Patria, februarie 1920 (Anul 2, nr. 21-45)

1920-02-21 / nr. 37

11 februarie 1920. Propaganda din Ardeal pentru plecarea Românilor în America Banca Magaiara din Satul-Mare a întreținut propagand­! — Poala 2000 de Români gata de a pleca — Străinii urmăresc depopularea Transilvaniei de populația românească. — Ce trebuie sa facem. Zilnic înregistrăm cazuri­ de mi­nare a siguranței statului în Ardeal. Zlnic descoperim comploturi, încercări de rezistență ungurești, puneri la cale care nu trebuie decât să ne facă treji la ceea ce se petrece sub ochii no­ștri. Am putea zice că străinii de­­ pe teritoriul Transilvaniei, încearcă să mi­neze în multe părți, noua stare de lucruri cu scopul de a zădărnici dom­nia românească. Și în vreme ce ziarul „Patria” în asentimentul autorităților militare și tăvile, ca și în asentimentul întregului popor dela noi, dă alarma asupra tu­turor acestor zvârcoliri ale străinilor, în același timp, ziarele bolșevice din București, ca „ Chemarea ne acuză că am propaga ura între națiunile conlocuitoare de aici. Noi nu am ata­cat nici­odată, un popor conlocuitor, din punctul de vedere al naționalită­­ței, ci bizuindu-ne pe fapte autentice, am atras atenția asupra pericolului care se creează.• Iată încă un caz care are darul de a desminți încă odată ziarele bol­șevice și pe care trebuie să-l cunoa­ștem, pentru a opri o acțiune care s’a început. Autoritățile noastre au descope­rit o propagandă pusă la cale de străini și cu mijlocirea unei bănci pentru emigrarea românilor din ungare. Tran­­­silvania în America. Pianul e bine ticluit și numai cei miopi sau cei interesați nu-l vor vedea. Scopul este ca Transilvania să se depopuleze de Români, emigrând în America, pentru a rămânea în majo­ritate. Ungurii. Propaganda s’a început în Țara Oașului și anume în Satul-Mare. Peste 2000 de Români, tineri bă­trâni, femei, copii, se pregăteau să plece în America. Mijlocitoarea pentru plecare era o așa zisă Comisiune Ame­ricană. Banca Maghiară din Satul-Mare întreținea propagandiștii, între care ar fi fost și comunistul Dr Andrei Bor­­ghida advocat. Aceeași bancă emitea sumele promise ca gratificații emigra­ților, de unde se vede că toată acțiu­nea se reducea la aceea a plăti pe Ro­mâni pentru a-și părăsi patria și a se duce într-o țară străină, unde li se spunea că-i așteaptă fericirea. Acum când guvernul român a in­stalat în America comisiuni oficiale pentru repatrierea Românilor de-acolo, în Transilvania se pornește din partea Ungurilor — și nu știm întru cât au amestec Americanii și ce fel de ame­ricani vor fi fost aceia, — o propa­gandă pentru emigrare!... Din partea străinilor nu ne miră această manoperă. Ei sunt în stare de orice. Dar ne mirăm cum au putut cu­ceri la 2000 de Români și cum au ajuns să-i convingă a emigra tocmai acum când trăiesc într’o sută de secole și când frații libertate vi­lor emi­grați în America, de pe timpul stăpâ­nirii ungurești și tocmai din cauza li­psei acestei libertăți, sunt nerăbdători a se întoarce la vatra strămoșească!... Trebuie să ne desmetecim! Trebuie să fim tot atât de conștienți sus, ca și jos, să ne dăm seama de resturile noa­stre, Intre țărani ca și intre conducă­torii țării. Corespondență din Ardeal Din Sibiu. Ziua de 24 Ianuarie pentru publicui românesc d-n Sibiu în sperat pentru tinerimea școlara a fost un rar prilej da grandioasă Însuflețire. O fericiți idee a da­t naștere mărețelor manifestări, drif ș în teatrul orășenesc din Sibu, tks­ t, cam poate ni­di­când fc’a mai fost Reușita de el rânjită o vădește repetirea sc da­tă a programului, carată cu insistență de toți a­bia, nari tu lipsa biletelor snmiaate, ci« sa cu două file team te, tăceau U-t porbilul, ca să sa repete»*. Programul bogat, —­ poată prea bogat,­­, deci p­atru actori foarte obositor, a fost üolt­t cu um gust deoa b­t și *#0cutat cu o rari» precisitate d­e niște diletanți începători, ei«­­rii și el mie șocatelor noastre, sari pentru atâteștetă au dat cea mai strălucita dovadă deși înăbușiți în sendnitațile :o, de prăb­ușitul sistem șovin, care toat le-a putr­t cel nult Înapostolțî ci etâlci limba, dar nu le-a ratat etâ­igo alese!» însușiri moștenite dala­trămoșii noștri, neam ales prin obârșii și latini-Serbarea ssîălțătoare du Început prin o­verturî, cântată de muzica R­ g 90 lai, apă care n’a executat .Imnul Rogal* din &­tea elevilor liceului .Gheorgh Lizer" din »o, conduci do di Gag Baie», noul profesor la muzică. Armonia și curajul băieților, cari abia a două Biplscani, puteau savnt» In mijlocul­­ 1 pe măiestrul destoinic, a pus la frmn­te editorul. .Deșteptarea României* de V Atesan­­ri, a fost declamată cu avosea de o elevă a cenlui da fete. Profesorul Țoppan prin o soartă amin­te peaaicnapi, a relevat evenimentele, ce a dat naștere taina echipării visului nostru de jocuri. Prinsă cu o rară dibăcia a păput uit Ocrîșp­­in Sighișoara. Coruen­area Contigentelor 1914-1915 la Regimentul 97 Inf­aa­zins de 1 Februarie 1920. In urna dinului mai înalt el a ficat concedierea d­e­­i 1914 și 1915 la Regimentul 97 Infanterie a Sighișoara. Regimentul pare puri» mm akta falaiéul num» de l­oi Regiment floria Vo­zi­torilor români din Italia. A fost o tiir­­te s­ubatosre sufteteastă peșin fie­re soldat și ofițer de curgi­rea și fetei luirii limisatei baci a celor concediați dela ca­­naz­i rămași încă sub arme și dela corpul țerean. Trupa din garnizoana Sighișoara a fost aterizată In curtea barăcilor lăcuste acum Bat 1­97, cei concediați in corpul ofițe­­io au format prim­il formanual de adte­re. La eoairea dlui Comandent al Regi­m­­ul­ui Lt. Colonel Owmăuția», trupa și ofițerii a dît onorul cuvenit* Dl Comandant al Regimentului, vorbește camarazilor, — ca în totdeauna — ca vorbe frumos«e și b’ne­­înțeleas, îmbărbătează și indeamnat la munci, cinstită, constimțioasă și cu zel pe toți aceia, o­ri pleacă acum acasă. După Inos­tratul diepris al d-lui colo­red s’a servit celor poncedisti și corpului ofițeresc prânz comun. Deschiderea mesei a în eut-o preotul Regimentului, R Popovici, cu cuvinte frumoșas. Pentru a Încheia aceasta a îibire și a face nealMă pen­tru bravii soldați dragostea da părinte șn copii, de care au avut parte, dl comandant al Regimentului II colonel Cercăuti sn urmat de sintem­i rite, dl II co­lonel Milcea Stefan, și întreg corpul o fi țarc 8­3 a ciocnit cn pocal de vin cu fiecare cama­rad, care a «ști din familia corpului, pentru a Intra la cea proprie. Ca o­chi strălucitori de speranță ziceia aci iuții: .Dumnezeu să ne »jure, să putem urma cuvintele frumoase auzite, ca »și ni ae Inpl ns&scă visurile roi­­atra pentru gloria neamului !* Au urmat apoi cântărite naționale-pa­­triot’c», cântate de toți cei prezenți. Ca semn că »’a priceput inser­nătatea acestei »1, un modest caporal dintre­­ cei concediați se ri­dică pentru a mulțumi cinstea, de care au avut parte azi, și dragostea, cu care au fost conduși în decorași serviciului lor. Ca toți ceilalți împreună urează sănătate ăl. S. Re­gelui, Fsimiliei Domnitoare, comandantului Re­gimentului și ocronici ofițeria. După terminări a prânzii­ui comun, sildații an fi inspțiți la g»ră da corpul ofițer«»« și­­ fraa>sz­i rămași sub arme. Aici așteptau vigojinele gata de îmbarcare.. A plecat fiecare on inima plină da bucuria și dragoste, ea dorin a aft­elungi cât mai ra­pida »casă, ea că spună iu­bi­ți Ule lor sfate­­rila părintești primita i* R g^mont și sa I* porte despre dragostea frâțeanoft, ea s*i sfii 1* R^g'montaî voluntarilor vf­uiți d­es Iu­lia, la Regimen­tul 97 Infanterie. 1 . mi|..W«IIȘȘi»».Wr»Ml|«Z ■■■■■■■■ IM ...... Bibliografie »— Buletinul statistic al României Nr. 2 Bacaresti, își 10. — Economia Forestieră, anul I­I, 9—12. București, lei 7. — Analele statistice și economice, anul III n. 1. București, lri 2 50 cu tribegri ma­terial informati­v și cu articolele următoare: Prof. Dr G. N. Leon: Finanțele pub-­ice și importanța Ia?. Prof. Dr. C. Bangelism­a : Industria și comarțul lemnului In Rumânia­ mare. Posibi­lități de naționalizare. Prof Dr. D. R. Iosu’țssca: nostrta Muncii*. Organizarea internațională a muncii după tratatul de pace. — Rm­­ita economică, anul XXII. n. 7. Kbm. „PATRIA“ Telegrame Radcik invită Germania să po­puleze Rusia Berlin — Karl Bsdik propagandistei bolștine , c&?r e privit în toate Circurile ca reprezentatul diplinatic al lui Lenin a scris un articol In .Die Zukunfi“ a lui Maximilian Hardin, care poa­te fi considerat, ca o pro­punere Lrnii de alianță economică ruso­­germană. Ridek propune reluarea imediată a rela­țiilor diplomatice, sch­mbul reriproc de comisii economica și Invită Germania să colonizeze Rusia. Acord între cazaci și Denikin -- Constitu­ire a parlamentului sud rus -Lyon. — Intre generalului Din­i­n și întrunirea Cazacilor a’a te out următorul arard: Generalul a fost numit șef suprem ca deplină putere publică militară până la întru­­nirea constituat­itt­i. Va avea drept de veto achidiționat seapra defiriunilor parlamentului sud-rus. Va numi preferințele consiliului de miniștri, dând sesataia puterea de a alege pe ceil­lți xatimbri ai cabinetului. Ateră de ministral r&ebonului și al rasrinoî, toți vor­­ responsabili In fața parte­meniului sud rus Reluarea procesului Caiilaux Lyon. — Marți se va relua în fața Curții de justiție ședințele în afa­cerea Caillaux, care vor urma fără în­trerupere până la judecarea definitivă. Influența bântuie în Viena Ly:.n. — La Viena saut 40000 eczari da influență. M­ortalitatea e moare. Printre victtimes­e și d.” Ernest War­ bsim, om­oalsatul specialist de bot­é femeești. « Bilgrad — Noul guvern jugo­s.nu a hotărât el restata la ext­em d­eahunea A­­dri­aticei. Concertul țim Dej Prim­m la redacție, deși va mult fi în­târziere, o dare de asamă a*np?a comerț clăi dat in ziaa de 27 Dec. 1919 In Dej în sco­pul ajutorării elevelor lipsita de mijloace, deli școala de teza de acolo. Inițiativa acestei serbări ga­last-o­dsoa­­rele Pompilia Berariu și Petronda Bucur profesorie te școala civilă de fete din lo­calitate. La acest concert au contribuit la con­cursul lor desinterea­t câțiva artiști și stu­denți universitari din Cluj. Serbarea a fost patronat de dna Elef­­te a Mibsli, — a cărei distrasă personalitete a routedbart in mod deosebit la reușita­­ întregii manifestații. Mozisa militară a Reg. 81 Inf. a delectat pubiicul ca anii diferiți. Dl prefeat al județului Livia Micșa având in vedere sopul filantropic al serbării a dispus sl se pană la dispoziția aranjato­rilor în mod gratuit cel a pros .otavei înterzite și luminată. Din încasări și suprasolviri, între cari a­duci General Rerbay de o mie cor. a’a adunat un vecit curat de 3460 cor., din os­re s’au aj­utat 80 de eleve sărate, cu câte 100 de coroane, iar restul a’a păstrat pentru ne­­cerități urgenta pentru aceisș acop. Ușoarela profesoare, cari au inițiat asea­sta serbare merită toată lauda. Serbări de felul aceste sunt dorite in tot loial, unde­­ necesită o educație rasială, în deosebi pentru tineretul nostru. Scopul lor filantropia e cât se poate de salutar. Scrisoare din comuna Hida la seara de Anul noa­st­­r., a’a țivstit în comuna Hida (județul Cojoorsa) care e și centrul plasei, o petrecere inimoasă. Imred­ieotual’i și tineretul d­e comuna aceasta și-au dat stiința pentru succesul petrecerii d,ti în scop de b nfiacere pentru orfanii din plasă. Venitul cotat al petrecerii e foat peste aștep­tări : 1760 coroane. 8 nprasolviri benevole au dat m­artorii: Sabia M Cordico 40 cor, Alexandru Chiprițan 10 cor,, Emil Miclea 10 cor., Am­imon Coman 20 cor , Emanoil Morcan 90 cor., Emil Fonst 50 cor., Corio­­lan Afimpoțian 10 cor., Gavril Coropesa 30 cor., Augustin Orăonosș 80 cor., Dem­an David inginer 80 cor., Octavian Miron 20 cor., Alexandru Nosa« 20 cor, Vaedie Tama­san 10 c­or., D" Paul Dvc­i­ 30 cor., Dr Va­­c­ia Nos­a 80 cor., Dr Nicodim Cristea 70 cor.,­lie Moldovan 20 cor, S­uneon Curea 90 cor., Petra Nicola 40 cor, Romulus Pop 10 cor., Bud Mol dovin ee reter 10 cor., Va­­sil‘3 Pop 40 cor., Szi’âgyî Zabán 10 cor., Francisc Tc­h 20 cor , Eugen Rosb 20 cor , Samuil Salamon 40 cor., Regina Weinber­ger 20 cor., Iacob S­h­eibn 40 cor., Abra­ham Mechel 10 cor., Iosif Klein 30 cor., Samuil 8,höu 10 cor., Samuil S­creiber 40 cor. și Franciza Porges 2 cor. Primească donatorii de mai sus multu­­mitele sincere ale o fi oilor și comitetului a­ranjator. Un privitor. cu doamnă sau domnișoară mai în etate, cu avere la țară. Instruită și bună menajeră dorește domn, venit anual 30.000. Oferte se­rioase cu fotografie la Administrația Patriei. — Discreție absolută. 8-3 V Pagina 3. Ultime informațiuni La 21 Fabruaria crt. dir ați consi­lieri agricoli ai Transilvaniei, au fost convocați la Rasortul de agricultură, la o conferință pentru a se discuta diferite chestiuni cari sunt în legă­tura cu aplicarea legilor pentru re­forma agrare. Resortul de agricultură din Ch>­­luc, văzuit pentru imobilizarea sulfatului­­ de cupru (piatră vânătă), aflat la fabri­cie din Transilvania și care v­aiază a fi di­stribuit în regiunile viticolă ale Transil­vaniei. Ar­ealul, Banatul, Crișana și Mara­­mureș, s'a împuțit în patru prefecturi re­gionale de poliție, având în fruntea lor râie un prefect regional E <e sunt în Cluj, Bra­șov, Oradea-mare și Timișoara. Prefecturei regionale din Cluj aparține toate poliț­iile de stat din județele Cojo­na, S­ lnoc-C­laca- Bistrița, Năsăud, Mureș-Turda, Turda- Arieș, Alria de Jos și Hunnedoara. Prefect este numit ăl Dr Danilă Sabo.­­ Eforia școlară din Dînj se va întruni mâine Vineri 20 crt. în ședință la orele o­­bicinuite. Din Washington se anunță că senatul american a votat cu 9 contra 5 leg­a care obligi, tineretul între 18—21 ani la educația m­ íii iunte Senatul s’a ocupat intensiv și ca proectul de reformă al armatei și organi­zarea ei. • * Dail y Express* anunță că guvernul britanic care a compírat tot produsul da lână al Australiei din decursul răsboiului, a avut un coș% de­ peste 60 milioane fanzi șterîici. I­n­ urma acestui c­­âș­ig uriaș ce­ a in­­vors în buzunarul erglezilor se explică de ce prețul stofelor ne urcă mereu. Dl Inculeț a docla^at nsfondat» svomimla cara au circulat, că bolșa­­vicii sunt la Nistru. E vorba numai da niște bande neregulata care In mai multe rânduri au încercat sa facă incursiuni pentru prădăciuni.* Zisrul entrist »Dayli Hsrad* anunță executarea lui Ko­ peng.♦ Mortal a expus negocierile financiare de la Londra cu statele aliate. « La Londra s’au Iuat masuri pentru a­­sigurarea importului în Franța a cărbunilor englezi ca preț mai puțin ridicat. * Zierele streine aduc știrea că Ungaria a adresat o nouă notă Austriei curând ex­trădarea lui Boia K­in și tovarășilor săi. Nota ridică contra anoatora aovzi de­ a fi participat la 231 cazuri de omor, precum și la hoții, agitații, teraificâri de bani și dife­rite alte crime.­ Sa comunică din Washington că sena­tel american a primit procntul de lege care obligi pe toți streinii de la 16­48 ani emi­grați In Statele Unite, cari nu cunosc limba engleză să cerceteze și cal», având 200 ore la an și privan­d istrucția gretnit. In vede­rea acestor măsuri de a nerivenizare, sistul a pus te disper ță pentru anul curent 6 și jumătate milioane doimi. A apărat numărul 4 de pe luna Ianua­rie din marea publicație științifică, pentru știință și reformă socială A'Aha Prețul 15 lei. Toate Cluburile aderente a „Federației Sportive Române”, oHror.i li b’s trismis f­un­­eoarea nostră Nral 171. ex. 1919, împreună­­ cu statutele „Federației* și a Cluburilor, cât și un sem­atar de răspuns, pe ca­ re nu l’au remis inou, sunt revenite, de a transmite acest răspuns pani te finea 1 n .i F«bro»r­e a. o. „Federației Sportive Române“ în Cluj, fctradj. Arany Jaaps Nr. 4 Et s. pent ru că numai in arest­eaz­­ă poî­­ ca în b­udgetul anului 1920, în considerație, eventual­ele do­rințe a Clu­burilor. Ob­servim, că procesul verbal al ședin­ței­ de const­ructe și 4 exemplare din etaju­­­­te Cluburilor trebuie prezentate de primul funcționar fel mc^hipiului (Subprefe­t, primar al orașului monimpia ), care o panționeazâ în o aortecare separată, și numai după aceia le transmită „Federației“, care le va prazenta resort.Ini da interne partra grabnica apro­­bare. Estimplarele aplobcate se vor distribui: 1) Re­s­­ortului de interne. 2) Municipiului. 3 ) Federației; 4) Clubului rasp­o ti v. Federația Sportivă Română. * Toata păturile sociale ala Clujului a­­rată mare interes fața de soreti dansantă îm­­preunate ca concertul cântăreților poporali ai Clujului, care va avea loc în 19 Febr­ua­rie 1. c. la 8­30 h seara în sate Redoutei, In scopul prevederii ca îmbrăcăminte a co­piilor orfani. 191­2—2­9 La comuni al din Londra, că viceregele Irlandei, lordul French, a oferit un premiu de 1000 funzi sterlini aceluia, care va des­­coperi pe indivizii vinovați de omorul celor 14 jandarmi englezi din Irlanda. Acei com­­plici, ceru vor denunța pe adevărații făptuitori, vor fi liberi de orice pedeapsă. » Opera Română din Cluj care este încă în curs de organizare, se va des­chide la începutul lunei viitoare, înre­gistrăm cu bucurie că micele neînțele­geri cari se ivesc, au fost înlăturate și grație grijei pe care o pune dl Tiberiu Brediceanu, toți artiștii angajați, In frunte cu dl Tango, se pregătesc pentru începerea Operei Române. întârzierea desc­hiderii a fost cauzată de greutățile începutului, cari însă nu trebuie să pro­ducă în public impresia, că Opera Ro­mână nu ar mers lua ființă la Cluj. m Adunarea Asociației pentru literatura și cultura poporului român în despărțămân­tul Cluj 8 ‘­ va ținea la 21 Febr. ora 2 d. a. în sah. IV a Universității, corectându­se ast­fel convocarea bă ieri. Membrii comitetului se întrunesc în aceeași zi la ora 11 »• m, ia dl protopop Dr E. Daianu. • Suntem Informați, că In rândurile funcționarilor publici din Transilvania Cantratizarea care se pregătește in București, cu înființarea acolo a sa­­cratariatelor, a stârnit o mare conster­nație. Funcționarii ardeleni, cari ar trebui mutați la B­ucurești și fără de crah­ nu ar putea funcționa secreta­riatele, sunt hotărîți a refuza să meargă din Cluj. Asupra acestei mișcări din­tre funcționari vom reveni. • Corpul ofițeresc al Rig. 97 luft. din Sighișoara, au aranjat în 7 Februarie o fru­moasă serată festivă în favoarea orfanilor și văduvelor din război. Programul seratei s’a ab­l­sit o serie de statu:­e și tablouri foarte interesante vii, la cari s’au dat concursul ofițeri și dama din localitate. Venitul curat in sumă de 3223 cor. a Incurs la fondul orfanilor. 9 Autoritățile sanitere din Franța încep a îub măsuri foarte serioase pentru comba­terea gripei, care s’a ivit și începe să facă ravagii și în Franța. Orice măsuri insă apar ca insuficiente, de oarece din America și Ja­ponia, unda morbul acesta a luat proporții îngrozitoare, sa importează morén In Europa raz ri noui. Pa bordul unui vapor ce­ a sosit zdela trecute din America, se siita vre­o două sute de bolnavi de gripă. • Sub­­ o convorbire ca un corespondent al ziarului „Observer", Mitterand a declarat, că după părerea sa, singura basă posibilă pentru asigurarea unei păci mondiale durabile în condițiile de azi, nu poate fi decât pretinsa anglo-franceză. Tot această prictinie e singu­rul mijloc pentru a se ajunge la o mai bună organizare a lumii întregi. Prietenia aceasta trebuie să fie prosternată nu numai în aface­rile europene, ci pretutindenea în lume, unde Franța și Anglia își urmăresc opera lor de civilizație. Societatea Ocrotirea Orfanilor din Răs­­boiu, Secția Regională Sib­iu, deschide în primăvară mai multe orfelinate pentru orfanii de răsboiu în Abrud, Deva, Ferihaza etc. Pentru a avea lista orfanilor, cari au nevoie de o a­gentă ocrotire, rugăm toate comitetele județene și comunale ale Societății presum și prefecturile, sediil­e orfanele, pretorii, secretarii commnali, preoții, învățătorii și toți oamenii de bine să ne aducă la cunoștință toți or­fanii de răsboiu da ambii părinți intre anii 3 — 12 băuți și fetițe. Indrumându-i să tumbă o s<U­tă rugare, care să cuprindă dorința de a fii om­etiți în orfelinat Ungarei va mai cuprinde numele și conDumele, etatea, toți frați are, un atestat ce va comonâ despre starea materială, tutorele și adeverirea, că e orfan de ambii părinți și orfan de r&abovi. Toate aceste sa se trimită In timpul cel mai simt te adresa Sjciet&taa Ocrotirea orteniior de răsljia. Sibiu, strada Mă­clă­­rilor Nr. 31. * Ziarul . Unirea* din Iași scrie despre tifosul exantematic în Basarab­a. Zvonurile alarmante care fojeau să se creadă că in Basarabia a pătruns ciumă, cu a fost dupăt un rezultat al lătîrei peste măsură a epide­mia de tifos exantematic care bântie mai ales părțile de sud ale Basarabiei. Numărul cazărilor morțile care au produs această molime a făcut un moment să se creadă că ar fi ciuma. Con­ectările baeteorologice au stabilit însă că nu poate fi v­alov de așa ceva. In srimb Insă văzându-se proporția ca ia aici tifosul ex­ntematis*, s’a fă­ut un raport amă­nunțit de Buru o ti, cerându-se a se interveni cu serioase ajutoare medicale. Er­a vorba să sa concentreze un număr de maiioi din întreaga țari­ pentru comba­erea flagel ului din Basarabia. Ziarele vianeze anunță, că în Ungaria vestică, trupele elbe ungurești continuă tero­rizarea populației nemaghiare, care a cerut alipirea Ungariei de vest la Austria. Aceleași ziare serin, pe la conieler al Rim­er­go pre­zintă mereu delegaț­ini de bărbați și femei în masse, ceri cer grabnica alipire a ținutu­rilor susnumite. Ungarii amenință de-ai des­puia pe aceștia de tot avutul, in cazul că vor fi siliți că evacueze acele părți. AwtBfer celaarat da A. Vein­t86tt redasîo* fr.dftg.f î Tisefrâfiti lă* 9?»g

Next