Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)

1920-05-30 / nr. 115

pagina 8 . Intre senzaţionalele deţineri făcute anul trecut de dl fost procuror Ghilezan, a fost­­şi a subprefectului judeţului no­stru Bistriţa-Năsăud, Dl Leon Boridon. Câtă temeinicie nu au avut motivele, cari­­au în­demnat pe dl procuror să-l deţină, nu o ştim, ce impresie a făcut asupra opiniei generale aceasta deţinere,­­nu o amintim­, fapt e, că contra tuturor demersurilor fâ­­cute pentru o aplanare mai domoală, dl subprefect numai după mai multe luni de închisoare a putut să-şi câştige în mod provizor, libertatea. De Bine se înţelege, că pus în li­bertate şi neştiind nimeni dintre noi pe ce bază şi cum, se spunea că-şi va reo­cupa locul, şi această împrejurare nelini­ştea mult populaţiunea judeţului şi în special pe ţăranii români din Bistriţa, cari nici nu vreau să audă despre aşa ceva. Nici nu s’a întâmplat repunerea lui cât a ţinut domnia Consiliului Dirigent, s’a în­tâmplat însă numai­decât şi încă telegrafice sub noul guvern. Şi dl subprefect contra opiniei publice, care pretindea ca acum să-şi ceară concediu­l să înainteze numai­decât cererea de pensionare, şi să se­ ducă în plata lui Dumnezeu, ca să nu se mai facă de ruşine judeţul, se instalează cu mare alaiu, cu vorbiri în cari aseamănă sufe­rinţele sale cu ale lui Hristos. Şi atunci un murmur de adevărată indignare resuna pe toate văile jude­ţului Bistriţa-Năsăud. Inteligent şi ţăran de­o­potrivă se întreabă dacă merita ea moralul public, ea simţul de dreptate, simţul de cinste şi omenie să fie aşa de bruscat ? Oare astăzi când o sphintee e de ajuns, ca să se pro­ducă dezastre înfiorătoare e bine, să se Întâmple lucruri de acestea ?! Şi apoi n'a fost destul cu atâta. Pentru ca dl subpre­fect să aţâţe şi mai tare spiritele, striga răsbunare, şi din ziua întâi în loc să se ascundă, se zăreşte în toate locurile, ia parte la toate festivităţile şi in tot locul păşeşte aşa de provocator, încât toată lu­mea, care ştia, că abia s a răcit celula temniţei după dsa, nu-şi putea da seamă de starea sufletească a dlui subprefect Acestei stări de lucru se atribue împrejurarea, că ţăranii români revoltaţi până în adâncul sufletului lor în ziua de 23 Mai, a. c. l-au dat afară din casa ju­deţului între înjurăturile şi fişcăiturile fără de capăt eşite din miile de guri şi piepturi. N’a fost în stare să-l i­pere nimeni, nici poliţişti chemaţi în frunte cu căpita­nul lor. S’a făcut o judecată a poporului de care nu s’a mai auzit, pe care trebuie să o regretăm şi să vedem, ca pe viitor aşa ceva să nu se mai întâmple. Ca sa nu se mai întâmple pentrucă urmările pot să fie foarte tragice pentru noi şi pentru neamul nostru. Pentru ea în­trebăm pe dl subprefect, autorul moral acestei judecăţi a poporului, că ce ar fi astăzi în Bistriţa, dacă nu în întreg jude­ţul sau poate chiar ţară, dacă nu se elibera numai decât cei 32 de ţărani sculaţi din somnul lor în noaptea de 23 spre 24, de­ţinuţi şi întemniţaţi la primăria oraşului, pentru că d-sa prin nerespectarea legei, a opiniunei public, a moralului public, a bunului simţ, l’a constrâns de l-au scos din scaunul de care zic ei, ca e nedem ? ! Nu şti die subprefect că au tremurat’cu toţii, militari înalţi şi condu­cători civili de­o­potrivă. Nu şti d-ta, că mulţimea ceea de 2—3000 de oameni era de ajuns ca se nu se aleagă din d-ta şi toată porodită d-tale nimic ? ! şi apoi gă­­tând cu d-ta şi cu slabii d tale sfetnici să se întoarcă contra noastră a tuturora?! Şi unde am fi noi astăzi dacă ne mai cu­getăm şi la aceea, că un semn mai aşteptă ca se dee de ştire Borgovenilor şi celor de pe valea Şieului, să vină la Bistriţa?! Cine eşti d-ta, cine sunt sfetnicii d tale, ca pentru d-vostra să i se verse sânge şi să se stingă vieţi de oameni, să se aprindă focul neliniştei, focul turbureilor cari pu­teau să cuprindă judeţul şi ţara întreagă! Să nu uitaţi dlor, cari astăzi neferi­ciţi ţara cu scârboasa voastră ocârmuire, că vă va blestema neamul românesc întreg dacă bruscând aşa de tare moralul public, simţul de dreptate, de cinste şi omenie, veţi aduce poporul ca să-şi facă el jude­cata sa, cum s’a făcut şi în cazul dela Bistriţa Cu alegerile voastre aţi neliniştit poporul chiar acum când aveam lipsă de cea mai mare linişte şi armonie, că cu căl­carea în picioare a moralului publ­c şi o­­nestităţii, voiţi să produceţi scene înfioră­toare ! înlături! En­ bona bona scumpi fii ai neamului, desmierdaţi copii ai poporului,­­‘ie doctore Pahone, neîntrecutului iubitor e popor, Ţie doctore Moldovan, desmier­­datul fiu al naţiei şi Ţie bunule părinte sufletesc Petrinjel, vă mulţumim din toată inima noastră, ca cu păşirea Voastră plină de tact şi înţelepciune, cu trecerea, şi iubirea nemărginită de care fericiţi sun­teţi să vă bucuraţi înaintea ţăranului nostru bistriţean, ne-aţi ferit de o grozavă catas­trofă şi aţi redat oraşului, judeţului şi po­porului nostru românesc iarăşi liniştea pentru care atâta am tremurat,la care atâta ne bucuram şi pe care să ne ferească Dzeu să ni-o mai tulbure cineva. Bistriţa, la 28 Maiu 1920. Semnarea unui ţăran. Revolta simţului de dreptate ___________________„PATRIA" Cronica Artistica A doua reprezentantie a operei „Aida“ la Cluj In ziua de de 28 Maiu a avut loc a 2-a reprezentaţie a operei ,Aidaa de Verdi. In general privit, spectacolul a fost de o reuşită splendidă. Ca de obicei, atât soliştii, cât şi corul şi orchestra au fost şi mai exacţi în executarea operei, decât la prima reprezentaţie. Aceasta prin faptul, că emoţia de la prima reprezentaţie a fost în­locuită cu calmul, care trebuie să-l aibă fieşte-oare cântăreţ, pentru a putea executa bine piesa. Dna E. Roman, în r­olul Aidei a fost din toate punctele de vedere la locul său. Tragică, suplă, lirică, dramatică, d-sa a re­liefat toate nuanţele rolului. Dna Lya Pop, în rolul lui „Amneris“ a fost la culmea chemărei sale. Tocmai prin faptul, că dna Lya Pop, acum a pă­şit pentru a doua oră, în vieaţa­­ sale, pe scenă ne dă dovada de sentimentul ade­văratului artist, pe care-l posede­m sa. Şi prin faptul, că rolul d-sale a fost unul dintre cele mai grele şi totuşi executat cu cea mai mare exactitate Vocea-i dulce, frumoasă a fost întrebuinţată în modul cel mai exact. Este o contra-ar­tistă, de care putem fi mândri românii, că o avem în mijlocul nostru. Jocul de scenă e perfect. Dl . Pavel, căruia, fără nici un în­conjur, li datorim cel dintâi merit pentru splendida reuşită a operei, a fost în rolul lui „Radames“ exact. Montajul şi aranja­mentul întregului spectacol este excluziv numai meritul dânsului. Este un actor de­săvârşit. Dl Teodorescu în „Amonasto“ a a­­vut prilejul să arate lumii că, nu oare­ cine, cine poartă titlul de cântăreţ-bariton pe voce trebuie să aibă. Ii suntem adânc mul­ţumitori că-l avem în mijlocul nostru. Dl Steiner „Ramfis“, marele sacer­­dote atât ce priveşte vocea cât şi­ pre­zenţa pe scenă dă dovadă că este un om care a studiat şi-şi cunoaşte chemarea. Jocul său de scenă se remarcă între toţi ceilalţi artişti. Dl Sterian în rolul de rege egiptean l-a executat cu multă tehnică, împrimân­­du-i toată gravitatea, severitatea şi întreaga tonalitate adâncă pe care o cere acest rol. Corul, ca şi în trecut şi-a făcut da­­torinţa unui adevărat cor. Mai ales corul de bărbaţi a esperat şi de data aceasta. Că corul este bine instuite este cel dintâi merit al dlui Hermann Klee care a mun­cit de la început şi până în prezent cu cea mai mare dragoste. Orchestra este foarte bine organizată şi toţi membrii săi dau dovada adevăraţi­­or muzicanţi. Execută totul la perfecţie. Tot aparatul artistic al operei a fost dirijat de dl Novac în care ne punem mari speranţe pentru viitor. In general s’a putut observa seriozi­tatea în muncă al întregului ansamblu, lucru pe care pe noi numai îmbucura ne poate. Prin deschiderea operei la Cluj, în felul cum s’a făcut, cred că putem da do­vada lumii că chiar dacă cineva ar fi do­rit să presupună că taipi nu s’au făcut cândva lucruri frumoase. C. N. Către cetitori Greutăţile aproape imposibile cu cari are de luptat astăzi piesa din cauza scumpetei extraordinare a hârtiei, ma­terialului tipografic şi a mâinii de lucru, face cu neputinţă ca preţul ziarelor sa rămână acelaş. însăşi ziarele din vechiul Regat, cari au avantajul unei publicităţi renta­bile şi a unui tiraj mai mare, nu au mai putut rezista şi au fost nevoite să-şi dubleze preţul. Ziarele din străinătate şi-au ridi­cat şi ele preţul la dublu. Ziarul „ Patria“, ale cărei servicii imense aduse cauzelor drepte în gene­ral şi în special cauzei românismului de pretutindeni, au fost apreciate întot­deauna, îşi ridică preţul cu data de 1 iunie cor. Abonamentele vor fi: Pe un an: 240 lei sau 480 cor. Pe şase luni: 120 „ „ 240 „ Pe trei luni: 60 „ „ 120 „ Un număr va costa 2 coroane. Având în vedere serviciile aduse de ziarul „Patria“, cât şi sacrificiile imense materiale cu care are de luptat, suntem siguri că ne vom bucura şi de acum înainte de sprijinul tuturor citi­torilor noştri credincioşi. Adunarea generală a vână­torilor români din Cluj şi jur Ivindu-se mai multe schimbări în co­mitetul societăţii şi urmând a se desbate mai multe afaceri de interes general, rog toţi doritorii de vânat din Cluj şi jur, să binevoiască a lua parte la adunarea gene­rală, care se va ţinea Sâmbătă în 19 Iunie 1920 ora 6 p. m. în sala cea mică a pre­­fecturei din Cluj. Cei ce voesc să între ca membri în Societatea vânătorilor români din Cluj şi jur sunt rugaţi să-şi trimită rugările la adresa: Lt. Colonel Sebastian Brânduşa Cluj str. Arany János Nr. 4, aşa 6 (lângă prefectură) până la datul adunărei ge­nerale. Acei arendatori, cari voesc să cedeze arenda lor de vânat să binevoească a co­munica aceasta la adresa de sus. Lt. Colonel B­ussoitsa vicepreședinte. Cum s’a înscris candida­tura Pr. Dăianu Un alegător în comuna Hida a înaintat către comitetul electoral al jud. Cojocna, următorul protest: contra hotărîrei preşedintelui onmi­­siunii electorale a circumscripţiei Hida, prin care se primeşte candidatura de de­mită a dlui Dr Elie Dăianu, şi a cere ca să­ binevoiţi a procura de urgenţă actele referitoare, şi pe baza acelora binevoiţi a schimba hotărîrea dificultată şi a respinge candidatura dlui Dr Elie Dăianu pe urmă­toarele motive: 1. Declaraţiunea trebuia să fie res­pinsă de prezidentul comisiunii din mo­tivul, că aceea nu este realizată de către notar public ori judecător de ocol precum prescrie art 39 al legii electorale. Declarația este subscrisă, ce e drept, de un individ cu numele Telciu, și lângă numele lui e aplicat sigilul judecătoriei de ocol din Hida, dar această autentificare e nulă, deoarece acel Tai din dună cum se poate venea din actele referitoam la pre­zidentul tr­bunalului reg din Cluj, cari acte rog să binevoiţi a le procura spre dovadă, a fost jude de Tribunal şi a fost delegat în ocolul judecătoriei din Hida exh­usiv numai cu scopul restrâns de a compune comisiunile locale pentru reforma agrară şi exclusiv pentru a prelua judecă­toria dela fostul judecător şi a o închide până 88 va numi acolo judecător. Fiind astfel dl Toloiu jude­ca tri­bunal şi numai delegat pentru reforma agrară, iar nu şi pentru a conduce agen­dele judecătoriei, precum nici nu le-a con­dus, nu a avut dreptul să se gireze de jude de ocol şi în afaceri de alegeri, trebuia să se abţină şi dela acest act, precum s’a abţinut de a rezolva alte acte mai importante la aceea judecătorie Ca delegat special nu putea exereta totalitatea drepturilor unui judecător de ocol, prin urmare nu putea nici legaliza documente publice. 2. Dar dacă acest motiv nu s’ar re­specta, trebuie respinsă ca od datura pe motivul, că însaş autencitatea o nulă din punct de vedere formal Câ­nd art 39 din legea electorală pretinde că decl­arația de candidat să fie făcută prin document legalizat de notarul public sau de judecătorul de ocol, pre­tinde imperativ ca să se observe toate formalitățile prescrise pentru documentele publice.'' ' Astfel treimis că t?a­dreseze proces verbal cu subsolbentul caro ' proc­es verbal trebuia înregistrat în registrul despre le­galizarea subscrierilor din partea judecă­­torului de ocol și astfel trebuia prevăzută cu clauzula inclusă pe document cu­drul aceluiaș proces verbal, pe care încă tre­buia să-și aplica subscrierea respectivul candidat. Toate aeaaies inaă nu s’au făcut. Proces verbal nu s’a dresat. Autenticarea nu s’a înregistrat. Neobservarea acestora, tot actul ju­­decători­c este devaluat la o subscriere simplă fără Ama­torul publicității și astfel s’a încălcat în­ forma cea mai grosolană cerințele art. 39 și legii electorate. Dar nici ca dovadă de act simplu nu poate 68rvi această c­auzulă, pentru că e compusă tot din momente neexacte. Clauza I & Ratată la Hida la 20 Maiu 1920, ziua de Ispap, în care zi nici dl deputat, nici dl Toldu nu ara fo­­n­da că făceau campania electorala în valea Borșii. Aceasta nu poate dovedi cu însuşi respectivii domni pe egri Vă rog să bine­voiţi a-i asculta. Nici sigilul judecătoriei nu l-a aplicat dl Tolciu, ci a dat­ mandat din Almuşul­­mare scriitorului Szilágyi Zoltán să aplice sigilul. Fiind deci etauzura indusă pe decla­raţia dificultată în senzul din care reiasă dovada maneităţilor arătate la prima ve­dere a aceleia, se poate respinge decla­raţia de candidatură. Stând în faţa unei pâlmuiri atât d­­e scrupuloasă a prescriselor legale rog Dn. Comitet Central, să binevoiască a res­pinge candidatura şi a da prin aceasta dispoziție exemplu, că legalitatea e mai presus de orice interes de partid. 30 Maip 1980 Muzeul Umbii Române Cum să vorbim româneşte IV Terminologie telegrafo-poştală In „Instrucţiile“, pe care „Direcţia Regională a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor“ din Cluj le dă publicului, în prima pagină a Catalogului său, ce­tim o nomenclatură imposibilă. a) Abonaţii sunt, în terminologi cărţii oficiale, abonenţii şi abonamenţi; b) Linia telefonică se cere prin clopoţire, ce face pe româneşte e su­nare ; c) Direcţia orientează pe cei luaţi în lontru, ca să poată cere legăturii­ telefonice ultul între altul. Româneşte ar fi: „pe cei cuprinşi în Catalog“, ca să poată cere legătura telefonică „unul cu altul“; d) In alienatul final se cuprinde această instrucţie. In timp fulgeros nu e consult a folosi telefonul, adecă: „In timp de furtună (cu descărcări ele­ctrice) nu se poate întrebuinţa telefo­nul.“ e) Abonamenţii luaţi în lentru vor primi Catalogul numai câte în Un exemplar, corect: „Abonaţii cuprinşi în acest Catalog îl vor primi fiecare numai în câte un exemplar.“ Morbos, morb, perspiciez Latinisme curente şi urîte. Unul spune, aici/cuiva: „Am fost morbos de trei săptămâni“ cellalt îi răspunde: „Se cunoaşte, căci perspiţiezi tare rău.“ Medicii recomandă clienţilor să se fe­rească de morb.­­ Ziceţi: „Am fost bolnav;* „arăţi foarte rău;“ „feriţi vă de boală* “. Informațiuni Camera belgiană a aprobat pro­punerea ministrului afacerilor străine, Hymans, ca să se întrerupă negocie­rile cu Olanda, care revendică pasul Wielingen.­­ Leul este cotat la Paris 29 cen­time. După o știre dată de ziarul „Viito­rul“, atelierile căilor ferate din Iași, au fost concesionate E­ocietăţ­i metalurgice franceze „Crousot.“ Actualul tarif al căilor ferate din vechiul Regat va fi aplicat de la 1 iunie în tot cuprinsul ţării. * Asociaţia artiştilor Teatrului Na­ţional din Cluj care face actualmente un turneu prin Transilvania şi Banat şi-a stabilit următorul intinerariu : Arad 30 şi Timişoara 31 Maiu , Lugoj 1, 2, 3 şi 4, Arad 5, 6 şi 7, Timişoara 8, 9, şi 10, Orăştie 11, 12 şi 13, Alba- Iulia 13, 14 şi 15, Sibiu 16, 17, 18 şi 19, Făgăraş 20, 21 şi 22, Braşov 23, 24, 25 şi 26 şi Fă­găraş 27 Iunie. « „îndreptarea“, ziarul guvernului pu­blică ştirea despre un conflict de graniţă la Turnu-măgurele, unde un grup de co­­mitagii au încercat trecerea Dunării, fiind respinşi de pichetul român cu focuri de arme. Comitagii au fugit * Comunicatul oficial polonez de la 26 Maiu anunţă că bolşevicii au atacat violent pe polonezi în apropiere de Nistru la flancul drept, dar atacurile bolşevice au fost respinse. * Aseară ora 6 s’au încheiat ale­gerile în vechiul Regat şi Basarabia,­­­ar primele rezultate nu vor fi cuno­­stuţi înainte de Sâmbăta. # Guvernul a hotărît exportarea po­rumbului şi alcoolului cu preferinţă în ţă­rile aliate şi neutre.* In ziua de 30 Mai, la ora 8 şi jumă­tate seara se va ţinea un Concert al dlui C. R. Teodoru, vestitul tenor, dimpreună cu Corul Reg. 88 Inf. In sala Teatrului Naţional. Venitul V, parte e destinat pentru mormintele eroilor şi Bisericuţă­lor. Se va cânta din „Toşcă“ Rigoletto, etc. Bilete seara la teatru. Protopopul Clujului şi candidatul a­verescan al Hidei, dl dl Ilie Dăianu, cel care a adunat şi iscălitură pentru dl Duca, carifidiutul liberal în Cluj , şi a început discursul rostit la adunarea generalului A­­verescu, astfel: „La­ început era cuvântul şi cuvântul era al­­ generalului“. Un protopop care detroneeză pe atot­puternicul Pain­ezeu, în adevăr numai în tabăra reacţiunei poate să-şi găsească locul * ! Din partea dlui Iuliu Chifti» s’a înain­tat un protest contra candidărei dlui deputat Diianu, în circumscripţia Ilida, — şi aşteptăm cu nerăbdare cuvântul de drep­tate a comitetului central electoral. * Viitoarea şedinţă a consiliului de mi­niştrii va hotărî chestiunea demobilizării contingentelor 1917 şi 1918, care a fost ho­­tărîtă în principiu. Luni, a doua zi de Rusalii, se în­trunesc în toate parohiile ortodoxe a diecezei Clujului sinoadele parohiale electorale, pentru a alege pe deputaţii mireni la sinodul diecezan. In aceeaşi zi, la finea liturgiei, se va deschide­­î în biserica ort. din Cluj sinodul paro­hial electoral. * In seara de 5 iunie c. va avea loc în sala Teatrului Naţional din Cluj concertul şi producţia artistică iitergră dat de marea cântăreaţă pa­risi­ană dna Alice Viardot-Garcia, care a obţinut succese strălucite în Paris, la Ateneul din Bucureşti şi în audi­ţiile de la palatul regal din Bucureşti. Acest concert se va da în beneficiul Societăţii Scriitorilor Români cu binevoitorul concurs al Uşoarei Anei Voileanu, pianista distinsă şi a dlor A. Iancovici, primul violinist al or­chestrei de la operă şi al dlor L. Tempe, pianist şi Cincinat Pavelescu, literat, soţul dnei Viardot-Garcia şi consilier la Curtea efe Apţi din Cluj Abonamentul la Restaurantul Mathk Str Szentlélek 2, lunar 800 cor. * Şcoala primară de băieţi Nr 1 din Str. Dap Nr. 35, va aranja Luni 31 Mai, ora 3 d. m. o serbare şcolară, care va consta din catence naţionale, jocuri şi teatru. In­vită publ. rom. din Cluj a asista la această serbare.* Pentru căminurile studenţeşti , s’au mai primit următoarele donaţiuni: dir Enea Nicola Pelotat­va 100 cor., al Petre Bo­jib, student pr­in coleolă 230 cor., com Som­­enta­ mare prin col 100 cor., com. Deva 717 cor., com. Murăş-tgra prin col. 45 cor, com. Bistriţa 50 cor., com. Sombatul-mare 10 cor., Ocat­ş­­i-mare 135 cor., comuna Târgul-murăş, 3736 cor., com. Batisiu 912 50.* „Cercul regional Sibiu a studenţilor universitari“, la adunarea de constituire ţinută la 27 Maiu a. c. în Cluj, şi a ales pentru activitatea de vară un comi­et pro­­vis­ori­u însărcinat cu elaborarea statutelor „Cercului“ şi a programului pentrut activir­­tatea de vară, Invitând toţi colegii să-şi comunice adresa secretarului, Emanuil Sim­­tion şi. în litere (Sibiu, strada Graben 10). Prima adunare generală s’a fixat pe ziua de 20 Iuniu a. c. la Sibiu. * Un tinăr absolvent al academiei de mujică din Viena dă ore de pian şi vio­­lină. Adresa la administrata ziarulului 14-1Q) | La administraţia ziarului „Pa­tria" se caută o domnişoară. Noutăţi literare române şi franceze au sosit la „Librăria Cosinzeana“, Cluj, Piaţa Unirii 70 Totul in lume se schimbă, trece — singurul lucru ce rămâne statornic e acela, că ’n spălătoria cu vapori „Kristály“ se spală, se curăţă şi colorează mai frumos ca ori­unde. Gulere şi manşete se calcă lu­­struindu-se ca oglindă. Atorluri se spală pe prețul de 6 cor. chilogramul. Fabrica și prâvaba principală sunt în str. Munkácsy nr. 32. Sucursale în Piața (Széchenyi-tér) 6, str. Regina Mana 9, Nicolae Iorga 2 și Calea Reg. Ferdinand (Weselényi Mik­lós) 13.* Domnișoară intelegentă, româncă, fran­ceză sau germană se caută pentru trei copii. Adresa: Profesor unive­sitar Cole­giul latin (oaza învățătorilor) Cluj. 553 * 9 *

Next