Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)

1920-05-26 / nr. 111

Pagina S. gite şi pentru îndeplinirea programului său sincer democratic, care îndeplineşte toate cerinţele vramilor de azi. Totodată adunarea votează deplină încredere preşidentului Partidului dlui Iuliu Man­iu şi Comitetul Executiv mulţumin­­du-le pentru ostenelile neîncetate în slujba neamului. Adunarea primeşte cu unanimitate moţiunea şi preşedintele închide adunarea la ora 1. Marea adunare poporală din Reghinul-săsesc Adunarea din Reghinul-săsesc ţinută Duminecă după amiază, la orele 3, a avut acel­aş splendid succes ca şi adunarea din T.­Murăşului. . Dl Iuliu Maniu, care a sosit Dumi­necă la orele 3 după amiază în Reghinul­­săsesc, a fost condus de un banderiu de 12 călăreţi până în piaţă, unde îl aştepta mulţimea imensă a poporului, aproape 5000 de oameni cari erau adunaţi ca să asculte cuvintele preşedintelui Partidului Naţional Român. Protopopul Anton Popa împreună cu protopopul V. Duma şi cu toţi intelectualii din jur, au bineventat pe dl Iuliu Maniu şi apoi toată lumea adunată în ordine s’a îndreptat la pavilionul din grădina publică unde s’a ţinut adunarea. Preşedintele al adunărei a fost acla­mat protopopul V. Duma care, a deschis adunarea şi a dat cuvântul dlui Iuliu Maniu. Dl Iuliu Maniu, într’un discurs de o oră şi jumătate a desfăşurat ideile cari au condus partidul în activitatea de până a­­cum şi a îndemnat poporul ca să se fe­rească îndeosebi de acei candidaţi, cari pro­mit marea cu sarea, deşi ştiu, că nu pot realiza nimic din cele făgăduite. Cuvântarea dlui Iuliu Maniu, plină de poveţe a fost ascultată in cea mai mare li­nişte, cu toate că unul din candidaţii ave­­rescani căuta să producă gălăgie. Dl Dr. V. Sava, candidatul partidu­lui naţional şi-a expus programul, aplau­dat de-asemenea de întreaga adunare. Apoi, s’a propus şi s’a admis cu mare însufleţire aceeaş moţiune ca şi la Târgul- Mureşului. Adunarea a fost închisă de preşedinte la orele 6 şi Va- America Iartă datoria Aliaţilor New-York. — ,,Herald“ din Washington arată că Statele­ Unite discută chestiunea a ierta Aliaţilor şi aceasta din consideraţiuni co­merciale, căci consecinţele financiare pentru America ar fi fatale, dacă s’ar forţa acum Aliaţii la plata acestor sume. Franţa recunoaşte Lituania] Helsingfors. — Guvernul francez a recunoscut independenţa Lituaniei.­­1--------------­ Am arătat de atâtea ori cum guver­nul despotic de azi conrupe conştiinţele şi face o educaţie cetăţenească aproape imo­rală. Publicăm mai la vale un document oficial, din care se vede, că acelaş guvern conrupe şi­ corpul fucţionarilor. Pentru cio­­coime, funcţionarul nu e un organ care să formeze binele public, ci o­­ unealtă slugarnică a ciocoimei. Fireşte, circularele ca cel de mai la vale nici dracu nu le bagă în seamă! Prefectul judeţului Alba-Inferioară nr 1321—1920 pref. Ordin circular către toate autorităţile de stat administrative din ju­deţul Alba-Inferioară! Zilnic ni se aduce la cunoştinţă, că funcţ­onarii publici de stat şi din administraţie iau parte activă în campania electorală, ba ce e mai mult, sprijinesc pe faţă partidele din opoziţie, făcând parte din comitetele comisii, con­sfătuiri, primind delegaţii şi altele minuni din partea partidelor politice contra gu­vernului. Faptul acesta este incompatibil cu situaţia unui funcţionar public, care este colaboratorul guvernuri în administraţia ţării, iar în loc de colaborare să se fără părtaş la agitaţiile împotriva guvernului ţârii pe lângă că este călcarea dispoziţiuni- lor legale în vigoare, mai constitue şi o probă de lipsă de imparţialitate conştienţi mutate şi seriozitate. Ordonez ca aceasta stare de lucruri să înceteze fără amânare, făcând cunoscut că în contra­­recalcitranţilor nu voi zăbovi a lua cele mai severe maluri de îndrep­tare. Acest ordin se trimite tuturor şefilor de serviciu, cari vor binevoi a-i comunica imediat subalternilor, pe lângă luare de­­ dovadă în scris. Aiud, la 11 Maiu 1920. Prefect: dr Meteş m. p. (L. S.) Revizoratul şcolar judeţul Alba- Inferioară. Nr. 1083—1920. Către toţi învăţătorii din judeţ copia ordinului prefecturii nr. 1341—1910 spre ştire şi acomodare o transmit sub... Aiud, la 17 Maiu 1920. (L. S.) Revizor şcolar, M. Sasu. HEsggreg* »»«■«■■Jl___■■EügLj-g Din era ciocoilor „PATRIA" Ardealul nu* poate fi guvernat cu slugi de ciocoi Intre plângerile noastre împotriva guvernului în fruntea căruia stă un gene­ral pensionar — locul de frunte — are plângerea Ardealului întreg, că este gu­vernat ca o colonie. Cei ce au să facă gu­vernarea, nu îşi văd de datorii. Umblă după „întărirea situaţiei partidului“ care­­ a trimis. Nu lucrează. Nimenea nu lucrează! însuşi guvernorul Transilvaniei, dl Suciu, se va stă cu toate ocaziile, că sin­gur domnia sa trebuie să lucreze pentru toată ceata sporită de şefi de resort . . . şi controlori de şefi de resort. Fiecare aleargă în daraveri în afară de birourile lor ! Situaţia se explică. Un guvern care nu vrea să creeze cetăţeni conştii — fie în slujbe, fie în profesii libere — un guvern de ciocoi, care vrea să monopolizeze vieaţa de stat, pen­tru ciocoimea sa, iar pe ceilalţi să-i facă slugi plecate, un astfel de guvern, nu poate decât să desorganizeze ţara. Tot ce a creat truda de aproape doi ani a celorlalţi, cari sunt cei mai buni fii ai Ardealului, — totul a dărâmat în scurte două luni, regimul ciordesc, venit cu atât alai la putere! Şi ce s’a ales din marele alai ? . . Se pare, că în ora 11 măcar, păcă­tosul începe să îşi vadă păcatele. Cam târziu, dar vorba ceia, mai bine mai târ­ziu, decât nicicând. . . Aceasta semnificaţie poate să aibă faptul, că ministrul Garoflid, sosit ieri la Cluj, de la gară a mers direct la dl dl Alexandru Vaida şi dl dl Iuliu Maniu, cu care a avut o convorbire de vreo o ore — și numai pe urmă a luat contact cu fai­moasa „comisie“ care de două luni tot unifică și descarcă............ Federaţia democraţiei naţional-sociale a ţinut Duminecă 23 Main, la Bucureşti, o mare impozantă întrunire în sala Dacia, la care a asistat un public imens. Prezidează dl I. Teodorescu, care îşi manifestă credinţa că în urma luptei elec­torală, adevărata democraţie se va reîn­toarce iar la conducerea ţării. Dl Gh. Scraba, profesor, arată îm­prejurările în cari a fost înlăturat guver­nul Vaida şi a fost dizolvat parlamentul. D-sa cere alegătorilor să aibă curaj ca­ să spele ruşinea săvârşită de actualul guvern. (Strigăte: trăiască secerat) In acest timp sosind dl dl Lupu, este primit cu ovaţiuni nesfârşite şi stri­găte trăiască ministrul chiriaşilor. Dl P. Suciu, advocat, tălmăceşte a­plauzele şi ovaţiunile cu cari a fost în­tâmpinat dl dl Lupu, ca un omagiu adus democraţiei Bincere. Marele preot, căruia i se spovedeşte politicianismul, este astăzi poporul care trebuie să înlăture politicianismul de culise. In altarul sacru a pătrunss ticăloşia şi ipocrizia, de aceia lupta adversarilor se dă pe căi piezişe. D-sa spulberă acuzaţiile de bolşevism care este propăvăduit de actualul guvern prin muşamalizarea afacerilor necinstite, teroarea şi violarea legilor. Toţi ticăloşii trebuiesc înlăturaţi prin votul obştesc şi dreptatea trebue întro­nată prin unirea tuturor sufletelor ro­mâneşti. Vorbesc apoi dnii dr Mitul­escu, dr Râdulescu şi ţăranul Costache Popescu, arătând brutalităţile guvernului faţă de lege, dreptate şi popor. Dl Virgil Madgearu, arată politica de afaceri a guvernului, care perpetuează trista şi ruşinoasa domnie a partidelor oli­garhiei, criticând aspru actele arbitrare ale guvernului în domeniul politic şi financiar, acte care aduc scăderea respectului faţă de legi. D-sa atacă în special pe dnii Tăs­­lăuanu, Arge­toi­acu şi Averescu, arătând cârdăşia cu dl Al. Constantinescu în che­stia permiselor. învăţătorul Vasie Păun­escu, arată su­părarea boerilor pe învăţători, pentru că s’au amestecat în politică. Dl dr Lupu, primit la tribună cu ne­sfârşite ovaţii, istoriseşte isprăvile bătău­şilor averascani la sate. D-sa arată înşelătoriile întrebuinţate de propaganda averescană şi părăsirea tre­­bilor ţarei de către guvern, pentru a-şi face propaganda. Descrie apoi opera de însănătoşire a vieţii politicei săvârşită de federaţie la sate, cari primeau cu lacrimi de bucurie pe oamenii federaţiei. Fâgădueşte lupta îndârjită, care o va duce democrata, în noul, parlament, ve­ghind ca leghe asupritoare să fie respinse. D-sa sfârşeşte îndemnând pe alegă­tori la bărbăţie politică, citind o entuziastă scrisoare a marelui patriot basarabean Va­­sile Stroescu. Dl Eugen Melik, profesor universitar, face istoricul actelor de corupţie şi sterila activitate a guvernului. Dl N. Iorga, este primit cu ovaţii nesfârşite şi aclamaţii entuziaste. D-sa spune că asistenţa a auzit gla­sul dlui dr Lupu, care a răsunat până la marginea ţărei, glasul său însă este neîn­destulător. Mă bucur şi ma încred in tinerii mei tovarăşi de lupta. Nu sunt proroc dar, faţă de siguranţa izbândei lui Argetoianu, care îşi laudă marfa, vă spun, că marfa lui miroasă şi clientul fuge. Sărac în toată vieaţa mea, m’am dus în mijlocul poporului, nu am constat ce trebuie să dea regalitatea. M’am întors şi am arătat regalităţei ce trebuie să deşi. Niciodată însă nu mi-a trecut prin minte ca să aduc Coroana pe frontul luptelor electorale. Am lipsit deja Putna lui Ştefan pen­­tru că nu văd în jurul urmaşului său sfet­nici vrednici ca ai lui Ştefan. Guvernul Averescu nu a eşit din vo­inţa poporului, ci din capătul întunecat al gangurilor palatului şi azi guvernează, deşi dl Al. Vaida nu a demisionat, aşa că legal acesta ar trebui să fie la comă. D sa descrie apoi trupa generalului, demascându-i toate ticăloşiile. Guvernul ne ameninţă pentru că am concentrat dorinţele poporului întreg, fă­­cându-le să rodească şi ne acuză de bol­şevism. Dar, oare Dumnezeu, care în mo­mentul acesta dă pământului ploaia bine­făcătoare e bolşevic? Trece apoi în revistă barbariile gu­vernului cari s’au deslănţuît în toată ţ­ara şi arată nădejdile de prefacere pe cari le aşteaptă dela provinciile alipite. D-sa arată că s'au cheltuit 69 de mi­lioane din banii Statului pentru a se înte­meia în Bucovina trei partide averescane cari se ceartă între ele. In toată ţara totul e de jaf, cu con­diţia ca să votezi cu guvernul. Ca istoric, ştiu unde vor duce aceste lucruri. Ştiu că dreptatea poporului va birui. In numele acestei dreptăţi sprijiniţi-ne ca să putem purifica ţara. (Aplauze şi o­­vaţii nesfârşite). Imensul public s’a răspândit în linişte cântând cântece patriotice şi imnurile secerei. ____ Coresp. Campania electorală Marea întrunire a Federaţiei la Bucureşti — Discursurile d­or M. Lupu, Iorga şi altora oratori — Guvernul a cheltuit 60 de milioane din banii Statului pentru propagandă spune, dl H. Iorga Germanii şi urcarea salariilor Nauen. — Sindicatele germane de patroni au adresat un apel sindicatelor alipite să respingă orice nouă urcare de salarii, căci cererile în privinţa aceasta şi-au ajuns ultima limită- O nouă majo­rare ar pricinui catastrofa. insăn­ânţările din întreagă țara Ultima statistică oficială încheiată la 12 Mai, constată însămânţările­ următoare în Basarabia: 98 510 hectare de grâu de pri­măvară, 5435 secară, 164.134 porumb, 395951 orz, 97.343 ovăz, 8459 floarea soarelui, 5491 cartofi, 5543 in, 1134 câ­nepă, 839 răpită și 71 mei. In Bucovina: 234 grâu, 3964 porumb, 1698 orz, 1530 ovăz, și 1051 cartofi. In Transilvania: 9331 grâu, 184 se­cară, 82 mii pormb, 6170 orz, 42466 ovăz, 16680 cartofi, 1250 cânepă, 95 in. Vechiul Regat: 27893 grâu, 675 se­cară, 307140 porumb, 417­119 orz, 394205 ovăz, 6063 mei, 20766 rapiță, 1546 floarea soarelui, 5104 in, 447 cânepă și 6327 cartofi. i^HaeoeaBKwaai ama ttgpaa—swgBRaewaair—r­ 'i——mm—h—jwit— Noul cabin­et italian Roma.­­ Nitti a format mini­sterul. Preşedinte de consiliu şi mi­nistru de interne e Nitti; —afaceri străine Scialoja; — răsboi Rodino; —­ marină Sechi. Se semnalează în­tărirea grupului Giolitti reprezentat prin Schanzer, Falcioni şi Peano. Informaţiuni In ziua de 26 Maiu, la ora 8 seara se deschide marele varieteu „Biasini“. Bâlciul din Paris a fost închis. * Lupta între poloni şi bolşevici pe fron­tul Berezina continuă. La Paris sa deschis Conferinţa eco­nomică franco-germană. * Ador, fost preşedinte al confede­­deraţiei elveţiene a fost numit preşe­dinte al comisiunei financiare interna­ţionale la Bruxelles. * Din San-Paulo se anunţă că cifra naşterilor în Italia e mult superioară ce­lor din alte state.# Discuția interpelărilor asupra grevelor din camera franceză, după o şedinţă fur­tunoasă, a urmat în liniște. Cursul leului la Paris este de 25-75 centime. * * Camera franceză va discuta zilele a­­cestea pentru prima dată bugetul Alsaciei- Lorenei. ■X­Regele Greciei a sosit la Paris. * Apponyi, preşedintele delegaţiunei un­gare de pace a demisionat. * Senatul belgian a votat ratificarea tratatelor de pace cu Austria și Bulgaria. * Regele Alfons al Spaniei a asistat la deschiderea muzeului francez din Grado. * Miercuri, 26 Maiu 1920 are loc în sala prefecturii recitalul Chopin al marelui nostru măestru, Sibianu. In camera comunelor Bonar Law a confirmat că bolşevicii au trecut pe teri­­torul persian.* Legaţia subă desmînle­ştirea despre revoluţia din Sârbia. Lucrurile să rezumă la mici nemulţumiri în unele oraşe.­­x-Procesul celor 39 basarabeni cari au venit în judecarea Curţei marţiale din Iaşi va fi amânat, pentru o dată nefixată. Se anunţă că în toată ţara au că­­zut ploi abundente salvând recolta. * Se comunică din Bucureşti că sino­dul a fost redeschis sub prezidenţia Mitro­politului primat. S’a făcut raport despre sărbătorirea eroilor fixându-se ziua Inălţărei Domnului pentru comemorările viitoare. •x-Noutăţi literare române şi franceze au sosit la „Librăria Cosinzeana“, Cluj, Piaţa Unirii 7.* De vânzare pălării de dame, moda cea mai nouă, strada Majális N nil 2, 9-10* Direcţia refacerei economice vinde in­dustriaşilor 50 vagoane de ciment aflate în Turda.* Uniunea industriaşilor transilvăneni a propus ministerului de industrie să ia asupra­ şi materialele şi maşinile aliate în trenurile de evacuare din gările Ardealului, obligându-se la distribuţie după indicaţiile ministerului, profitn­d însă şi membrii la cumpărarea imediată a materialelor şi maşinelor trebuitoare.* Un tinăr absolvent al academiei de muzică din Viena dă ore de pian şi vio­­lină. Adresa la administraţia zia­lului. * (3-10) Ziarul clerical german „ivoelnische Volkszeitung“ a fost vândut cu trei mi­lioane de mărci.* Comercianţii şi meseriaşii români din Cluj sunt rugaţi a participa la adunarea Reuniunii lor. Luni, a doua zi de Rusalii, la orele 2 p. m. în sala mare de la Redută, strada Memorandului. 1—3 * Pentru biblioteca Societăţii studenţi­lor în Medicină s au făcut următoarele do­naţii de cinii: Prof. dr Meţianu 1000 cor., prof. dr Iacoboviei 800 cor., prof. dr Ha­­ţiegan 300 cor., prof. Ursu 500 cor., Dio­­nisie Moldovan 500 cor., dr Bârle 100 cor., dr Iile 50 cor., dr Utalca 50 cor., Telea 50 cor.Domnii donatori sunt rugaţi să pri­mească mulţumiri pe această cale. „ Pentru constituirea în Cluj a unei societăţi cu secţiuni pentru exerciţii de conversaţie în diferite limbi moderne: ro­mână, franceză, germană, italiană, engleză, etc., persoanele care doresc să facă parte din această societate sunt rugate, să tri­mită prin carte poştală, numele, profesiu­nea, adresa şi limbile ce doreşte să înveţe, pe adresa societăţii „Conversaţia în limbi moderne“ la Universitatea din Cluj. 2­3 ştiri politice Amânarea Conferinţei financiare Consiliul Societăţii Naţiunilor a decis să amâne pentru primele zile din iulie în­trunirea Conferinţei financiare din Bruxel­les, din cauza modificărilor survenite. Criza de guvern in Italia Ziarele din Roma prevăd, că forma­rea noului cabinet italian se va face cu concursul Partidului Popular Socialist, Reformist Radical şi cu majoritatea Parti­dului Liberal Naţionalist. Presa franceză îşi manifestă dorinţa, ca Nitti să rămână la putere, căci altfel se poate forma un minister Giolitti, pe care Aliaţii nu l-ar privi cu ochi buni. Acţiunea oligarhiei în Banat Intri un interview acordat de dl dr N. Lupu, fostul ministru de interne, ziarului „îndreptarea“, d-sa a spus : „Ştiu toată acţiunea pentru cucerirea economică a Banatului pe care a între­prins-o marele căpitan de industrie Alecu Constantinescu Porcu; am văzut cu ochii mei furnicând prin Timişoara, diferiţi cio­coi proprietari de prin Craiova pe care nici popularitatea atât de mult trâmbiţată a generalului Averescu nu-i mai poate salva în alegeri, deşi este atât de generoasă în protejarea acestor, „odrasle cu sufletul putred, cunosc şi pe nenorociţii zăpăciţi din Banat, cari servesc de „coadă de topor“ faţă de fraţii lor pentru ciocoii din Regat. Ţărănimea de aici este însă prea deşteaptă, ca să nu poată descoperi pe a­­devăraţii ei prieteni“. Programul politic al dlui N. Iorga In cuvântul dlui N. Iorga către ale­gătorii din Sălişte, ci sa rezumă astfel pro­gramul Federaţiei: „Partidele: naţionalist (al meu), ţără­nesc, independent din vechiul Regat s’au unit într’o federaţie (frăţie) şi împreună cu Partidul Naţional din ’Ardeal şi cu al Uniunii din Basarabia şi Bucovina, luptă pentru trei scopuri: 1. întoarcerea la domnia legilor; 2 Insănătoşirea vieţii politice; 3. Pământ, îndestulare şi drept pen­tru săteni şi muncitori, dar mai ales al 4-lea: înlăturarea trântorilor şi ză­­puşilor“. Dl Cuza despre „Renaşterea Română“ „Renaşterea Română“ s-a lăudat me­reu cu concursul pe care-l dă dl Cuza gu­vernului. Iată şi ce zice dl Cuza despre ,R. R.“ în „Unirea“: „Renaşterea Română“ a ţinut să-şi plătească poliţele de recunoştinţă faţă de Aristide Blank, dând un certificat de bună conduită întregului neam evreesc, cu pri­lejul combinaţiilor financiare din străină­tate ale acestuia şi pe care are naivitatea de­ a le crede ca un serviciu adus Ţărei. „Curierul Israelit“ se grăbește a reproduce în numărul 33 acest certificat“. * * * Tipografia Națională Siaj, Strada Regina Maria 4. 26 Maiu 1920 Ultima oră — Serviciul telegrafic al „Patriei. — Ungaria semnează pacea Budapesta. — Delegaţiunea ma­ghiară de pace a ţinut sub preşedinţia contelui Apponyi ultima şedinţă. Appo­nii a declarat că lucrările delegaţiunei sunt terminate. Aceasta însă nu poate accepta tratatul de pace şi în consecinţă se vede nevoită a încredinţa însărci­narea acelor factori responsabili din partea cărora a primit-o. * Versailles, — însărcinatul de afaceri Praznovszky, a înmânat colonelului Henry răspunsul Unga­riei, prin care Ungaria acceptă condiţiile de pace ale aliaţilor. De ce n’a format Bonomi guvernul italian Roma. — Bonomi nu a putut forma ministerul italian din cauza ostilităţii par­tidului catolic şi de teamă să nu ia în minister oameni politici din dreapta, cari sunt impopulari prin fanatismul arătat în timp de răsboi. Presa engleză e favorabilă lui Nitti. Conferinţă aliată pentru căile ferate Graz. — Aci a avut loc confe­rinţa reprezentanţilor de cale ferată itailieni, cehoslovaci, iugoslavi au­strieci, români, bulgari şi poloni pentru studierea condiţiunilor de restabilire a comunicaţiei căii ferate. S’a decis stabilirea a două noui trenuri expresse Triest — Viena—­Praga. Trenul simplon se crede că va fi dublat prin trenuri de lux zil­nice­ între Paris şi Triest. Linia simplonului care se oprește acum la Belgrad va fi prelungită până la Constantinopol. Număr cenzurat de A. v»*ihutin, redactor Editor Tipografia Națională OluJ.

Next