Patria, iunie 1920 (Anul 2, nr. 116-139)

1920-06-03 / nr. 117

Alegători clujeni! Candidatul nostru pentru Cameră este di di Aurel Socol, fost deputat în parlamentul trecut. Candidatul partidului poporului la Cluj a fost di Duca, liberal dar în urma rupere! cartelului dintre guvern și liberali, di Duca a rămas la Cluj numai în calitate de candidat liberal. Dacă nici partidul poporului din Bucureşti nu s’a împăcat cu liberalii, cum s’ar împăca alegatorii dela noi, care n’au nimic co­mun cu ciocolmea din partîdul liberal? Pentru ca oraşul nostru universitar, să£fle reprezentat, spre mândria noastră, de un cujan, votaţi pe dl Aurel Socol, vechiu luptător al românilor sub unguri şi care cu atâta bărbăţie ne-a reprezentat în parlamentul trecut, mergând numai alături de democraţia ţărănistă, astăzi biruitoare în toate provinciile. ALEGATORI CLUJENI. VOTATI PE Dr AUREL SOCOL! Două ziare de partid Câţiva dintre cetitorii noştri au găsit prea tari unele fraze din articolul nostru de reportaj politic asupra vorbirii dlui Brătianu, la Lugoj. Noi admitem, că am putut folosi unele expresiuni mai aspre, dar rugăm pe cetitori, să judece şi urmă­toarele şire din „Viitorul“, ultimul Nr. din oficiosul Partidului liberal asupra Partidului Naţional şi a dlui Vaida: „Informaţiile ce le avem din Ardeal, dovedesc tulburarea ce a adus în sufletele ţărănimei, campania de neadevăruri şi în­vrăjbire naţională, pe care dl Vaida, bunul amic al dlui Dl Lupu, a inaugurat-o peste munţi, fiindcă nu le-a reuşit în ve­chiul Regat. „Satele tulburate necontenit de min­ciuna, că „ciocoii din Regat vor lua pă­mântul“, sunt într’o permanentă agitaţie, mărită prin instigaţiile agenţilor unguri. Vedem deci, ce colaboratori are Partidul Naţional în Ardeal... „Pentru a curma această agitaţie ce ameninţă să ia proporţii, autorităţile mili­tare s’au văzut silite în unele părţi de a lua severe măsuri pentru a opri punerea în discuţie a reformei agrare, din care într’un nemăsurat dispreţ de adevăr şi neam Par­tidul Naţional compromis, a voit să-şi cre­­ieze o platformă electorală.“ Votul Blajului încă înainte de alegeri. Blajul şi-a pus vo­tul in marea urnă. Acest orăşel românesc, care pururea a fost sinteza gândului curat şi românesc dincoace de munţi, şi a cărui cuvânt a fost pururea considerat, fiindcă era pururea spus din minte limpede şi inimă curată — Blajul, leagănul Partidului Naţional şi-a spus deja cuvântul în alege­rile acestea. S-au depus listele de candidare pen­tru cameră. Doi candidaţi: agerul şi cin­stitul dr Ion Coltor, din partea Partidului Naţional, şi Cctavianul de mâna treia, amiabilul on. Prie. Fugim cu privirea peste cele două liste de candidare. Pe lista drului Coltor vedem tot ce are Blajul mai bun, acela, ce i-a dat în trecut caracterul lui românesc. Vedem nu­mele profesorilor şcolilor din Blaj, a mai marilor bisericeşti, a intelectualilor, a me­seriaşilor cinstiţi şi de seamă, şi un nes­fârşit şir de ţărani din împrejurime. Lista averescană a dlului Prie, cel cu talpa care nu mai soseşte şi cu postavu­rile, cari încă cresc pe spinarea oilor? Ei, lista dlui Prie e admirabilă! Dar mai întâi să vedem cum s'a fă­cut aceasta listă. Slugile electorala ale dlui Prie,­­un dascăl dat afară din şapte sate, şi o calfă de comerciant fără slujbă) au luat lângă ei un jurat şi au început a colinda la oameni pe casă, prin crâşmă, pe stradă Mijlocele cum au strâns subscrierile le ca­racterizează unul singur. Au mers la un slujbaş public, ungur, un om cinstit, şi calfa de băcan a dlui Prie s’a născocorât către el să-i subscrie lista. Omul l’a rugat să-l lase în pace. Băcanul de colo­ .Am să te învăţ eu, îţi dăm drumu din slujbă, aşa cum i-am dat şi primpetorului Den­­ghel“ etc. Deocamdată a fost dat afară calfa dlui Prie, şi i s’a pus după cap un fru­muşel proces criminal. In felul acesta s’au strâns subscrie­rile. Şi ce subscrieri? Nu a fost iscălită lista averescană de nici un profesor din Blaj, colegii de ieri ai dlui Prie. Nu a fost iscălită de nici o faţă bisericească. Din întreagă mulţimea cu in­telectuali ai Blajului nu s’au găsit decât trei inşi, cari l’au propus pe dl Prie de deputat: Medicul Nancu (vă aduceţi aminte de conferinţa d-sale dela Asociaţie despre poligamie şi asemenea lucruri) deja ex-can­didat averescan, I. Hodoş candidat ave­­rescan şi Nestor, socrul dlui Prie. Şi apoi urmează cele trei tarafuri de lăutari (a o duzină de eioroi), urmează Neamul lui Moise şi sfârşesc ungurii din sat, prinşi cu arcanul. Sa nu uit, sunt şi câteva nume de­­meseriaşi“, însă cam de acei cari şi-au uitat meseria. Aceasta este lista averescană a Blajului. Da, Blajul, vechiul Blaj românesc şi cinstit şi-a spus cuvântul. Nu avem însă iluzia, că această straşnică palmă îl va trezi pe dl Prie. A luat de două luni prea multă... morfină, ca să se poată trezi. Poate vedea însă că Blajul a rămas cinstit, şi că aici nu se poate lucra nici cu minciuni, nici cu argumente de talpă şi de giulgiu. Şi credem că nici cu gogo­măniile şi abuzurile ce se ţin aici lanţ în favorul d-sale. Nu crezi Octaviene (grad III), că prea te-ai grăbit să duci pe tavă şefului d-tals capul Blajului? Ai păţit ca dl Mi­­hali, care — bătrân cum e — a crezut că apleacă în faţa generalului steagul Partidului Național și când colo i-a pre­zentat... coada celebrului măgar de pe coastele Vesaviului. .. O declaraţie a lui Müller Paris. — Müller fostul cancelar ger­man intr’un discurs pronunţat Sâmbătă seara la întrunirea partidului socialist s'a exprimat între altele părerea de rău că socialiştii independenţi n’au primit după lovitura de stat dată de Kapp să între în colaborare. Socializarea, zice Müller — nu trebuie să fie precipitată, căci se expune Germania la aceeaș soartă ca Rusia. In­dustriaşii duc lupta electorală împotriva guvernului şi cu procedee adevărat ameri­cane. Vom avea mult de lucru,­­ însă nu desperăm. Artiştii operei Lia Pop Luni pentru a treia oară s’a repre­zentat .Aida“. Pregătirea tehnică şi fas­tul cu care este reprezentată, au cucerit publicul Clujan şi multă vreme îl va ţine sub dominaţia unei impresii durabile. Dna Lia Pop în Armneris este până acum evelaţia artistică de la opera din Cluj, cea mai perfectă, din întreitul punct de vedere estetic, al jocului, al vocei şi al interpretării psihologice. Dna Pop este în­tâia contribuţie deplină pe care o dă Ar­dealul Operei Române şi alături de Atana­­sia Dicescu din Basarabia,­­ care reuşise în laşul refugiului şi în rolul Margaretei din Faust, să smulgă accentele de simpat­i ale unui public select — dna Pop, ne dă o mare speranţă artistică de elementele care vin să se ridice din nouele provincii. Pare puţin manierată, foarte puţin meşteşugită, nimic din artifilicialitatea scenică a jocului, care pe scenele altor ţări constitue aproape întreg meritul şi succesul artistului. De­ aceea, dacă dna Pop ar fi văzută de un străin, nu i-ar plăcea, după ce a văzut rafinamentul pe care-l pun de obiceiu artiştii în joc. Dar dna Pop este o interpretă a noastră în opera de artă şi ca şi Dicescu, reuşeşte să împrime rolului ceva din feceo­­relnicia şi ataşamentul temperamentului ro­mânesc. Pentru acest motiv al naţionalită­­ţii în opera de artă, care consistă în ade­­cvarea operei streine la sufletul naţional al artistului interpret, dna Pop este un pro­dus artistic românesc, care ştie să rămână românesc şi care este un adevărat triumf cultural în acest oraş, unde cultura româ­nească nu se va servi numai prin repre­zentarea operelor clasice, cât prin tempe­ramentul artistic naţional, pe care vor reuşi artiştii să-l degajeze din conţinutul lor. Dna Pop este un temperament liric, nota dominantă a sufletului său este liris­mul, atins foarte uşor de­ o nuanţă drama­tică. Chemarea iubitului sau invocarea zei­lor, pentru salvarea lui Radames, sunt creaţii lirice, de o superioară poezie, unde sentimentul se reliefează cu aceeaşi vigu­­rozitate, ca şi în poeziile lirice ale lui Iosif, sau ca în poezia de invocare mistică a lui Grigore Alexandrescu. Artista noastră are ceva din sensi­bilitatea poeţilor, când este lirică, ceva din impetuozitatea artiştilor, când este drama­tică, dar pretutindeni, în rolul său, stăpâ­neşte aceea căldură lăuntrică, acel senti­ment de interioritate, aceea vagă plutire mistică a sufletelor creiatoare. Cât de stăpânită este dna Pop, de toate acele elmente cari constituie un tem­perament artistic în creiaţie, se vede mai bine din faptul, că mai mult decât dna Roman şi chiar decât ceilalţi artişti, se identifică sufleteşte întru atâta rolului, în­cât foarte puţin o mai preocupă rolul, ceea­­ce nu s’a pu­tut remarca la toţi ceialalţi artişti. Dna Pop ştie să se atmosferiseze rolului, să facă abstracte de sală şi să trăiască în scenă. Numai aşa a putut d-sa să devină şi o interpretă psihologică a rolului, scăpând de defectul altora, de a rămânea în aceeaşi stare sufletească la toate situaţiile, ci s’a adaptat psihologiceşte fiecăreia, redându-ne toate nuanţările sufleteşti şi totuşi având aceeaşi unitate de temperament, de la în­ceputul până la sfârşitul piesei. S. Arpaşul. Comemorarea lui Victor Hugo Paris. —■ La Pantheon a avut loc ceremonia serbătorirei aniversării morței lui Victor Hugo. „PATRIA Adevărul în chestia unui automobil Primim: Domnule Redactori Privitor la chestia automobilului dlui Atanasiu Toader de care vorbeşte ziarul „România“ din 26 Maiu, am onoare a vă da următoarele desluşiri, pe cari rog a le publica în ziarul d-voastre: Automobilul în chestie a fost rechizi­ţ­ionat de armată, divizia dlui general Hol­­jan, şi predat oficiului Direcţiei Centrale C. F. R. Cluj. Deoarece în momentul pre­luării a fost găsit transformat în auto­camion cu roţi de fer, se poate presupune că la rechiziţionat încă armata roşie şi a căzut ca pradă de răsboi în mânile arma­tei române. S-a reparat în uzinele „Fink" din Sibiu, în atelierul C. F. R. Simeria şi Cluj, a căror cost cu envelope şi camere pentru roţi se urcă la 13.000 cor. Fiind necorespunzător am cerut autorizaţie de la fostul şef de resort dr Boilă să­­ vând cu 100.000 cor., care primindu-o l-am vândut la Kőröstopai Erdőipar r.­t. cu suma de sus. Preţul vânzării s-a vărsat în casieria centrală C. F. R. Atât pentru rectificarea informaţiei greşite, iar contra dlui Atanasiu Toader cât şi contra redacţiei „România“ am in­tentat proces de calomnie în urma artico­lelor depuse în ziarul „România“ din 26 Maiu. Cu deosebită stimă , Leo Bohățiel m. p. subdirector general CFR. Sămănătorii anarhiei Publicăm aici, în întregime, telegrama trimisă M. S. Regelui de către dl dr Vasile Chiroi, fost prefect de Maramureş şi can­didat al Partidului Naţional Român în Târgul­ Mureşului. Majestate. In ziua de 29 Mai­, din ordinul pre­fectului, s’a transpus în comuna Murăşeni, judele de ocol Al. Birooian şi primpreto­­rul Iuliu Codarcea, dimpreună cu un ingi­ner particular ungur şi, cu toate că nici unul dintre ei nu fac parte din comisia judeţeană pentru executarea reformei agrare, singura autorizată pentru aplicarea acesteia, au început să marcheze împărţirea pămân­tului, folosindu se de instrumente de mă­surat. Aceste fapt s'a comis cu scopul vă­dit de a influenţa alegătorii în favoarea candidatului guvernului, ministrul Tă­­slăuanu, de a cărui reuşită­ este legat po­stul prefectului, conform propriei sale măr­turisiri. In aceiaş vreme agenţii electorali răspândesc vestea că dl Maniu nu vrea să dea pământ ţăranilor, iar primarii sate­lor primesc ordine în scris să publice po­porului că ministrul Tăslăuanu a început să împartă pământ. Tot acest prefect a instituit, înaintea alegerilor trei primpretori noi cari parti­cipă activi în campania electorală, adunând subscrieri, ameninţând pe funcţionari, pe secretari şi primari cu destituirea sai­ mu­tarea în caz de nereuşită a candidatului guvernului. Cum această teroare şi înşelare a bunei credinţe a poporului subminează în­crederea în ordinea şi legalitatea din stat şi formează un periculos caz de precedente cu urmări fatale, prea respectuos rog pe M. V. să vă înduraţi a dispune repararea legalităţei insultate. Vasile Chiroi fost prefect de Maramureş, candidatul Partidului Naţio­nal în Tg.-Mureșului. Un document fals Intrun raport spunem în ce fel şi din partea cui a fost subscrisă lista de candidare a candidatului averescan din Blaj, dr Prie. Aceasta listă de can­didare însă, în afară de subscrierile stoarse cu ameninţări şi iscăliturile ovreilor şi tarafurilor din Blaj, mai conţine încă un lucru,­­ un lucru, care trebuie să aibă urmări în faţa tribunalului. Şi anume, a­­cest document cuprinde o clauzulă abso­lut false. Din josul documentului primăriile co­munale din Blaj, şi Blaj-sat au intro­dus următoarea clauzulă: „Noi primarul şi secretarul comunei Blaj (Blaj-sat), do­vedim, că alegătorii de mai sus, pe care noi îi cunoaştem, au făcut acestea sub­scrieri înaintea noastră“. Or aceasta era u­­zulă, întrodusă de secretarul averescan din Blaj cuprinde cel mai evident fals. Şi anume nici o singură iscălitură de pe acea listă nu a fost făcută în faţa primăriei, a primarului sau a secretarului. Toate iscă­liturile s’au făcut prin argaţii averescani prin crâşme, pe stradă, pe la domiciliile celor iscăliţi. Cum vine atunci primăria să dovedească, prin act oficios, că subscrierile s’au făcut în faţa ei şi în urmare sunt autentice? Cine poate constata dacă oare nu argaţii averescani au făcut acele sub­scrieri ? In faţa acestui nemaipomenit fals făcut de o autoritate şi folosit de candi­datul averescan, s’a înaintat preşedintelui alegerei un protest semnat de 20 alegă­tori, şi e uşor de înţeles, că e un moment care poate produce nimicirea alegerii. Urmările penale a acestui fals se vor judeca potrivit Art. 384 din codul penal ing., în fața tribunalului din Alba-Iulia. Informaţiuni Din cauza sfintei sărbători de mâine, Constantin şi Elena, numărul proxim al ziarului nostru va apărea Vineri seara.* Ziarul averescan din localitate a anunţat, că la alegerile din vechiul Regat de luniu Maniu la R.­Vâlcea şi dl St. C. Pop la Craiova, au căzut pe lista Federaţiei. Este una din multele minciuni ale averescanilor învinşi, căci, după cum se ştie, cei doi fruntaşi ai Partidului Naţional, n’au candidat în nici un loc, în vechiul Regat.* Polonii menţin linia Niprului, cu toate atacurile înverşunate ale bolşevicilor. Starea preşedintelui republicei fran­ceze continuă a fi satisfăcătoare. Va părăsi Parisul la începutul săptămânei viitoare.* Ziarele anunţă, că d’Annunzio a ocu­pat localitatea iugoslavă Ravelei. Din cauza crizei economica japoneze, s’a închis târgul de mătăsuri din Joco­­hama. Bâlciul din Bordeaux se va ţine de la 19 iunie până la 4 iulie. * Vineri, la 4 Iunie, va avea loc al­ treilea Concert simfonic dat de orchestra Operei Naţionale, sub conducerea maestru­lui Alfred Novac, cu următorul program: 1. B. Mendelssohn: Uvertura din „Visul unei nopţi de vară. 2. W. Mozart: Sym­­phonia Jupiter. 3. Ed. Grieg: Suita din Peer Gynt. 4. R. Wagner: Uvertura din „Maeştrii Cântăreţi.*^ Dşoara Valeria Socaciu, condu­cătoarea şcoalei froebeliane şi dl Alexandru Luchian, funcţionar, că­sătoriţi. A.­Iulia, la 16 Maiu 1920. intre Abrud şi Câmpeni o camio­netă a ministerului de răsboi a căzut dela o înălţime de opt metri sfârâ­­mându-se. In el se alia de Amos Frân­ai şi încă cu urs candidat, cari mer­geau In campania electorală. * Au sosit la Cluj, cu aeroplanul dnui Nunucă Protopopescu, însoţit de pilotul Gruia. In tot drumul dela Braşov şi până aici au aruncat din zbor manifeste şi broşuri electorale ale guvernului. Aeroplanul este al „Ligei na­ţionale aeriene“, instituţie făcută din banii publicului. După automobilele armatei, ae­roplanele ligei aeriene dau concurs oligarhiei! * Sf. Sinod a cerut guvernului com­­plectarea vacanţelor de Episcopi. Ziarul „Avântul" anunţă eventuali­tatea unui guvern de concentrare, cuprin­zând şi reprezentanţii opoziţiei. 3 Iunie 1920 Campania electorală Din circumscripţia Zălaului Guvernul se laudă că face alegeri li­bere şi cinstite; se ştie cura le-a făcut în vechiul Regat, în Basarabia şi Bucovina. Se vor publica fapte care să arate cum se fac la noi. Dăm câteva amănunte din circum­scripţia Zălaului. Prefectul Sălajului, vestitul Niculiţă Şerban de la Făgăraş, de când a venit în fruntea judeţului, nu e altceva decât în­tâiul agent electoral al guvernului. S’a în­grijit de tipăriturile partidului, le-a luat în automobil, lea împărţit prin sate. A chemat ad „audiedum verbum“ pe toţi no­tarii şi primarii satelor, poruneiindu-le, după buna lege ungurească a lui Tisza, ca au să facă. Dorinţa lui, le-a dat să înţeleagă, e poruncă zilnic, de 3—4 săptămâni a cutri­­era satele, oraşele, presionând în toate părţile. In circumscripţia Zălau sunt 45 de sate. N’a trecut printr’un singur sat candi­datul guvernului, advocatul Breban care a trăit în Budapesta, fără să nu îmbete satul întreg, nu cu vorbe numai, ci cu rachiu veritabil. Unde ţine adunări poporale se bate toba prin sate, şi doboşul spune cam aşa: „Tot omul să audă şi să înţeleagă ! In sa­tul cutare — de pildă satul unguresc Dioşod vine domnu deputat. Să vie oa­menii ! Se dă mâncare şi beutură, şi chel­­tueli de drum“. Agentul electoral al dlui Breban e un ungur din Zălau, dl Csiki, fost ofiţer la garda se uiască. Acesta plăteşte şi banii şi băutura, şi tot el făgădueşte pen­tru fiecare sat 3—4 vagoane porumb, va­goane cu pânză şi ştofe. Pentru a-şi aduna cele 50 iscălituri a plătit întâi un aldămaş straşnic în co­muna Nirşid, şi scriitorul acestor rânduri a văzut cu ochii lui aldămaşul din satele Dioşod, Păuşa, Unguraş, Bocşa. Pentru a doua­ zi de Rusalii în satul Ţigani s’a tăiat un bou, unde au fost in­vitate la tocană vre-o 11 sate. Agentul Csiki a angajat ţărani cu plată, câte 200 cor. de cap pe zi, care cutreeră satele să ducă solia mântuitoare a generalului. In oraşul Zălau agenţii electorali au bilete pentru a putea ospăta gratuit în birtul „Hotel Central“. Dar asupra acestor gro­zăvii electorale, care au întrecut — după mărturisirea ungurilor, — chiar „cortesirile“ de subt regimul lui Tisza, o să revenim mai pe larg. Partidul Ţărănesc basara­bean către dl Iuliu Maniu Preşedintele Partidului Ţărănesc basa­rabean din jud. Bălţi, a trimis dlui luliu Maniu următoarea telegramă: Bălţi. In judeţul Bălţi a biruit din douăspre­zece liste la Cameră, lista întreagă a Par­tidului Ţărănesc cu Pelivan, Inculeţ, Cri­­han, Maga, Pântea şi Buzdugan. Vă dorim şi dvoastră pretutindeni a­­celaşi succes, pentru ca împreună să biruim reacţiunea şi să salvăm ţara. Trăiască Partidul Naţional Român! Trăiască ţără­nimea înţeleaptă! Preşedintele comit. Part. Ţărănesc din jud. Bălţ, Popovici. Ultima oră — Serviciul telegrafia al „Patriei. — Ciocniri între trupele grece şi bulgari Atena. — Forţe elenice importante au ocupat fără incident Dadeagaei şi Guraul­­djina. Forţe de acoperire s’au îndreptat spre frontiera bulgară. Trupele cari se în­dreptară spre Kerdj­al s’au ciocnit cu co­­mitagii şi soldaţi bulgari. Sunt câţiva uşor răniţi. Succesele poloneze pe Berezina Varşovia. — Comunicatul oficial anunţă că armata poloneză, printr’un atac concentric, a trecut din nou Berezina, tăind retragerea bolşevi­cilor şi făcând numeroşi prizo­nieri. Ministrul de comerţ francez despre scăderea preţurilor Lyon. — Dury ministrul francez de de comerţ a declarat unui redactor de la „Petit Journal“ că repercursiunea pe care scăderea preţurilor va avea-o asupra co­merţului in detaliu se va manifesta după şase sau opt luni. „Petit Journal“ a cerut ministrului părerea sa asupra diferitelor chestiuni în legătură cu scădere­a preţu­rilor. Ministrul a declarat că urcarea pre­ţurilor e datorită speculatorilor internaţio­nali şi trebuie fatal să se oprească. Dacă francul francez se îmbunătăţeşte, atunci casele americane vor reduce simţitor preţul mărfurilor, deoarece Statele­ Unite din cauza supraproducţiunei au închis nu­meroase fabrici. Dările de lux şi afaceri în Franța Paris. — Senatul francez a decis să ridice taxa asupra cifrei afacerilor votată la camera dela 1—11/1 la sută. Senatul a decis să perceapă peste această taxă şi taxa de lux a cărei aplicare va fi modi­ficată. Millerand şi politica Franţei Paris. — Intr’o declaraţie a sa, Mil­lerand a spus că politica guvernului este pentru o minune strânsă cu aliaţii, precum şi pentru acordul cu Germania. Datoria Germ­aniei. Berlin. — In Siberia se găsesc actualmente peste 200.000 de prizo­nieri germani, în Franţa mai sunt 20.000, în Serbia 60.000. In Germa­nia se găsesc 200000 de prizonieri ruşi. Situaţia prizonierilor. Paris. — La Londra va avea loc o întrevedere între Ador, preşedintele confe­rinţei internaţionale financiare şi secreta­rul general al societăţii naţiunilor, privitor la Indemnizaţia germană. Se va discuta chestia modului de plată a acestei indemnităţi. Grecia a ocupat toată Tracia San-Paolo. — După evacuarea tru­pelor franceze, comandamentul suprem a ordonat armatei grecești ca să ocupe toată Tracia bulgară. Nim­it cenzurat ae A. Phailmim, rabsm­ Editor Tipografi,« Naţionali OV.

Next