Patria, iulie 1920 (Anul 2, nr. 141-164)
1920-07-10 / nr. 147
ffegina *• Afară da acestea a mai pierdut Ungaria . Râuri . . .28 miliarde por. Portul Fiume, lucrări de apă . . 3 „ Telefon, telegraf . V* „ » Materiale . Va » » Şcoli, biserici, etc. . 4 * Căi ferate şi investiţii 21 „ Universităţi, academii, instituţii culturale 5 Total 62 „ Aşa, ca împreună cu suma de mai sus, Ungaria, pierde bunuri in valoare de: 112 miliarde coroane. Toate valorile de mai sus sunt calculate după preţurile din timp de pace. Dacă vom calcula cu preţurile de azi (de 5 ori) vom avea cifra de cel puţin 500 miliarde coroane. Cum mineralele, termele, pădurile în mare parte sunt in Ardeal şi Banat, putem calcula că din aceste valon cel puţin 200 miliarde revin României. Aşadar coroanele pe care Ardealul le are în circulaţie sunt valorificate peste măsură, şi guvernul trebuie să ţină seamă de această valoarificare atunci când le va retrage. Informaţiuni Trupa Teatrului Naţional din Bucureşti, care a dat clujenilor câteva seri de artă superioară, a părăsit astăzi oraşul nostru, plecând la Oradea Mare pentru continuarea turneului. * O domnişoară cu pramă de bancă caută un post în vreun birou. Adresa la administraţie. Regele a împărțit prin colonelul Starcea un sfert de milion coroane familiilor victimelor de la Anina. * Presa franceză publică o notă trimisă de ambasada Italiei, desmințind formal luarea Valonei de albanezi. * Schimbul bursei: Londra 46.29, New-York 11.74, Belgia 106, — Italia 72, — Praga 26, — România 29.25, — Elveția 211. * Portul Mondania aost ocupat de flota engleză. 12.000 englezi au sosit să întărească trupele din Constantinopol. La alegerile parţiale din circumscripţia Teaca a reuşit dl A. C. Cuza, candidatul guvernului. * Conform nouilor dispoziţiuni se admit din nou legăturile telefonice. Orice particular îşi poate recere legătura telefonică, prin aprobarea anterioară a comandamentului militar şi siguranţei. In Cluj Corpul VI Armată aproabă cererile, pe cari le transpune după aprobare la serviciul tehnic al poştei spre a lua măsurile necesare. * Criza de guvern din Ungaria încă nu e rezolvată. Cu formarea noului guvern a fost încredinţat contele Apponyi, însă acesta a refuzat. Mai nou e în combinaţie Andrássy, Bethlen şi Rubinek. • Fostul deputat, dr Ion Giurgiu e acuzat din partea justiţiei, că a calomniat justiţia.* In Oradea Mare se înfiinţează un ziar socialist.* Cu începere de astăzi, Vineri 9 Iulie , rulează la Cinematograful Universitate (Egyetem) filmul istoric: Răsboiul Românilor contra Bolşeviştilor Unguri şi Ocuparea Budapestei. Aceste reprezentaţii de un interes naţional — sunt organizate de Societatea Mormintele Eroilor căzuţi în Răsboi pentru mărirea fondurilor sale. E o datorie ca toţi Românii să ia parte la aceste spectacole — unde se vede toată vitejia, toată mărinimia soldatului nostru şi conştiinţa de apărător al civilizaţiei contra barbariei Bolşevismului —. Reprezentaţiile continuă şi în zilele de Sâmbătă, Duminecă şi Luni 10, 11 şi 12 Iulie — începând de la ora 8 p. m. până la 10 seara. Din cauza boicotărei Ungariei, trenurile austriace şi maghiare circulă numai până la Marchegg și Bruck. * Banca Marmorosch Blanc & Co. din București vrea să organizeze o societate pentru înaințarea poştei aeriene între capitalele diferitelor țări. * Dintre conducătorii mișcărilor din Szabadka, opt au fost condamnați la moarte iar ceialalți la închisoare. In Kecskemét continuă ancheta. Candidat de avocat român caută în Adresa la administrația ziarului: 767 1 3 post. Cronica dramatică Teatrul Naţional din Bucureşti la Cluj Oedip Rege de Sofocle, Vlaicu Vodă de Al. Davila şi Apus de Soare de Delavrancea. Splendoarea neuitatelor spectacole date de trupa Teatrului Naţional din Bucureşti de sub conducerea maeştrilor C.Nottara şi A. Demetriad au continuat adăugând succes la succes, fiind un adevărat triumf cultural al nostru, pentru noi cât şi pentru străinii cari nu ne cunosc încă îndeajuns. In Oedip Rege, clasica tragedie a lui Sofocle, se desfăşoară teoria fatalizmului. Dl C. Nottara a redat ca mare artist toate sbuciumările sufleteşti ale nenorocitului rege al Tebei, înfăpşându ne scene de revoltă, de chinuitoare bănuială şi de luptă disperată cu conştiinţa crimei. A fost admirabil în supunerea-i oarbă cu care după desnodământul fatal s’a îndurat destinul, înduioşând până la lacrimi, în scena când îşi părăseşte copiii şi palatul apucând calea pribegiei. Dna Demetriad în rolul reginei a secundat cu măestrie splendidul joc al dlui Nottara. I. Dumitrescu în Creen a jucat cu prestanţă, fiind cald şi înduioşetor, zicerea a fost clară şi sigură.* Vlaicu Vodă, dramă în cinci acte la versuri, a dlui Al. Davila, trecută încă de mult în domeniul clasic, este per la literature dramatice româneşti. Cu tehnica teatrală desăvârşită, cu muzicalitatea versului şi cu splendida limbă românească în care se evoacă trecutul atât de îndepărtat al ţarei româneşti, această lucrare a fost, este şi ne va fi întotdeauna, simbolul evocator al credinţei nestrămutate către naţie, ţară şi tron. Maestrul Al. Demetriad, în Vlaicu Vodă ne-a dat ceia ce numai d-sa ne putea da, cu bogăţia inepuizabilă a resurselor sale dramatice. Cu masca inspiratoare de un misticism cristianist, cu căldură şi energie în voce, cu siguranţa desăvârşită în varietatea atitudinei şi gestului, ne-a strâns inimile în scenele de umilire, ni le-a înălţat în acelea de reînălţare şi ni le-a cutremurat în acelea de evidenţiare şi evocare a dragostei către neam şi ţară. Trăind cu ultima fibră nervoasă, trecută prin spiritul fin şi pătrunzător al inteligenţei culte, maestrul Al. Demetriad a fost întruparea minunată a Vlaicului cum nici autorul nuar fi putut visa mai desăvârşit. Hamlet, Viforul şi Vlaicu Vodă pecetluesc vechea şi nestrămutata noastră credinţă că maestrul Al. Demetriad este mândria şi gloria teatrului românesc. Dna C. Demetriad, tovarăşa de vieaţă şi de teatru a maestrului, în Doamna Clara, mama vitreagă a lui Vlaicu, a avut parte egală în triumful serei, un adevărat triumf fiind interpretarea dată de d-sa rolului atât de complex al Doamnei Clara. Cu o majestate în adevăr domnească, dominând situaţiile, a fost mândră şi ambiţioasă, insinuantă şi caldă, rece şi hotărîtă, spunând versurile aşa cum numai dna ştia şi poate să le spună, dna Demetriad a fost însăşi Clara Doamna. Di Mielu Constantinescu, în Mircea Basarab, nepotul Domnului, a credinţiat vigurozitatea unui talent de la care scena aşteaptă să-i dea tot ceia ce arată că poate da. D-sa a fost cald, iubitor, indoelnic şi hotărît, exteriorizând admirabil sufletul chinuit de cele mai puternice sentimente venite în conflict: iubirea şi setea de mărire. Dl G. Melişanu, în Nicodim, egumenul mănăstirei Vodiţa, ne-a redat perfect una din acele figuri clerice, cari prin tăria lor sufletească au influenţat şi condus neamul nostru la izbânda zilelor de azi. Dl I. Dumitrescu în Banul Miched, ne-a redat mândria, credinţa şi vitejia boerească, prin ale cărui vorbe se poetizează datina străbună, însăşi raţiunea noastră de a fi.* * Apus de soare, , prima lucrare din trilogia lui Delavrancea, a avut acelaşi mare succes, pe care l-a avut întotdeauna. Şi dacă valoarea operei este mare, a fost valorificată extraordinar prin implacabila creaţie a decanului şi maestrului scenei noastre. Dl C. Notara, în Ştefan cel Mare, a fost personificarea ideală a marelui erou moldovean, făcându-ne să trăim întreaga epocă fie slavă a Moldovei prin puternica impresie, pe care a insuflat-o spectatorilor. D-sa a fost mândru, iubitor şi bun, viteaz şi adânc înţelegător, emoţionat şi încărcat de maiestatea simplă a patriarhalei stăpâniri de atunci. Ca şi pe dl Demetriad, publicul entuziasmat l-a ovaţionat îndelung şi, ploaia de flori, cu care au fost încărcaţi maeştrii scenei noastre, le-a arătat recunoştinţa clujenilor pentru neuitatele seri de artă superioară, pe care le-au trăit cu prilejul acestui turneu. Dna C. Demetriad, în Doamna Maria, soţia lui Ştefan cel Mare, a înobilat sufletele cu creaţiunea sa, în care înţelepciunea, liniştea şi bunătatea se închegau într-o aureolă sfântă. De la Doamna Clara din „Vlaicu Vodă“ la Doamna Maria din „Apus de Soare“ este o deosebire enormă de caracter, temperament şi mediu şi totuşi dna Demetriad te-a creat cu aceaşi superioritate şi intensitate artistică. Dl V. Vasilescu, în doctorul evreu Şmiel, a avut toată fineţea necesară rolului, punând în realizare multă măsură şi inteligenţă artistică. V. PATRU Greve Am amintit, că greva dela căile ferate a fost provocată de lipsa de bani mărunţi şi de nemulţumirile ceferiştilor cari erau plătiţi foarte neregulat. S au luat dispoziţii, ca sa fie plătiţi ceferiştii, după cum au dorit, aşa că greva dela căile ferate a încetat, iar trenurile au început să circule regulat. La Cassa Centrală încă n’a încetat greva. Amploiaţii au trimis o telegramă la Ministerul Muncii în Bucureşti, plângându-se, că directorul casei nu vrea să între în tratative cu ei şi au cerut să li se trimită un delegat, cu care să poată pertracta. La spitale de asemenea nu şi-au primit de două luni lefurile. Funcționarii au hotărit să între în grevă, nemaiputând suporta mizeriile de sub regimul averescanilor. Ultima oră Serviciul telegrafic al „Patriei“ — Regina României în Alsacia Lyon. — Regina României a plecat la Verdun pentru a înmâna oraşului şi Crucea de Aur şi Virtutea militară. Apoi va vizită cimitirul Ponta Monson şi Pienze, unde se găsesc mormintele românilor morţi în Alsacia, în timpul captivităţii. Pretenţiunile Italiei Paris. — „Echo de Paris“ arată că Italia ar primi 10% din despăgubirile germane, cu condiţia între altele, ca regimul adoptat pentru exploatarea minelor din Heraclea să fie modificat în favoarea sa. Italia mai cere privilegiu şi la împărţirea despăgubirilor datorite de Bulgaria şi Austria, înfrângerea polonilor Varşovia. — In vederea situaţiei critice de pe frontul polon, polonii cu mic cu mare se oferă voluntar a întră sub arme să-şi mântuie ţara. Chestia turcă şi răsboiul din Asia mică Lyon. — Comunicatele elene arată că forţe greceşti au eliberat regiunea strâmtoriior, fapt care înfluidrazâ în cercurile din Constantinopol. Darrîad Ferrid paşa în telegrama adresată guvernului ture expune situaţia Turciei în faţa conferinţei de pace şi nu speră a se face modificări în clauzele tratatului. Explică agravarea situaţiei delegaţiei otomane în cazul că forţele naţionaliste vor continua cu intransigenţa. Declaraţia lui Giolitti privitor la Albania Roma. — Giolitti a declarat la chestiunea albaneză că Albania trebuie să fie independentă, având guvern regulat, care va permite independenţa completă şi definitivă Actualmente Albania* se află în plină anarhie. Programul italian rămâne acelaşi, adecă independenţa complectă albaniei. Valona este un punct ostrategic Dacă ar fi ocupat de vre-o putere, aceasta ar însemna amenințare gravă pentru Italia. Albania neavând flotă nu poate apăra Valona, de aceea Italia e deci gata a ocupa Valona. Când Albania va fi constituită solid, guvernul italian va căuta a ajunge la un acord complect cu Albania privitor la Valona. Despăgubirile Italiei Roma. — Guvernul englez şi francez au recunoscut sacrificiile Italiei şi dreptul la despăgubire mai mare, decât cea alocată în primele proeete anglofranceze. Criza de guvern austriacă Viena. — Azi va avea loc şedinţa comitetului executiv a adunării naţionale, când se va lua hotărîrea definitivă în privinţa formării noului guvern. Raporturile comerciale ruso- germane Berlin. — Rusia a invitat Germania să trimită o comisie de studii în Rusia spre a cerceta posibilitatea desfăşurărei comerţului ruso german şi emigrarea lucrătorilor tehnici germani in Rusia. Cheltuelile comisiunei, care va fi compusă din trei membri şi prezidată de un socialist radical, vor fi susţinute de uniunea muncitorilor din Berlin. Comisia cercetând amănunţit ar putea descoperi mari provizii de alimente şi materii brute cu preţuri moderate pentru Germania. Elementul moderat german rămâne indiferent la aceasta propunere. Dezarmarea Germaniei Lyon. — Conferinţa din Spaa îndată după sosirea lui Gassier şi Seekt, a început discutarea dezarmatei Germaniei. Lloyd George a cerut delegaţilor germani să aducă garanţii precise asupra dezarmărei în şedinţa vii toate din 15 iulie. Chestiunea Teschen Praga. — Chestiunea Teschen va fi regulată prin plebiscit. Cambon a, făcut Marţi o notificare de această decizie guvernelor polone şi cehoslovace. 10 iulie m® Desbaterile Parlamentului — De la corespondentul nostru permenentMajoritatea admite modificarea parlamentului Camera Şedinţa de la 8 Iulie Şedinţa se deschide sub prezidenţia dlui vicepreşedinte Ioaniţescu, sunt prezenţi dnii Averescu, Goga, Trancu, Tăslăuanu, Cudalbu, Tache Ionescu, Greceanu şi Mocsonyi. Se citeşte sumarul şedinţei precedente. Lojile publicului sunt aproape goale, luându-se măsuri drastice de ordin militar. DlIORGA vorbeşte de modificarea regulamentului spunând că biroul trebuie să îndeplinească toate formalităţile prevăzute de regulament. Protestează contra întroducerei armatei în adunare. Dl BARCA, basarabean, vorbind tot în chestia modificăm regulamentului declară că opoziţia se va opune lucrărilor dacă nu se va intra în legalitate. închiderea discuţiei. Opoziţia protestează bătând din picioare şi vociferând. Dl TRANCU IAŞI depune proiectul de lege pentru reglementarea muncei. Dl GREGORESCU vorbeşte în chestia regulamentului comentând articolul 2 care interzice intrarea cu arma în sala adunărei, povestind întâmpirile şedinţei de alaltăeri când a fost adusă armata, înîntrebând cine a adus-o. Dl TRANCU-IAŞI cere instituirea unei anchete parlamentare Dl LUPU urcându-se la tribună vrea să aducă înainte pe un căpitan, care se găseşte la spatele preşedintelui camerei încins cu sabie şi revolver. Opoziţia protestează violent. " Dl GEORGESCU afirmă, că ministrul Argentoianu a ameninţat pe deputaţii opoziţionişti cu arestarea. Vicepreşedintele pune la vot închiderea discuţiei cerută de majoritate, apoi pune la vot amânarea anunţărei interpelărilor, majoritatea admite. Dl MOSCOVICI cere cuvântul în chestie de regulament, citind declaraţia parlamentarilor socalişti, care consideră procedeurile guvernului ca dictatură militară şi face rezumatul regimului subcolonial la care sunt supuse provinciile alipite, sfârşind cu declaraţia că se va duce lupta separată, adresându-se maselor populare cari vor şti să impue reintrarea în legalitate. Dl IORGA spune că, opoziţia naţională este monarhică, între majorităţi şi opoziţie este deosebire mare. Dl MAGIARU cere cuvântul în chestia regulamentului dar i se refuză. Opoziţia protestează violent, deputaţii se urcă la tribună foarte agitaţi. Dl MERCESCU, averescan, citeşte raportul în zgomotul opoziţiei; vice-preşedintele anunţă adunarea că poate cere discuţia imediată pe articole. Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. La redeschidere dl IORGA ia cuvântul în discuţia generală a proectului de modificare a regulamentului şi declară că opoziţia consideră această modificare ca o încercare de violenţă. Dsa comentează dispoziţiunile noului regulament considerându-le monstroase întrucât vin în conflict cu dispoziţiunile stipulate în Constituţie. Declarând apoi că guvernul va cădea de la putere, în curând tocmai pentru că guvernul nu este în stare să se menţie prin respectul legilor-Dl BURLESCU, răspunzând dlui Iorga, declară că modificarea regulamentului este făcută în spiritul comisiunei instituită în acest scop de disolvatul parlament. Dsa arată cauzele care determinau modificarea regulamentului luându-se ca bază regulamentul francez. Dl TOMA DRAGU comentează articolul 53 şi 55 al Constituţiei şi articolul 122 din regulamentul vechiu, declarând, că proectul răpeşte dreptul de control al minorităţilor asupra actelor, ce guvernul vrea să săvârşească. DlaVERESCU cere închiderea discuţiei. Toată opoziţia părăseşte parlamentul deasemenea socialiştii. Majorităţile ocupă locurile opoziţiei; vicepreşedintele pune la vot luarea în consideraţie a proiectului. Dl KRIHAN ieşind cu opoziţia strigă către majoritate: Basarabia va şti să răspundă la inegalităţile dv. Dl TACHE IONESCU depune două proiecte de legi în absenţa opoziţiei. Senatul Şedinţa de la 8 Iulie Preşedintele citeşte discursul pronunţat de M. Sa Regele ia răspunsul la Mesagiu. La sumar dl GRIGOROVICI referindu-se la părerile exprimate de dl ministru Cantacuzino despre partidele politice, spune că cualificativul de reformist constituie o jignire pentru socialdemocraţie, care rămâne revoluţionară. Privitor la intenţia majorităţii de a acapara în folosul ei aparatul statului pentru legiferarea legilor reacţionare care înseamnă o revoluţie înapoi, Grigorovici declară că socialiştii vor răspunde cu o revoluţie înainte. Urmează diferite comunicări privitoare la conflictele dintre majoritate și minoritate. Aderenţii lui Horthy in Zălau Un funcţionar de naţionalitate maghiară, din Zalau, ni se plânge, că funcţionarii maghiari, cari au depus jurământul, sunt insultaţi şi şicanaţi mereu de cinfraţii lor, cari aşteptând pe Horthy n’au depus jurământul. Horthyştii aceştia îşi manifestă iredentismul în mod obraznic faţă de acei, cari au jurat credinţă statului român, îşi bat joc de ei în mod scandalos, îi înjură, iar cu subalternii aceştia se poartă rău Funcţionărîmea nu mai poate lucra împreună cu aceşti Horthyşti, pentrucă nu le mai poate suporta obrăznicia. Astfel s’a purtat Drács Pál, fost locotenent la honvezi un aderent de-al lui Horthy cu Vilhelm Ludwig, revizor la contabilitatea Direcţiunei Financiare din Zălau. Cu ocazia sa aruncat furios la pacinicul revizor, ameninţându-l c’o să-i zdrobească capul şi că vrea să vadă sânge. Încăpăţînatul iredentism şi-l manifestează mereu prin ura şi scârba ce şi-o arată faţă da funcţionarii maghiari, cari au depus jurământul. Iredentismul cel mai încarnat porneşte din liceul „Wesselényi“, de acolo, unde tinerimea e educată tot în sovenismul vechiu. I9m<r.r Tteíwr*«® OW. Concurs Căutăm pentru întreprinderea noastră an contabil şef, şi un subdirector cu angajament prompt. Oferte sunt a se adresa la filiala băncii „A b na“ din Tg.-Murăş cu indiciţiunea cazului, caul ficaţiunei şi angajamentelor avute până acuma. Tg.-Murăş, la 29 Iunie 1920. Banca generală de comerț 778—495 s. p. a. In Tg.-Murăș. Turneul Oficial al Companiei Lyrice Română de Operetă 120 persoane AVRAM NICOLAU 120 persoane ________TEATRUL NATIONAL________ Prima reprezentaţie va avea loc Sâmbătă 10 Iulie 1920 ora 8/ precis. Se va juca REGINA CARNAVALULUI (Fasschingsfee) Operetă în 3 acte. Muzica de EM. Kalman. Personalul artistic: Doamnele Marioara Nicolau-Cinsky, Dina Hermezin, Elena Zamora, Anna Grand, Dodel Stănescu, Maria Sandu, Cecil Râdulescu, Alvina Stănescu, Maria Filioti. — Unii: Vasile Rabega, N. P. Ciucurette, Virgil Bărcănescu, Lică Rădulescu, Leo Calimsky, I. Brătulescu, Al. Braun, Vitan, Ștefănescu, Romano, Petrescu. — Director de scenă : Mitu Dumitru. Maeștrii concertatori: V. Pessione și Böhm. Maestru balet: Bob Hopkins. — Copul 40 persoane. Orcestra 28 persoane. Sâmbătă Repertorul 10 Iulie ora 8 juni. săptămânal: Regina Carnavalului (Fasschingsfee) Duminecă 11» 1 8 jum. Gri-Gri. Luni 12 rmn 8 jum. Erivan, Marţi 13n )14 p. m.Ciocârlia (Wo die Linhe singt) M ercui 14« 8 j im. Violonistul (Der fiedele Geiger) Jji v15V M8 j am. Lulu (Pufs -.hen) Vinari 18n 8 jum. Noapte debal (E'e Ball nacht) Sâmbătă 17» 8 jum. Silvia. stfegtrafl» N*do**b Cluj, Strid» Rigla* Murti A