Patria, mai 1920 (Anul 2, nr. 94-115)

1920-05-28 / nr. 113

­­ mari Dovada coaliţiei oligarhice — Cartelul electoral cu toate partidele —­­ Nu mai încape nici o îndoială, că vechile partide s’au coalizat împreună, punându-se sub comanda generalului Averescu, singurul om din vechile radre, care mai poate specula încă Sen­timentele de dragoste şi de încredere ale maselor ţărăneşti, imensa majoritate a alegătorilor. Conştientă de oroarea pe care o inspiră vechiului Regat, oligarhia nu îndrăzneşte să se prezinte făţiş în lupta cu democraţia nouă şi încearcă să-şi prelungească agonia, prin cele din urmă ceasuri de vieaţă, pe care generalul A­­verescu le dă în dispreţul şi defa­voarea mulţimei înşelată şi exploatată mai bine de jumătate de veac. După stabilirea cartelului cu dl Take Ionescu, cartel prin care peste patruzeci de takişti vor candida pe li­stele guvernului în vechiul Regat, după stabilirea cartelului cu liberalii, cărora generalul le-a oferit cinci locuri în Ba­nat, zece în Transilvania, trei în Buco­vina şi şapte în Basarabia, unde ciniz­­mul şi autocratismul liberal nu este în­deajuns de cunoscut, guvernul a înche­iat cartel şi cu uitimul partid retrograd, care rămăsese în afară de coaliţia oli­garhiei, partidul conservator al dlui Al. Marghiloman. In adevăr, guvernul va susţine în Basarabia, la Akerman, candidatura au­torului păcei de la Bucureşti şi şeful partidului marilor proprietari de pă­mânturi. Acest fapt este ultima dovadă a coaliţiei pe care întreaga oligarhie au făcut-o, pentru a stăvili mersul înainte al poporului român. Şi cine sunt reprezentanţii acestei coaliţii oligarhice ? După însăşi spusele lor, liberalii nu sunt decât vinovaţii criminali ai ne­norocirilor din răsboiul pentru unitatea naţională (gen Averescu şi Take Ionescu); takiştii şi în special şeful lor, sunt vân­duţi intereselor străine (dl Brătianu şi Mar­ghiloman) ; conservatorii şi mai ales dl Marghiloman sunt oamenii nemţilor şi vânzători ai intereselor naţionale (dl Brătianu şi Take Ionescu) şi generalul Averescu, şeful partidului poporului, nu este decât un demagog trădător, care uneltea pacea separată pe când ne aflam încă pe front şi a cedat lui Rakowski Basarabia (dl Brătianu). Toţi aceşti reprezentanţi­ ai partide­lor oligarhice considerau însăşi ca imo­rală o colaborare între ei, spunând că acest fapt, dacă s’ar produce ar însemna otrăvirea României. Ei bine, faptul s’a produs, oligar­hia s’a coalizat sub comanda generalu­lui care, neputând strecura în vechiul Regat pe reprezentanţii tipici ai ei, îi trimite în provinciile alipite ca să fie aleşi. Dar, au trecut vremurile când ţara românească nu era socotită decât ca o moşie, pe care fiecare partid o exploata printr’o arendare pe câţiva ani, sau printr’o cointeresare a tuturora, aşa cum încearcă astăzi. . In faţa oligarhiei coalizate se ridică, tânără şi viguroasă, democraţia naţio­nală cinstită, care a primit lupta pentru binele şi fericirea României întregite. Zădarnic glasul dulceag al cântă­reţului, care, după ce a cântat durerile s’a întovărăşit cu provocatorii lor, în­cearcă să mai amăgească inimile; ză­darnic gestul de paradă al ostaşului, care după ce a luptat cu inamicul din afară îşi pune sabia în slujba oligarhiei, încearcă să cucerească sufletele. Mulţimea trezită la realitate ştie destul de bine că ei nu sunt decât pur­tători de cuvânt ai oligarhiei coalizate, ai oligarhiei care îşi trăieşte cele din urmă ceasuri ale unei vieţi încărcată de păcate. Vineri 28 Maiu 1920 Numarul I Coroană Anul II. Numărul 113. DIRECTOR: SON AGARBICEANI! REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢI* OLUJ, str. REGINA MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TARIF PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLI­­­. CITATE^PATRI­p PRIM-REDACTOR: RADU DRAGNEA ABONAMENTUL i m UN AN 120 LEI - 240 COB PE */­ AN 60 LEI — 120 COR PE V. AN 80 LEI— 80COR ORSM AL PARTIDULUI NAȚIONAL mUiW TELEFON «-» 11-41 .....iii I ni iiW«aTtWKM»nnwwii»ii I wmi n. Ardealul pe tarabă?! Istă ce ne scrie un ardelean . In capitală se spune în toate cercu­rile: că dl . Goga este scârbit de pronia ardelenilor; că vrea săi supună deplin Bucureştilor; şi că, apoi va pleca în străi­­nătate, unde dl fost general îl va face ministru plenipotenţiar, aşezându-1 într’un mediu cult, literar, artistic, în care nici a­­minte nu-şi va mai aduce de mirosul brânzei de la Răşinar. Şi pentru atâta treabă trebuie­ tulbu­rat Ardealul; trebuie zdrobit partidul care însumă şi însumează toată puterea politică a elementului românesc din această ţară; trebuie chemaţi la târguit­ă politică toţi străinii de-aici, cari vor vota cu dl fost­­general; trebuie aruncat în dispreţul lumei Consiliul Dirigent, pe care actualele secre­tariate nici pe departe nu­­ apropie, nici ca pricepere, nici ca bună voinţă; trebuie zăpăcită lumea, pentru ca ciocoii să pescu­iască în apă tulbure. Ardealul este al nostru: al celorce am fost arşi cu Doja, al celorce am fost traşi pe roată cu Horia; al celorce am ne­bunit de dureri cu Avram Iancu; al celor­ce am triumfat cu Maniu şi cu Vaida la Alba-Iulia. Ardealul este al nostru! Ardealul îl unim cu ţara, dar nu-l punem sub tălpile nimănui! Ardealul îl dam fraţilor cu inimă fră­ţească, dar nu-l lăsăm exploatat de greco­­bulgărimea eiocnească, cu ciai­a groasă de multă hrană şi cu nasul subţire, bun mi­rositor de hrană! Ardealul îl însoţim ca cel românesc în regat, cu ce i cinstit acolo, dar nu-i putem duce la admirarea celor ce joacă, în circ politic, pe două trei-patru funii deo­dată! Ai der-Iul îl ducem alături de cei ce l au eliberat de Unguri cu sângele lor, dar nu lângă ceice până ieri-a!atâieri nu-l ştiau decât din geografii elementare şi din fere­strele vagonului restaurant! Acesta este sentimentul întregului Ardeal . Sunt şi printre noi, ici, colo, oameni cari s’au zăpăcit; cari sau lăsat ispitiţi; cari n’au avut destulă orientare, ca să în­ţeleasă. Trezească-sei; şi cugete că, oricât de sub ardei­an ai fi, atât de slab nu pot fi, încât să nu te indignezi, văzând cum Ardealul se pune pe tarabă, ca să fie­rân­­dut, celor nevrednici de el şi străinilor cari l-au asuprit până la desrobire. Ardealul este al nostru; noi îl dăm de mire României vechi; şi dându-i nu avem nevoie de mijlocirea pezevenghilor, ci numai de mărturia şi veselia de nuntă a fraţilor celor buni şi cinstiţi. „Partidul Autonomist" al Şvabilor Dăm, fâră cimez tar, ...s5 invocând cele spuse ti»­n-ul neutru de ieri la adnaa saşilor informaţia de mai la val?, t radasii din „Sieben­­bilrsris­h Deutsches TigblaH*. O schimbare foarte importantă s’a petrecut la partidele fraţilor din Banat, căreia trebuie să-i dăm toată atenţiunea. Partidul cunoscut până acuma sub numele de­­moderat“ (Gemäsigten) s’a prefăcut în­­Partidul Autonomist al Şvabilor“, care a şi h­tărît participarea activă la alegeri, având ca candidaţi de deputaţi ai par­tidului pe dr Iosef Gabriel fost deputat, dr Francisc Kräuter şi dr Gaspar Muth, iar de senator pe colonelul Carol v. Mül­ler, fost senator german în Banat, care de asemenea face parte din partid. Din programul publicat în ziua în­fiinţării, putem cunoaşte bazele partidului şi scopul foarte îndepărtat spre care tinde. Programul cere autonomie deplină pentru toţi germanii locuitori în România-mare, un ministeriu german, o dietă naţională cu drepturi depline (vollbefugten deutschen Nationalversammlung), autonomie în ad­ministraţie, şcoală, biserică şi judecătorie, întrebuinţarea liberă a limbei germane de la parlament până la comună, ajutorul statului pentru organizaţiile autonome ger­mane, în raport cu suportarea dărilor etc. La î­ceputul programului se prevede egala îndreptăţire naţională, iar punctul 4 sus­ţine punctul de vedere al integrităţii Ba­natului Programul se încheie cu un apel, că­tre poporul german din Banat, îndemnân­­du-l să se unească Intrând în­­Partidul Autonomist al Șvabilor­. Cu uşile închise După primirea, pe care oficialitatea şi poliţia ţinuse să o facă generalului Ave­rescu la gară, primire care ne aminteşte exact pe aceia, care se făcea la Bucureşti în timpul ocupaţiei germane lui Mackensen sau von Kluk, de către armata de ocupa­ţie, poliţie şi oficialitate, Partidul Poporu­lui a ţinut o adunare în sala prefecturei judeţului Cojocna. Nici chiar pe vremea stăpânirei un­gare, atunci când vre-un omnipotent al guvernului din Budapesta venea într’un centru românesc, nu s’a văzut o adunare ţinută in asemenea condiţiuni. Deşi lumea fusese chemată ca să ia parte, prin afişe, prin bătăi de tobe la sate, sau prin glasul dlui A. Mijrea la gară, totuşi adunarea a avut loc sub pază şi cu uşile închise. Din centru şi până la sala prefecturei circulau patrule militare cu baioneta la armă, întregul aparat al poliţiei de sigu­ranţă şi al poliţiei de stat era prezent, ba­­rân­d uşa de intrare şi cercetând amănunţit pe fioare. Nu aveau acces în sală decât aceia, cari erau cunoscuţi ca partizani aplaudatori ai reprezentanţiei aranjată de dl Goga. însăşi presa, care nu venise să-şi facă decât d­atoria profesională, a fost îm­piedicată de a pătrunde înăuntru, moti­vă­ndu-se aceasta cu afirmaţia, că nu face parte din partid Tot astfel au fost trataţi şi mulţi ţă­rani, cari se mirau, de ce nu sunt lăsaţi să între, de­oarece au fost trimişi de dl primar său notar. înainte de începerea adunărei, gale­ria a fost evacuată de poliţie, care bănuia că se va repeta încă odată manifestaţia întâmplată dlui Goga altădată. Dl prefect al poliţiei şi-a pus tot ze­lul, temându-se ca să nu i se întâmple ca dlui Sabo, fostul prefect, care a fost de­mis, pentru că mulţimea nu l-a aplaudat pe ministrul cântăreţ. Cu uşile închise şi sub paza poliţiei s’a ţinut adunarea dlui Averescu la Cluj şi dl Goga a putut în sfârşit să fie satis­făcut că, dacă nu are iubirea adevărată a mulţimei, are în schimb dragostea celor cari sunt siliţi ca să­­ o arate, din ordin. Dacă dl Averescu ar şti că auditorul care la aplaudat nu era, în marea lui ma­joritate decât poliţie şi administraţie docilă, s’ar convinge cât s’a înşelat crezând în presupusa personalitate politică a sfătui­torului său ardelean. La rândul său, dl Goga poate fi mulţu­mit, că în urma severelor măsuri luate, gene­ralul nu a putut vedea realitatea sentimen­telor clujenilor. Plecând din oraşul nostru, cu auto­mobilul siguranţei, pe care l-a cerut încă din timpul adunărei, ne-a lăsat amintirea unui lucru unic. Primul ministru al României­ mari şi-a Opinia engleză şi ofensiva polonă Copenhaga. — Ştiri din Londra a­­nunţă că comitetul executiv al minerilor s’a asociat­ celorlalte sindicate spre a forţa gu­vernul de a nu mai susţine ofensiva po­lonă contra Rusiei soviete. Comitetul exe­cutiv naţional al ceferiştilor englezi a cerut membrilor săi să nu mai expedieze mate­rial destinat Poloniei. De la biroul Partidului 1, Comitetul judeţean din Turda te­­legrafiazâ, că în circumscripţia Câmpeni pentru Senat, candidatul Partidului Na­tional este Iosif Arieşan, preot. 2. In c­rcum­scripţia Careii­ Mari can­­didatul Partidului Naţional este dl George P. Văleanu, fost deputat. 3 Lista candidaţilor din judeţul Hu­nedoara a fost stabil­ită de comitetul jude­ţean. Comitetul executiv nu s-a pronunţat asupra ei, nefiindu-i comunicată. Cu data de ieri ni-se telegrafiază din Orăştie, că dl Romul Bota şi-a retras candidatura la Geoagiu, iar la Pui a candidat cu pro­gramul Partidului Naţional preotul Boca­­nicia. 4. Unde prin abuz candidaturile Par­tidului Naţional au fost respinse, membrii Partidului Naţional au datorinţa să voteze cu candidaţii altor partide democratice şi naţionale, în special cu candidaţii Fede­raţiei democratice. Se va considera ca vio­lare a disciplinei de partid votul dat pentru partidele aliate cu Partidul Poporului. 5. Dl Dl Victor Macavei a fost luat în lista guvernului pentru circumscripţia Aiud, fără de consimţământul dsale. Dsa este aderent neclintit al Partidului Naţional Român. Ca pe vremea lui Tisza Pista P­rotestele dlui Iuliu Maniu — Pentru edificarea şovăitorilor şi nai­vilor cari încă tot sperează te miri ce bine dela guvernul ciocoilor dăm aci două din telegramele-documente ale vremilor de azi­ ­. Domnului Prim-ministru Averescu Bucureşti. Ţin din nou să Vă aduc la cu­noştinţă că organele administrative se dedau la procedeuri ilegale, cu scopul de a influenţa în mod ilicit rezultatul alegerilor. Intre altele, unii prefecţi au dat ordin ca chestia reformei agrare să nu se poată lua în discuţie, nici în adunări, nici în volante, punând în vedere contra­venienţilor că vor fi închişi. Alţi pre­fecţi au declarat funcţionarilor, că rămânerea lor în oficiu depinde de rezultatul alegerilor. Rog dispuneţi prin ordin circular respectarea reală a libertăţii electorale, fără de care nu se poate stabili ordinea în stat. Cluj, 25 Maiu 1920. Iuliu Maniu. II. Domnului Al. Averescu ministru de interne Bucureşti. Am onoare a Vă aduce la cu­noştinţă că dl Neamţu, prefectul ju­deţului Târnava-Mică, a suprimat mai multe telefoane particulare din Diciosânmărtin, cu invocarea „intere­selor statului“. Telefoanele supri­mate erau utilizate de delegaţii Par­tidului Naţional Român. De la fab­rica de nitrogen din Diciosânmărtin , prefectul a rechiziţionat un automobil, punându-l la dispoziţia Partidului Poporului pentru turneele electorale. „ A destituit funcţionarul judeţean Alim­­pie Fresecean, numit definitiv de Consiliul Dirigent. Aceasta, pentru că funcţionarul s’a exprimat favorabil despre Partidul Naţional. * Postul de jandarmi din Nădaş are ordin să nu mai admită adună­rile Partidului Naţional, decât cu permisiunea D-voastră. Primpretorele din Iernet opreşte pe săteni să meargă dintr’un sat în altul pentru adunările Partidului Na­ţional. In schimb, la toate adunările Partidului Poporului prefectul ia parte şi ameninţă cu transferarea în Do­­brogea pe slujbaşii cu vederi inde­pendente. Tuturora le pretinde să facă pe agentul electoral al Partidu­lui Poporului. Pe preoţi îi ameninţă cu reţinerea ajutorului de stat. Secretarul comunei Cerghidul­­mare a fost suspendat pentru că a primit cu­ poartă de triumf pe oa-­­­menii Partidului Naţional. Rog sancţiuni imediate împo­triva acestor abuzuri. Cluj, 25 Maiu 1920. Iuliu Maniu. Din era ciocoilor Împotriva apucăturilor balcanice să­vârşite de un guvern electoral în paşalâcul Transilvaniei, Partidul Naţional Român, s a adresat cu scrisoarea de mai la vale dlui dr Ioan Suciu preşedintele comisiu­­nei de unificare şi descărcare. Domnule Preşedinte! Din toate părţile ţării ne vin înştiin­ţări telefonice, că funcţionarii publici, cu deosebire subprefecţii, primpretorii şi pre­torii, sunt mutaţi sau suspendaţi din func­ţiile lor, pentru simplul motiv, că nu se pretează de agenţi electorali pe lângă candidaţii guvernului. Mai mulţi fruntaşi din Nâsăud au trimis aceasta telegramă resortului inter­nelor din Cluj­ .Cetăţeni iubitori de ordine pro­testăm împotriva transferării pretorului Moisil de la Năsăud, om integru şi iubit de popor, făcută de către pre­fectul judeţului în contra sentimentului public. Vă rugăm in interesul liniştei să dispuneţi revocarea ordinului de transferare.“ Dr Vasiie Meruţiu profesor universitar, Dr­­. Ciuta advocat, Gavril Onişor librar, Prof. Ioan Bujora, Iulian Istrate senator comunal, Pentru Androana senator comunal Mihailă Anton senator comunal, Dumitru Nistor senator comunal inaugurat turneul prin Ardeal ţinându şi s.^volnicii acestea sunt adunarea sub paza poliţiei şi cu uşile P^tei închise. Va voi arăta cazuri, ca să vedeţi că este la mijloc o campanie de teroare şi de r­aziatism, cum numai pe vremea regimului­­maghiar s’a mai pomenit — dar nici a­­tunci cu atâta furie. Astfel de cazuri sunt cazul pretoru­­lui din Gilău şi al primpretorului din Mo­­ciu (judeţul Cluj) sau cazul primpretorului din Cohalm (judeţul Târnava-Mare), sau cazul celor trei pretori din Târgul-Marăş şi nenumărate altele. Toţi aceştia au fost „transferaţi“ din o p­asâ în alta, „în decurs de 24 orea “ — din ordinul prefectului şi „din interese de serviciu“ — exact ca în cazarmă! — „pentru timp nehotărît* / Atât. Numai în toamna anului 1916 ne mai luau aşa cu baioneta şi ne duceau dintr’un colţ al ţării în celalalt colţ al ţării. Ma­ghiarii, evreii, şi toţi cei ce au refuzat să recunoască unirea ţărilor româneşti, îşi râd în pumni, văzând aceste scene. Este cu neputinţă ca dumneavoastră, neobositul luptător pentru libertate, să pa­tronaţi astfel de proceduri, cari în mod flagrant se lovesc de legea 1886 art. 57. Este cu neputinţă ca dumneavoastră să deveniţi infidel trecutului dumneavoastră întreg. Nu ştiu, dacă este cu cale să mă adresez dumneavoastră cu protestări, dar deoarece guvernului din Bucureşti în zadar trimitem proteste şi reclamaţiuni, vă rog să aduceţi la cunoştinţa Majestăţii Sale Regelui Nostru, că dorinţa Majestăţii Sale de a se face alegeri libere, este în modul arătat executată. Primiţi, vă rog, domnule Preşedinte, expresia înaltei mele consideraţiuni. Cluj la 25 Maiu 1920. Sever Dan secretarul Partidului Național Român „ Cum se alege guvernul la Bucureşti — Prin scamatorii — Ziarul .Dacia“ descrie astfel propa­ganda pe care şi-o face guvernul la Bu­cureşti cu automobilele statului: „Până acum decurg liniştit, cel puţin în Capitală unde ştiam ce s’a zis trecut până la ora închiderii ediţiei ziarului. .Propaganda electorală a crescut zi de zi până ori pentru a ajunge la ameri­canism în timpul cât­e­n alegerile propriu zice. Ia locul „Clopotului" de la alegerile trecute, ,clou"-ul americanismului electo­ral în București la făcut automobilul sau automobilele — probabil că sunt mai multe­ — Partidului Poporului, amenajate cu pancarte mari purtând chipul generalu­lui Averescu şi îndemnul ,votaţi steaua plină la şease colţuri“. Nota deosebită a acestui cor electoral este sgomotul infer­nal de petarde pe care-l face din când în când în faţa localurilor de vot, în pieţele publice aglomerate sau prin alte locuri în lume multă pa­linde-şi încetineşte mersul şi atrage atenţia trecătorilor. Luni seara, de pildă, carul acesta a făcut câteva tur­uri pe calea Victoriei la ora când este lume multă, s-a oprit de vre­o două­ ori înaintea cafenelei Capşa, au pocnit petar­dele de zor şi toată strada s’a umplut de un miros înecăcios de pucioasă. Nu ştim dacă enervarea pocniturilor surde şi seci sau fumul şi mirosul înecăcios de pucioasă contribuiesc la scopul final al reclamei electorale

Next