Patria, iulie 1920 (Anul 2, nr. 141-164)

1920-07-10 / nr. 147

ffegina *• Afară da acestea a mai pierdut Un­garia . Râuri . . .28 miliarde por. Portul Fiume, lucrări de apă . . 3 „ Telefon, telegraf . V* „ » Materiale . Va » » Şcoli, biserici, etc. . 4 * Căi ferate şi investiţii 21 „ Universităţi, academii, instituţii culturale 5 Total 62 „ Aşa, ca împreună cu suma de mai sus, Ungaria, pierde bunuri in valoare de: 112 miliarde coroane. Toate valorile de mai sus sunt calcu­late după preţurile din timp de pace. Dacă vom calcula cu preţurile de azi (de 5 ori) vom avea cifra de cel puţin­ 500 miliarde coroane. Cum mineralele, termele, pădurile în mare parte sunt in Ardeal şi Banat, putem calcula că din aceste valon cel puţin 200 miliarde revin României. Aşa­dar coroanele pe care Ardealul le are în circulaţie sunt valorificate peste măsură, şi guvernul trebuie să ţină seamă de această valoarificare atunci când le va retrage. Informaţiuni Trupa Teatrului Naţional din Bucureşti, care a dat clujenilor câteva seri de artă superioară, a părăsit astăzi oraşul nostru, plecând la Ora­dea Mare pentru continuarea tur­neului. * O domnişoară cu pramă de bancă caută un post în vreun birou. Adresa la administraţie. Regele a împărțit prin colonelul Starcea un sfert de milion coroane fami­liilor victimelor de la Anina. * Presa franceză publică o notă trimisă de ambasada Italiei, desmințind formal luarea Valonei de albanezi. * Schimbul bursei: Londra 46.29, New-York 11.74, Belgia 106, — Italia 72, — Praga 26, — România 29.25, — Elveția 211. * Portul Mondania a­­­ost ocupat de flota engleză. 12.000 englezi au sosit să întă­rească trupele din Constantinopol. La alegerile parţiale din circum­scripţia Teaca a reuşit dl A. C. Cuza, candidatul guvernului. * Conform nouilor dispoziţiuni se ad­mit din nou legăturile telefonice. Orice particular îşi poate recere legătura telefo­nică, prin aprobarea anterioară a coman­damentului militar şi siguranţei. In Cluj Corpul VI Armată aproabă cererile, pe cari le transpune după apro­bare la serviciul tehnic al poştei spre a lua măsurile necesare. * Criza de guvern din Ungaria încă nu e rezolvată. Cu formarea noului guvern a fost încredinţat contele Apponyi, însă a­­cesta a refuzat. Mai nou e în combinaţie Andrássy, Bethlen şi Rubinek. • Fostul deputat, dr Ion Giurgiu e acu­zat din partea justiţiei, că a calomniat justiţia.* In Oradea­ Mare se înfiinţează un ziar socialist.* Cu începere de astăzi, Vineri 9 Iulie , rulează la Cinematograful Universitate (Egyetem) filmul istoric: Răsboiul Româ­nilor contra Bolşeviştilor Unguri şi Ocu­parea Budapestei. Aceste reprezentaţii de un interes naţional — sunt organizate de Societatea Mormintele Eroilor căzuţi în Răsboi pentru mărirea fondurilor sale. E o datorie ca toţi Românii să ia parte la aceste spectacole — unde se vede toată vitejia, toată mărinimia soldatului nos­tru şi conştiinţa de apărător al civilizaţiei contra barbariei Bolşevismului —. Repre­zentaţiile continuă şi în zilele de Sâmbătă, Duminecă şi Luni 10, 11 şi 12 Iulie — începând de la ora 8 p. m. până la 10 seara. Din cauza boicotărei Ungariei, trenu­rile austriace şi maghiare circulă numai până la Marchegg și Bruck. * Banca Marmorosch Blanc & Co. din București vrea să organizeze o societate pentru înaințarea poştei aeriene între capi­talele diferitelor țări. * Dintre conducătorii mișcărilor din Szabadka, opt au fost condamnați la mo­arte iar ceialalți la închisoare. In Kecskemét continuă ancheta. Candidat de avocat român caută în Adresa la administrația ziarului: 767 1­ 3 post. Cronica dramatică Teatrul Naţional din Bucureşti la Cluj Oedip Rege de Sofocle, Vlaicu Vodă de Al. Davila şi Apus de Soare de Delavrancea. Splendoarea neuitatelor spectacole date de trupa Teatrului Naţional din Bucureşti de sub conducerea maeştrilor C.Nottara şi A. Demetriad au continuat adăugând suc­ces la succes, fiind un adevărat triumf cul­tural al nostru, pentru noi cât şi pentru străinii cari nu ne cunosc încă în­de­­ajuns. In Oedip Rege, clasica tragedie a lui Sofocle, se desfăşoară teoria fatalizmului. Dl C. Nottara a redat ca mare artist toate sbuciumările sufleteşti ale nenoroci­tului rege al Tebei, înfăpşându ne scene de revoltă, de chinuitoare bănuială şi de luptă disperată cu conştiinţa crimei. A fost admirabil în supunerea-i oarbă cu care după desnodământul fatal s’a îndurat des­tinul, înduioşând până la lacrimi, în scena când îşi părăseşte copiii şi palatul apucând calea pribegiei. Dna Demetriad în rolul reginei a secundat cu măestrie splendidul joc al dlui Nottara. I. Dumitrescu în Creen a jucat cu prestanţă, fiind cald şi înduioşetor, zicerea a fost clară şi sigură.* Vlaicu Vodă, dramă în cinci acte la versuri, a dlui Al. Davila, trecută încă de mult în domeniul clasic, este per la litera­ture­ dramatice româneşti. Cu tehnica tea­trală desăvârşită, cu muzicalitatea versului şi cu splendida limbă românească în care se evoacă trecutul atât de îndepărtat al ţarei româneşti, această lucrare a fost, este şi ne va fi întotdeauna, simbolul evo­cator al credinţei nestrămutate către naţie, ţară şi tron. Maestrul Al. Demetriad, în Vlaicu Vodă ne-a dat ceia ce numai d-sa ne putea da, cu bogăţia inepuizabilă a resurselor sale dramatice. Cu masca inspiratoare de un misti­­cism cristianist, cu căldură şi energie în voce, cu siguranţa desăvârşită în varietatea atitudinei şi gestului, ne-a strâns inimile în scenele de umilire, ni le-a înălţat în acelea de reînălţare şi ni le-a cutremurat în acelea de evidenţiare şi evocare a dra­gostei către neam şi ţară. Trăind cu ultima fibră nervoasă, tre­cută prin spiritul fin şi pătrunzător al in­teligenţei culte, maestrul Al. Demetriad a fost întruparea minunată a Vlaicu­lui cum nici autorul nu­­ar fi putut visa mai de­săvârşit. Hamlet, Viforul şi Vlaicu Vodă pe­­cetluesc vechea şi nestrămutata noastră credinţă că maestrul Al. Demetriad este mândria şi gloria teatrului românesc. Dna C. Demetriad, tovarăşa de vieaţă şi de teatru a maestrului, în Doamna Clara, mama vitreagă a lui Vlaicu, a avut parte egală în triumful serei, un adevărat triumf fiind interpretarea dată de d-sa rolului atât de complex al Doamnei Clara. Cu o majestate în adevăr domnească, dominând situaţiile, a fost mândră şi am­biţioasă, insinuantă şi caldă, rece şi hotă­­rîtă, spunând versurile aşa cum numai d­na ştia şi poate să le spună, dna Demetriad a fost însăşi Clara Doamna. Di Mielu Constantinescu, în Mircea Basarab, nepotul Domnului, a credinţiat vigurozitatea unui talent de la care scena aşteaptă să-i dea tot ceia ce arată că poate da. D-sa a fost cald, iubitor, indoelnic şi hotărît, exteriorizând admirabil sufletul chi­nuit de cele mai puternice sentimente ve­nite în conflict: iubirea şi setea de mărire. Dl G. Melişanu, în Nicodim, egume­nul mănăstirei Vodiţa, ne-a redat perfect una din acele figuri clerice, cari prin tăria lor sufletească au influenţat şi condus nea­mul nostru la izbânda zilelor de azi. Dl I. Dumitrescu în Banul Miched, ne-a redat mândria, credinţa şi vitejia boerească, prin ale cărui vorbe se poeti­zează datina străbună, însăşi raţiunea noastră de a fi.* * Apus de soare, , prima lucrare din trilogia lui Delavrancea, a avut acelaşi mare succes, pe care l-a avut în­totdeauna. Şi dacă valoarea operei este mare, a fost valorificată extraordinar prin implacabila creaţie a decanului şi maestrului scenei noastre. Dl C. Notara, în Ştefan cel Mare, a fost personificarea ideală a marelui erou moldovean, făcându-ne să trăim întreaga epocă fie slavă a Moldovei prin puternica impresie, pe care a insuflat-o spectatorilor. D-sa a fost mândru, iubitor şi bun, viteaz şi adânc înţelegător, emoţionat şi încărcat de maiestatea simplă a patriar­halei stăpâniri de atunci. Ca şi pe dl Demetriad, publicul en­tuziasmat l-a ovaţionat îndelung şi, ploaia de flori, cu care au fost încărcaţi maeştrii scenei noastre, le-a arătat recunoştinţa clu­jenilor pentru neuitatele seri de artă su­perioară, pe care le-au trăit cu prilejul acestui turneu. Dna C. Demetriad, în Doamna Maria, soţia lui Ştefan cel Mare, a înobilat sufle­tele cu creaţiunea sa, în care înţelepciunea, liniştea şi bunătatea se închegau într-o aureolă sfântă. De la Doamna Clara din „Vlaicu Vodă“ la Doamna Maria din „Apus de Soare“ este o deosebire enormă de ca­racter, temperament şi mediu şi totuşi dna Demetriad te-a creat cu aceaşi superioritate şi intensitate artistică. Dl V. Vasilescu, în doctorul evreu Şmiel, a avut toată fineţea necesară rolu­lui, punând în realizare multă măsură şi inteligenţă artistică. V. PATRU Greve Am amintit, că greva dela căile fe­rate a fost provocată de lipsa de bani mărunţi şi de nemulţumirile ceferiştilor cari erau plătiţi foarte neregulat. S au luat dispoziţii, ca sa fie plătiţi ceferiştii, după cum au dorit, aşa că greva dela căile ferate a încetat, iar trenurile au început să circule regulat. La Cassa Centrală încă n’a încetat greva. Amploiaţii au trimis o telegramă la Ministerul Mun­cii în Bucureşti, plân­­gându-se, că directorul casei nu vrea să între în tratative cu ei şi au cerut să li­ se trimită un delegat, cu care să poată per­­tracta. La spitale de asemenea nu şi-au primit de două luni lefurile. Funcționarii au hotărit să între în grevă, nemai­pu­tând suporta mizeriile de sub regimul ave­­rescanilor. Ultima oră Serviciul teleg­rafic al „Patriei“ — Regina României în Alsacia Lyon. —­ Regina României a plecat la Verdun pentru a înmâna oraşului şi Cru­cea de Aur şi Virtutea militară. Apoi va vizită cimitirul Ponta Monson şi Pienze, unde se găsesc mormintele românilor morţi în Alsacia, în timpul captivităţii. Pretenţiunile Italiei Paris. — „Echo de Paris“ arată că Italia ar primi 10% din despăgu­birile germane, cu condiţia între altele, ca regimul adoptat pentru exploatarea minelor din Heraclea să fie modificat în favoarea sa. Italia mai cere privile­giu şi la împărţirea despăgubirilor da­torite de Bulgaria şi Austria, înfrângerea polonilor Varşovia. — In vederea situaţiei cri­tice de pe frontul polon, polonii cu mic cu mare se oferă voluntar a întră sub arme să-şi mântuie ţara. Chestia turcă şi răsboiul din Asia mică Lyon. — Comunicatele elene arată că forţe greceşti au eliberat regiunea strâm­­t­orii­or, fapt care înfluidrazâ în cercurile din Constantinopol. Darrîad Ferrid paşa în telegrama adresată guvernului ture expune situaţia Turciei în faţa conferinţei de pace şi nu speră a se face modificări în clau­zele tratatului. Explică agravarea situaţiei delegaţiei otomane în cazul că forţele na­­ţionaliste vor continua cu intransigenţa. Declaraţia lui Giolitti privitor la Albania Roma. — Giolitti a declarat la che­stiunea albaneză că Albania trebuie să fie independentă, având guvern regulat, care va permite independenţa completă şi de­finitivă Actualmente Albania* se află în plină anarhie. Programul italian rămâne acelaşi, adecă independenţa complectă a­lbaniei. Valona este un punct ostrategic Dacă ar fi ocupat de vre-o putere, aceasta ar însemna amenințare gravă pentru Italia. Albania neavând flotă nu poate apăra Va­lo­na, de aceea Italia e deci gata a ocupa Valona. Când Albania va fi constituită solid, guvernul italian va căuta a ajunge la un acord complect cu Albania privitor la Valona. Despăgubirile Italiei Roma. — Guvernul englez şi fran­cez au recunoscut sacrificiile Italiei şi dreptul la despăgubire mai mare, decât cea alocată în primele proeete anglo­­franceze. Criza de guvern austriacă Viena. — Azi va avea loc şedinţa comitetului executiv a adunării naţionale, când se va lua hotărîrea definitivă în pri­vinţa formării noului guvern. Raporturile comerciale ruso- germane Berlin. — Rusia a invitat Germania să trimită o comisie de studii în Rusia spre a cerceta posibilitatea desfăşurărei co­merţului ruso german şi emigrarea lucră­torilor tehnici germani in Rusia. Cheltue­­lile comisiunei, care va fi compusă din trei membri şi prezidată de un socialist­ radical, vor fi susţinute de uniunea muncitorilor din Berlin. Comisia cercetând amănunţit ar putea descoperi mari provizii de ali­mente şi materii brute cu preţuri moderate pentru Germania. Elementul moderat ger­man rămâne indiferent la aceasta pro­punere. Dezarmarea Germaniei Lyon. — Conferinţa din Spaa îndată după sosirea lui Gassier şi Seekt, a început discutarea dezarmatei Germaniei. Lloyd George a cerut delegaţilor germani să aducă garanţii precise asupra dezarmărei în şedinţa vii toate din 15 iulie. Chestiunea Teschen Praga. — Chestiunea Teschen va fi regulată prin plebiscit. Cambon a, făcut Marţi o notificare de această­ decizie guvernelor polone şi ceho­slovace. 10 iulie m® Desbaterile Parlamentului — De la corespondentul nostru permenent­­Majoritatea admite modificarea parlamentului Camera Şedinţa de la 8 Iulie Şedinţa se deschide sub prezidenţia dlui vicepreşedinte Ioaniţescu, sunt pre­zenţi dnii Averescu, Goga, Trancu, Tă­­slăuanu, Cudalbu, Tache Ionescu, Greceanu şi Mocsonyi. Se citeşte sumarul şedinţei precedente. Lojile publicului sunt aproape goale, lu­­ându-se măsuri drastice de ordin militar. Dl­IORGA vorbeşte de modificarea regulamentului spunând că biroul trebuie să îndeplinească toate formalităţile prevă­zute de regulament. Protestează contra în­­troducerei armatei în adunare. Dl BARCA, basarabean, vorbind tot în chestia modificăm regulamentului de­clară că opoziţia se va opune lucrărilor dacă nu se va intra în legalitate. închide­rea discuţiei. Opoziţia protestează bătând din picioare şi vociferând. Dl TRANCU IAŞI depune proiectul de lege pentru reglementarea muncei. Dl GREGORESCU vorbeşte în che­stia regulamentului comentând articolul 2 care interzice intrarea cu arma în sala adunărei, povestind întâmpirile şedinţei de alaltăeri când a fost adusă armata, în­­întrebând cine a adus-o. Dl TRANCU-IAŞI cere instituirea unei anchete parlamentare Dl LUPU urcându-se la tribună vrea să aducă înainte pe un căpitan, care se găseşte la spatele preşedintelui ca­merei încins cu sabie şi revolver. Opoziţia protestează violent. " Dl GEORGESCU afirmă, că ministrul Argentoianu a ameninţat pe deputaţii opo­­ziţionişti cu arestarea. Vicepreşedintele pune la vot închi­­derea discuţiei cerută de majoritate, apoi pune la vot amânarea anunţărei interpelă­rilor, majoritatea admite. Dl MOSCO­VICI cere cuvântul în ches­tie de regulament, citind declaraţia parla­mentarilor soc­alişti, care consideră proce­­deurile guvernului ca dictatură militară şi face rezumatul regimului subcolonial la care sunt supuse provinciile alipite, sfârşind cu declaraţia că se va duce lupta separată, adresându-se maselor populare cari vor şti să impue reintrarea în legalitate. Dl IORGA spune că, opoziţia naţio­nală este monarhică, între majorităţi şi opo­ziţie este deosebire mare. Dl MAGIARU cere cuvântul în che­stia regulamentului dar i se refuză. Opoziţia protestează violent, deputaţii se urcă la tribună foarte agitaţi. Dl MERCESCU, averescan, citeşte raportul în zgomotul opoziţiei; vice-preşe­­dintele anunţă adunarea că poate cere dis­cuţia imediată pe articole. Şedinţa se sus­pendă pentru 10 minute. La redeschidere dl IORGA ia cuvân­tul în discuţia generală a proectu­lui de mo­dificare a regulamentului şi declară că opo­ziţia consideră această modificare ca o în­­cercare de violenţă. Dsa comentează dispoziţiunile noului regulament considerându-le monstroase în­trucât vin în conflict cu dispoziţiunile sti­pulate în Constituţie. Declarând apoi că guvernul va cădea de la putere, în curând tocmai pentru că guvernul nu este în stare să se menţie prin respectul legilor-Dl BURLESCU, răspunzând dlui Iorga, declară că modificarea regulamen­tului este făcută în spiritul comisiunei in­stituită în acest scop de disolvatul parla­ment. Dsa arată cauzele care determi­nau modificarea regulamentului luându-se ca bază regulamentul francez. Dl TOMA DRAGU comentează arti­colul 53 şi 55 al Constituţiei şi articolul 122 din regulamentul vechiu, declarând, că proectul răpeşte dreptul de control al minorităţilor asupra actelor, ce guvernul vrea să săvârşească. Dl­aVERESCU cere închiderea dis­cuţiei. Toată opoziţia părăseşte parlamentul deasemenea socialiştii. Majorităţile ocupă locurile opoziţiei; vicepreşedintele pune la vot luarea în consideraţie a proiectului. Dl KRIHAN i­eşind cu opoziţia strigă către majoritate: Basarabia va şti să răs­pundă la inegalităţile dv. Dl TACHE IONESCU depune două proiecte de legi în absenţa opoziţiei. Senatul Şedinţa de la 8 Iulie Preşedintele citeşte discursul pronun­ţat de M. Sa Regele ia răspunsul la Me­sagiu. La sumar dl GRIGOROVICI referin­­du-se la părerile exprimate de dl ministru Cantacuzino despre partidele politice, spune că cualificativul de reformist constituie o jignire pentru socialdemocraţie, care ră­­mâne revoluţionară. Privitor la intenţia majorităţii de­ a acapara în folosul ei apa­ratul statului pentru legiferarea legilor re­acţionare care înseamnă o revoluţie înapoi, Grigorovici declară­­ că socialiştii vor ră­spunde cu o revoluţie înainte. Urmează diferite comunicări privi­toare la conflictele dintre majoritate și mi­noritate. Aderenţii lui Horthy in Zălau Un funcţionar de naţionalitate ma­ghiară, din Zalau, ni­ se plânge, că func­ţionarii maghiari, cari au depus jurămân­tul, sunt insultaţi şi şicanaţi mereu de cinfraţii lor, cari aşteptând pe Horthy n’au depus jurământul. Horthyştii aceştia îşi manifestă iredentismul în mod obraznic faţă de acei, cari au jurat cre­dinţă statului român, îşi bat joc de ei în mod scandalos, îi înjură, iar cu subalternii aceştia se poartă rău Funcţionărîmea nu mai poate lucra împreună cu aceşti Hor­­thyşti, pentrucă nu le mai poate suporta obrăznicia. Astfel s’a purtat Drács Pál, fost lo­cotenent la honvezi un aderent de-al lui Horthy cu Vilhelm Ludwig, revizor la con­tabilitatea Direcţiunei Financiare din Zălau. C­u ocazia sa aruncat furios la pacinicul revizor, ameninţându-l c’o să-i zdrobească capul şi că vrea să vadă sânge. Încăpăţînatul iredentism şi-l manifes­tează mereu prin ura şi scârba ce şi-o arată faţă da funcţionarii maghiari, cari au de­pus jurământul. Iredentismul cel mai încarnat porneşte din liceul „Wesselényi“, de acolo, unde tinerimea e educată tot în sovenismul vechiu. I9m<r.r Tteíwr*«® OW. Concurs Căutăm pentru întreprinderea noastră an contabil şef, şi un subdirector cu anga­jament prompt. Oferte sunt a se adresa la filiala băncii „A b na“ din Tg.-Murăş cu indiciţiunea cazului, caul ficaţiunei şi anga­jamentelor avute până acuma. Tg.-Murăş, la 29 Iunie 1920. Banca generală de comerț 778—495 s. p. a. In Tg.-Murăș. Turneul Oficial al Companiei Lyrice Română de Operetă 120 persoane AVRAM NI­COLA­U 120 persoane ________TEATRUL NATIONAL________ Prima reprezentaţie va avea loc Sâmbătă 10 Iulie 1920 ora 8­/­ precis. Se va juca REGINA CARNAVALULUI (Fasschingsfee) Operetă în 3 acte. Muzica de EM. Kalman. Personalul artistic: Doamnele Marioara Nicolau-Cinsky, Dina Hermezin, Elena Zamora, Anna Grand, Dodel Stănescu, Maria Sandu, Cecil Râdu­­lescu, Alvina Stănescu, Maria Filioti. — Unii: Vasile Rabega, N. P. Ciucurette, Virgil Bărcănescu, Lică Rădulescu, Leo Calimsky, I. Brătu­­lescu, Al. Braun, Vitan, Ștefănescu, Romano, Petrescu. — Director de scenă : Mi­tu Dumitru. Maeștrii concertatori: V. Pessione și Böhm. Maestru balet: Bob Hopkins. — Copul 40 persoane. Orcestra 28 persoane. Sâmbătă Repertorul 10 Iulie ora 8 juni. săptămânal: Regina Carnavalului (Fasschingsfee) Duminecă 11» 1­ 8 jum. Gri-Gri. Luni 12 rmn 8 jum. Erivan, Marţi 13n )1­4 p. m.Ciocârlia (Wo die Linhe singt) M ercui 14« 8 j im. Violonistul (Der fiedele Geiger) Jji v15V M8 j am. Lulu (Pufs -.hen) Vinari 18n 8 jum. Noapte debal (E'e Ball nacht) Sâmbătă 17» 8 jum. Silvia. stfegtrafl» N*d­o**b­ Cluj, Strid» Rigla* Murti A

Next