, dând sesataia puterea de a alege pe ceillți xatimbri ai cabinetului. Ateră de ministral r&ebonului și al rasrinoî, toți vor responsabili In fața partemeniului sud rus Reluarea procesului Caiilaux Lyon. — Marți se va relua în fața Curții de justiție ședințele în afacerea Caillaux, care vor urma fără întrerupere până la judecarea definitivă. Influența bântuie în Viena Ly:.n. — La Viena saut 40000 eczari da influență. Mortalitatea e moare. Printre victtimese și d.” Ernest War bsim, omoalsatul specialist de boté femeești. « Bilgrad — Noul guvern jugos.nu a hotărât el restata la extem deahunea Adriaticei. Concertul țim Dej Primm la redacție, deși va mult fi întârziere, o dare de asamă a*np?a comerț clăi dat in ziaa de 27 Dec. 1919 In Dej în scopul ajutorării elevelor lipsita de mijloace, deli școala de teza de acolo. Inițiativa acestei serbări galast-odsoarele Pompilia Berariu și Petronda Bucur profesorie te școala civilă de fete din localitate. La acest concert au contribuit la concursul lor desintereat câțiva artiști și studenți universitari din Cluj. Serbarea a fost patronat de dna Elefte a Mibsli, — a cărei distrasă personalitete a routedbart in mod deosebit la reușita întregii manifestații. Mozisa militară a Reg. 81 Inf. a delectat pubiicul ca anii diferiți. Dl prefeat al județului Livia Micșa având in vedere sopul filantropic al serbării a dispus sl se pană la dispoziția aranjatorilor în mod gratuit cel a pros .otavei înterzite și luminată. Din încasări și suprasolviri, între cari aduci General Rerbay de o mie cor. a’a adunat un vecit curat de 3460 cor., din osre s’au ajutat 80 de eleve sărate, cu câte 100 de coroane, iar restul a’a păstrat pentru necerități urgenta pentru aceisș acop. Ușoarela profesoare, cari au inițiat aseasta serbare merită toată lauda. Serbări de felul aceste sunt dorite in tot loial, unde necesită o educație rasială, în deosebi pentru tineretul nostru. Scopul lor filantropia e cât se poate de salutar. Scrisoare din comuna Hida la seara de Anul noastr., a’a țivstit în comuna Hida (județul Cojoorsa) care e și centrul plasei, o petrecere inimoasă. Imredieotual’i și tineretul de comuna aceasta și-au dat stiința pentru succesul petrecerii d,ti în scop de b nfiacere pentru orfanii din plasă. Venitul cotat al petrecerii e foat peste așteptări : 1760 coroane. 8 nprasolviri benevole au dat martorii: Sabia M Cordico 40 cor, Alexandru Chiprițan 10 cor,, Emil Miclea 10 cor., Amimon Coman 20 cor , Emanoil Morcan 90 cor., Emil Fonst 50 cor., Coriolan Afimpoțian 10 cor., Gavril Coropesa 30 cor., Augustin Orăonosș 80 cor., Deman David inginer 80 cor., Octavian Miron 20 cor., Alexandru Nosa« 20 cor, Vaedie Tamasan 10 cor., D" Paul Dvci 30 cor., Dr Vacia Nosa 80 cor., Dr Nicodim Cristea 70 cor.,lie Moldovan 20 cor, Suneon Curea 90 cor., Petra Nicola 40 cor, Romulus Pop 10 cor., Bud Mol dovin ee reter 10 cor., Vasil‘3 Pop 40 cor., Szi’âgyî Zabán 10 cor., Francisc Tch 20 cor , Eugen Rosb 20 cor , Samuil Salamon 40 cor., Regina Weinberger 20 cor., Iacob Sheibn 40 cor., Abraham Mechel 10 cor., Iosif Klein 30 cor., Samuil 8,höu 10 cor., Samuil Screiber 40 cor. și Franciza Porges 2 cor. Primească donatorii de mai sus multumitele sincere ale o fi oilor și comitetului aranjator. Un privitor. cu doamnă sau domnișoară mai în etate, cu avere la țară. Instruită și bună menajeră dorește domn, venit anual 30.000. Oferte serioase cu fotografie la Administrația Patriei. — Discreție absolută. 8-3 V Pagina 3. Ultime informațiuni La 21 Fabruaria crt. dir ați consilieri agricoli ai Transilvaniei, au fost convocați la Rasortul de agricultură, la o conferință pentru a se discuta diferite chestiuni cari sunt în legătura cu aplicarea legilor pentru reforma agrare. Resortul de agricultură din Ch>luc, văzuit pentru imobilizarea sulfatului de cupru (piatră vânătă), aflat la fabricie din Transilvania și care vaiază a fi distribuit în regiunile viticolă ale Transilvaniei. Arealul, Banatul, Crișana și Maramureș, s'a împuțit în patru prefecturi regionale de poliție, având în fruntea lor râie un prefect regional E <e sunt în Cluj, Brașov, Oradea-mare și Timișoara. Prefecturei regionale din Cluj aparține toate polițiile de stat din județele Cojona, S lnoc-Claca- Bistrița, Năsăud, Mureș-Turda, Turda- Arieș, Alria de Jos și Hunnedoara. Prefect este numit ăl Dr Danilă Sabo. Eforia școlară din Dînj se va întruni mâine Vineri 20 crt. în ședință la orele obicinuite. Din Washington se anunță că senatul american a votat cu 9 contra 5 lega care obligi, tineretul între 18—21 ani la educația m íii iunte Senatul s’a ocupat intensiv și ca proectul de reformă al armatei și organizarea ei. • * Dail y Express* anunță că guvernul britanic care a compírat tot produsul da lână al Australiei din decursul răsboiului, a avut un coș% de peste 60 milioane fanzi șterîici. In urma acestui câșig uriaș ce a invors în buzunarul erglezilor se explică de ce prețul stofelor ne urcă mereu. Dl Inculeț a docla^at nsfondat» svomimla cara au circulat, că bolșavicii sunt la Nistru. E vorba numai da niște bande neregulata care In mai multe rânduri au încercat sa facă incursiuni pentru prădăciuni.* Zisrul entrist »Dayli Hsrad* anunță executarea lui Ko peng.♦ Mortal a expus negocierile financiare de la Londra cu statele aliate. « La Londra s’au Iuat masuri pentru asigurarea importului în Franța a cărbunilor englezi ca preț mai puțin ridicat. * Zierele streine aduc știrea că Ungaria a adresat o nouă notă Austriei curând extrădarea lui Boia Kin și tovarășilor săi. Nota ridică contra anoatora aovzi de a fi participat la 231 cazuri de omor, precum și la hoții, agitații, teraificâri de bani și diferite alte crime. Sa comunică din Washington că senatel american a primit procntul de lege care obligi pe toți streinii de la 1648 ani emigrați In Statele Unite, cari nu cunosc limba engleză să cerceteze și cal», având 200 ore la an și privand istrucția gretnit. In vederea acestor măsuri de a nerivenizare, sistul a pus te disper ță pentru anul curent 6 și jumătate milioane doimi. A apărat numărul 4 de pe luna Ianuarie din marea publicație științifică, pentru știință și reformă socială A'Aha Prețul 15 lei. Toate Cluburile aderente a „Federației Sportive Române”, oHror.i li b’s trismis funeoarea nostră Nral 171. ex. 1919, împreună cu statutele „Federației* și a Cluburilor, cât și un sematar de răspuns, pe ca re nu l’au remis inou, sunt revenite, de a transmite acest răspuns pani te finea 1 n .i F«bro»re a. o. „Federației Sportive Române“ în Cluj, fctradj. Arany Jaaps Nr. 4 Et s. pent ru că numai in arestează poî ca în budgetul anului 1920, în considerație, eventualele dorințe a Cluburilor. Observim, că procesul verbal al ședinței de constructe și 4 exemplare din etajute Cluburilor trebuie prezentate de primul funcționar fel mc^hipiului (Subprefet, primar al orașului monimpia ), care o panționeazâ în o aortecare separată, și numai după aceia le transmită „Federației“, care le va prazenta resort.Ini da interne partra grabnica aprobare. Estimplarele aplobcate se vor distribui: 1) Resortului de interne. 2) Municipiului. 3 ) Federației; 4) Clubului raspo ti v. Federația Sportivă Română. * Toata păturile sociale ala Clujului arată mare interes fața de soreti dansantă împreunate ca concertul cântăreților poporali ai Clujului, care va avea loc în 19 Februarie 1. c. la 830 h seara în sate Redoutei, In scopul prevederii ca îmbrăcăminte a copiilor orfani. 1912—29 La comuni al din Londra, că viceregele Irlandei, lordul French, a oferit un premiu de 1000 funzi sterlini aceluia, care va descoperi pe indivizii vinovați de omorul celor 14 jandarmi englezi din Irlanda. Acei complici, ceru vor denunța pe adevărații făptuitori, vor fi liberi de orice pedeapsă. » Opera Română din Cluj care este încă în curs de organizare, se va deschide la începutul lunei viitoare, înregistrăm cu bucurie că micele neînțelegeri cari se ivesc, au fost înlăturate și grație grijei pe care o pune dl Tiberiu Brediceanu, toți artiștii angajați, In frunte cu dl Tango, se pregătesc pentru începerea Operei Române. întârzierea deschiderii a fost cauzată de greutățile începutului, cari însă nu trebuie să producă în public impresia, că Opera Română nu ar mers lua ființă la Cluj. m Adunarea Asociației pentru literatura și cultura poporului român în despărțământul Cluj 8 ‘ va ținea la 21 Febr. ora 2 d. a. în sah. IV a Universității, corectânduse astfel convocarea bă ieri. Membrii comitetului se întrunesc în aceeași zi la ora 11 »• m, ia dl protopop Dr E. Daianu. • Suntem Informați, că In rândurile funcționarilor publici din Transilvania Cantratizarea care se pregătește in București, cu înființarea acolo a sacratariatelor, a stârnit o mare consternație. Funcționarii ardeleni, cari ar trebui mutați la București și fără de crah nu ar putea funcționa secretariatele, sunt hotărîți a refuza să meargă din Cluj. Asupra acestei mișcări dintre funcționari vom reveni. • Corpul ofițeresc al Rig. 97 luft. din Sighișoara, au aranjat în 7 Februarie o frumoasă serată festivă în favoarea orfanilor și văduvelor din război. Programul seratei s’a ablsit o serie de statu:e și tablouri foarte interesante vii, la cari s’au dat concursul ofițeri și dama din localitate. Venitul curat in sumă de 3223 cor. a Incurs la fondul orfanilor. 9 Autoritățile sanitere din Franța încep a îub măsuri foarte serioase pentru combaterea gripei, care s’a ivit și începe să facă ravagii și în Franța. Orice măsuri insă apar ca insuficiente, de oarece din America și Japonia, unda morbul acesta a luat proporții îngrozitoare, sa importează morén In Europa raz ri noui. Pa bordul unui vapor ce a sosit zdela trecute din America, se siita vreo două sute de bolnavi de gripă. • Sub o convorbire ca un corespondent al ziarului „Observer", Mitterand a declarat, că după părerea sa, singura basă posibilă pentru asigurarea unei păci mondiale durabile în condițiile de azi, nu poate fi decât pretinsa anglo-franceză. Tot această prictinie e singurul mijloc pentru a se ajunge la o mai bună organizare a lumii întregi. Prietenia aceasta trebuie să fie prosternată nu numai în afacerile europene, ci pretutindenea în lume, unde Franța și Anglia își urmăresc opera lor de civilizație. Societatea Ocrotirea Orfanilor din Răsboiu, Secția Regională Sibiu, deschide în primăvară mai multe orfelinate pentru orfanii de răsboiu în Abrud, Deva, Ferihaza etc. Pentru a avea lista orfanilor, cari au nevoie de o agentă ocrotire, rugăm toate comitetele județene și comunale ale Societății presum și prefecturile, sediile orfanele, pretorii, secretarii commnali, preoții, învățătorii și toți oamenii de bine să ne aducă la cunoștință toți orfanii de răsboiu da ambii părinți intre anii 3 — 12 băuți și fetițe. Indrumându-i să tumbă o s<Ută rugare, care să cuprindă dorința de a fii ometiți în orfelinat Ungarei va mai cuprinde numele și conDumele, etatea, toți frați are, un atestat ce va comonâ despre starea materială, tutorele și adeverirea, că e orfan de ambii părinți și orfan de r&abovi. Toate aceste sa se trimită In timpul cel mai simt te adresa Sjciet&taa Ocrotirea orteniior de răsljia. Sibiu, strada Măclărilor Nr. 31. * Ziarul . Unirea* din Iași scrie despre tifosul exantematic în Basaraba. Zvonurile alarmante care fojeau să se creadă că in Basarabia a pătruns ciumă, cu a fost dupăt un rezultat al lătîrei peste măsură a epidemia de tifos exantematic care bântie mai ales părțile de sud ale Basarabiei. Numărul cazărilor morțile care au produs această molime a făcut un moment să se creadă că ar fi ciuma. Conectările baeteorologice au stabilit însă că nu poate fi valov de așa ceva. In srimb Insă văzându-se proporția ca ia aici tifosul exntematis*, s’a făut un raport amănunțit de Buru o ti, cerându-se a se interveni cu serioase ajutoare medicale. Era vorba să sa concentreze un număr de maiioi din întreaga țari pentru combaerea flagel ului din Basarabia. Ziarele vianeze anunță, că în Ungaria vestică, trupele elbe ungurești continuă terorizarea populației nemaghiare, care a cerut alipirea Ungariei de vest la Austria. Aceleași ziare serin, pe la conieler al Rimergo prezintă mereu delegațini de bărbați și femei în masse, ceri cer grabnica alipire a ținuturilor susnumite. Ungarii amenință de-ai despuia pe aceștia de tot avutul, in cazul că vor fi siliți că evacueze acele părți. AwtBfer celaarat da A. Veint86tt redasîo* fr.dftg.f î Tisefrâfiti lă* 9?»g