Patria, septembrie 1920 (Anul 2, nr. 187-209)

1920-09-17 / nr. 200

17 Septemvrie 1920 Alungarea românilor din Ouj - A doua mare întrunire a funcţionarilor publici­­ Citează apoi dintr’un manifest insul­tele adresate românilor de către foştii prof. universitari maghiari, cari şi azi sunt încu­viinţaţi să­ locuiască în Cluj. Dl Stefanescu-Marin profesor uni­versitar a­rtă că autorităţile locale — în mod conştient sau inconştient — prin inter­venţiile lor criminale în contra evacuărilor legale, servesc num­ai pe streini, cari au tot interesul ca nici un român să nu se poată stabili în Cluj. (Toată lumea aplaudă fre­netic). Se ceteşte apoi următoarea moţiune, care se va trimite telegrafic dlui prim­­mi­nistru: „Funcţionarii publici din Cluj întru­niţi spre a se consfitui în chestiunea gravă a locuinţelor care de un an îşi aşteapta deslegarea, luând cunoştinţă de neconte­nitele abuzuri săvârşite în jurul acestei urgente probleme, când autorităţi supreme dau lamentabilul spectacol de a revoca zilnic sentinţe ale comisiunei de eva­cuare şi încartiruire, constatând că în vreme ce funcţionari ai Statului aşteaptă încă pe drumuri, streini fără nici un rost obţin încetăţenirea pe bani după vechile obiceiuri maghiare. Faţă de această permanentă nesoco­tire a Intereselor româneşti în oraşul Eri îa ora 6 p. m. în sala nr. 4 dela­ când 126 de medici români, nu-şi pot îm. Universitatea locala, a avut loc a doua aplini profesiunea lor, fiindcă nu au locuinţe, mare întrunire a funcţionarilor publici pentru a se discuta chestiunea încartiruirei românilor în Cluj. Dl V. Dimitriu, rectorul universităţii din Cluj, e aclamat de întreaga asistenţă ca preşedinte al şedinţei. Primul ia cuvântul dl Ştefănescu- Goangă, profi­sor universitar. Dar constată, că doin 1914 până azi, populaţia Clujului a crescut de la 60.000 la 160.000 de locui­tori. Aglomeraţia maximă a avut loc în 1918. Scoţând vre-o 20.000 de români, cari au venit aci fie ca militari, fie ca funcţio­nari publici ai Statului român, constatăm cu durere, că autorităţile româneşti au lăsat să se introducă în Cluj 80.000 de lo­cuitori streini. Toţi ne amintim de vestitul dl Boieriu, care şi-a cheltuit toată energia lui în za­dar. Pricepere a fost atunci, dar, interven­ţiile umanitariştilor au împiedecat totul. Sub dl Ivan a continuat acelaşi sis­tem dăunător Statului român. Iarna a venit, noi toţi sufeream, dar umanitariştii cei mari nu vedeau decât mizeriile cel­or 80000 de musafiri nepoftiţi, şi interveneau sistematic, ca să se împiedece orice eva­cuam. In sfârşit noul regim ne aduce pe şi mai vestitul şi în veci pomenitul prefect Starza, care, în faţa unei delegaţii a uni- năpădit de streini exploatatori ai sus­­versitarilor ce-i implorau intervenţia pentru s­pecfia rugăm să binevoiţi a dispune urgent grăbirea vieu artiru­rei lor, le aruncă ofan-«măguri, pentru ca această interminabilă sator vorbele: „Dior, evacuările sunt ile- chestiune sS-şi afle în sfârşit o deslegare gale. Aşteptaţi, să facam întâi o lege a* *potrivită intereselor naţionale, de oare nu evacuărilor şi apoi veţi vedea, că lucrurile j sQ poate despărţi.“ vor merge strună.“ S ________—.J.— Ca să facem? Am aşteptat. Regula­mentul făcut de dl Fălcoianu s’a pierdut pe drum. Probabil că era făcut în contra că­mătarilor şi aceştia au avut tot interesul să-l distrugă înainte de a ajunge­ la Bucu­reşti. Dl Bucşan pregătise un alt regula­ment de evacuare, care a fost admis de urgenţă şi semnat de M. Sa Regele. In fine, conştiinţa autorităţilor civile era împăcată. Evacuările devenise legale. Ei şi? Să-l întrebăm pe di Guiu, câte­ evacuări a putut face sub noul regu­lament? Tot ce se poate afirma e că eva­cuări hotărâte în mod definitiv de către co­­misiunea de evacuare, au fost suspendate de însuşi dl primar sau dl Bucşan, ori dl Mihalţ. In asemenea condiţiuni ne surprinde iarna a doua şi sute de funcţionari români sunt tot fără casă. Sa zice că nu avem dreptul să azvâr­­şim peste graniţă pe toţi speculatorii sau spionii streini di­n Ardeal. Dar cine ne o­­bligă să-i găzduim în Clujul suprapopulat? Să le dăm locuinţe în alte oraşe. Să-i tri­mitem în vechiul Regat. Chestiunea incartiruirii românilor în Cluj nu e o simplă chestiune de casă. Ea trebuie privită din trei puncte de vedere : 1. Economic. Din cauza îngrămădirii acestor 80.000 de speculatori peste ceilalţi 80.000 de locuitori muncitori ai Clujului, s’a scumpit vieaţa cu sută la sută. Din cauza lor noi am ajuns să nu mai putem trăi în Cluj. 2. Naţional. Administraţia română cu prea marea bunăvoinţă ce a arâtat-o aces­tor mii de streini, a isbutit să înstreineze Clujul mai mult chiar decât administraţia maghiară. 3. Cultura!. Oraşul acesta e menit să devie un mare centru cultural românesc. Dar cum vom putea împlini noi profesorii această înaltă misiune, dacă administraţia civilă română introduce zilnic în Cluj su­medenie de duşmani ai culturei noastre naţionale. Domniile lor i-au învăţat pe unguri să se considere ca victime. Ne doare când vedem în ziare româneşti scris că streinii sunt persecutaţi în Ardeal Este vre­o idee conducătoare la auto­rităţile noastre? Dacă este vre­una, ea e de sigur cu desăvârşire opusă interesului suprem al neamului românesc. (Vii aplauze unanime.) Cu cea mai profundă indignare tre­buie să vă aduc la cunoştinţă că s-a găsit un nou mijloc legal pentru a asigura nouilor streini încetăţenirea în Cluj deşi au fost evacuaţi definitiv la comisia de evacuare. Streinul care plăteşte comunei o taxă de 50 000 coroane capătă dreptul de a locui pentru totdeauna aci. Astfel lo­cuinţele libere din Cluj s’au scos la mezat. (Ruşine!) Citează aszal dini profesor Drăgan, care e dat afară din locuinţa ce o ocupă pe motivul că fostul chiriaş al acestui apartament a convenit să plătească taxa de 10000 de coroane. Marele nostru savant român di Pompeiu, nu poate face cursuri anul acesta la Universitatea din Cluj, pentru că nu li­ se poate da o mică locuinţă. Alţi profesori universitari sunt hotărâţi să părăsească Clujul pentru că au fost prea de multe ori insultaţi de administraţia locală, fără să li­ se dea apartamentul pentru care s’au umilit destul în faţa tuturor nepricepuţilor. Toată asistenţa în picioare strigă: ruşine ! Vom pleca cu toţii! Săt mergem la Primar ! Dl dr Iacobovici, profesor univer­sitar, citează o sumă de cazuri concrete, în care streini fără nici un rost în Cluj, se lăfăesc în mari apartamente luxoase, pe ­j PATRIA“ ULTIMA ORA Acord complect între Anglia, Italia şi Franţa Lyon. — Dnii Millerand şi Gio­­litti reuniţi la Aix-les-Bains, nu s’au despărţit fără a adresa în comun lui Lloyd George salutul lor amical şi cordial. Prezidenţii de consiliu italian şi francez au avut odată mai mult ocazia de a recunoaşte deplinul acord şi ne­cesitatea primordială a strânsei înţele­geri între Franţa, Italia şi Anglia pentru a asigura reglementarea proble­melor europene şi restatabilirea păcei şi relaţiunilor normale între popoare. Agitaţii bolşevice în Lituania con­tra Poloniei Berlin — Bala Kun e considerat ca prim sfetnic la Moscova unde desfăşoară mare activitate prin presă, spunând că An­tanta nu va putea opri întinderea bolşe­vismului. Trotzki se află în Lituania pen­tru pregătirea ofensivei în stil mare con­tra Poloniei. Voiajul dlui Millerand în Elveţia Lyon. — Dl Millerand a fost aşteptat Marţi dimineaţa la Geneva. După amiază va merge la Lausanne unde va avea întrevedere cu dl Metta preşedintele confederaţiei elveţiene. Tren internaţional Paris—Constan­­tinopol. Roma. — La Budapesta s’a deschis conferinţa internaţională pentru stabilirea unui expres internaţional Paris—Constan­­tinopol. De acest tren vor beneficia toate ţările prin cari va avea parcursul. Terminarea conferinţei de la Aix­­les-Bains. Lyon. Dnii Millerand şi Giolitti au conferit din nou Luni dimineaţa la Aix-les-Bains. Contele Bonin Lon­­garo, ambasadorul Italiei, care era în vacanţă, a participat la întrevedere, împreună cu baronul Aliotti şi dnii Barere şi Berthelot din partea Franţei. Conferinţa s-a închis printr’o de­claraţie comună. Dnii Millerand şi Giolitti recunosc că prima bază a unei păci echitabile şi durabile ră­mâne acordul strâns între aliaţi şi în special între Anglia, Italia şi Franţa. Ofiţerii francezi citaţi în Polonia Lyon. — Comunicatul polon din 12 Septemvrie semnalează diferite suc­cese printre cari ocuparea de către po­lonezi a localităţilor Bukaczowice, Bru­­tzin şi Mastasin, capturând 200 prizo­nieri. Pe linia râului Osiikovska, au ocupat Motorv­a şi Mieliniki. In ordinul de zi printre citaţiile apărătorilor Varşoviei, guvernul citează pe generalul francez Moureau şi alţi ofiţeri. Răsboiul ruso-polon Varşovia. — Comunicat oficial. La nord de Rubiesch trupele polone au trecut fluviul Bug ocupând mai multe localităţi. La răsărit de Brest- Litovsk după lupte îndârjite am ocupat Kobrin la Suwalki. Situaţia e ne­schimbată.♦ Moscova. — Comunicat din 12/9. In regiunea Grodno am ocupat Kutz­­nitzka. In regiunea Wolkowski, pre­cum şi la Billovici luptele se des­făşură favorabile pentru noi. La apus de Dobrin luptele continuă în jurul staţiune! Sadinca. Ia regiunea Wla­­dova-Cholm se dau lupte îndârjite cu inamicul care a încercat să se apropie de Bug şi să rupă frontul. La Roha­­tin inamicul a fost respins, am ocupat poziţiunile fortificate pe malul stâng la Ghilalipa. * Moscova. — Comunicat din 13 Septemvrie. La 17 verste spre Apus şi la 20 verste spre Sud de Grodno am ocupat diferite localităţi. Lupte în­dârjite au loc la Brestlitovsk, Kobrin şi în regiunea Vlorava-Sokal pe fron­tul sud-vestic. Lupte favorabile pentru noi au loc la Lemberg și Rohatin. ♦ Moscova. — Guvernul sovietelor adresează un apel ofițerilor din armata lui Wrangel ca să nu lupte contra pa­triei lor în interesul capitaliștilor franco­­englezi. Tulburările din Italia Berna.­­ Ziarele anunţă din Triest că pentru restabilirea ordinei în câteva cartiere ale oraşului, unde an când baroul bucureştean i-a primit bucuros isbucnit tulburări s’a procedat ocupa­şi frăţeşte. Laurenţiu Oanea a răspuns la aceasta, exprimând regretul pentru atitu­dinea nefrăţească a ardelenilor, făgăduind să ceară în parlament unificarea justiţiei întregei ţări, rea lor militară. S’au încins lupte aprige făcându-se uz de tunuri şi mitraliere. Intr’o pivniţă s’au găsit 20 cadevre, jertfele ultimelor zile, întrevederile dela Aix-Ses-Bains Lyon. — întrevederile amicale ur­mează între Millerand şi Giolitti, cu do­rinţa de a stabili legăturile economice între Franţa şi Italia. S’a trimis lui Lloyd George o telegramă de către primii miniştri fran­cezi şi italieni. Ultimele informaţiuni vechiului Regat în barourile ardelene, pe Consiliul de miniştrii s’a ţinut ieri­­după amiazi la dl Averescu acasă, dşa fiind suferind. S’a ajuns la concluzia ati­­tudinei noastre da a concorda cu a aliaţi­lor, interesele fiind identice. Păstrăm sen­timentele pacifice Rusiei, cu condiţia să ni­ se respecte graniţele. Generalul Averescu Deschiderea anului judecătoresc în Capitală s-a făcut cu deosebită solemnitate rostindu-se mai multe cuvântări. Decanul baroului a cerut îmbunătăţirea materială a magistraţilor şi personalului judecătoresc, sprijin văduvelor şi orfanilor advocaţilor căzuţi în răsboi. S’a exprimat regretat că va pleca la Sinaia pentru că să comunice ardelenii au refuzat înscrierea advocaţior Regelui hotărârea şi rapoartele trimisa de Tache­ Ionescu. S’a hotărât apoi unificarea şi romanizarea nomenclaturei localităţilor pentru a se evita confuziile şi erorile îa raporturile comerciale, poştale şi oficiale. Se va numi o comisie de specialişti pen­tru executare. Se va cerceta apoi modali­tatea lichidării sau administrării bunurilor ce aparţin supuşilor fostelor state inamice. Hotărârea a fost amânată lipsind titular justiţiei, externelor şi internelor. Direcţia C. F. R. a decis darea în ju­decată a militarilor cari ocupă forţat tre­ nurile parlamentare.* S’a ridicat suspendarea fostului pre­fect al judeţului Satu-Mare, fiind numit ca prefect al oraşului Satu-Mare, prefect fiind numit dl Băltescu, fost subprefect la Ca­­raş-Severin.♦ Guvernul a acordat o subvenţie de 500 de mii de lei Operei Române din Cluj-O Tulburările muncitoreşti din Italia au produs reacţiunea socialiştilor Turatti şi Freves cari îndrumează muncitorimea spre democraţia socială de la care s au abătut prin agenţi ai rebel­iunei. Muncitorimea s-a prezentat ieri la dl comisar guveraial, Guiu, la chestia con­trolului locuinţelor şi au cerut, ca să fie reprezentată şi muncitorimea în comisiunea pentru control a locuinţelor. Dl Guiu a primit propunerea munci­­torimei, cu atât mai mult că în rândul trecut delegaţii muncitorilor au refuzat de-a lua parte în aceasta comisiune, fără a avea împuternicire. Astfel muncitorii şi ziariştii maghiari vor lua parte la controlul locuinţelor, pe lângă comisiile alese anterior. * Ziarele maghiare scriu că Antanta cere extrădarea lui Horthy, în legătură cu alţi inculpaţi în răsboi, având în vedere, Consiliu de miniştri ■K Noul an judaf atoreec Lucrătorii bărbieri sunt în grevă de câteva săptămâni, pentru că patronii nu le-au acceptat pretenziunile de a le urca lefurile. Astfel la prăvălii au lucrat numai patronii, iar lucrătorii şi-au deschis un local în „Redută“. Acest local însă a fost­ închis din partea autorităţ lor fiindcă n’au avut drept să-l deschidă. * La restaurante s’au redus porţiile avându-se în vedere stabilirea preţurilor maximale. Astfel porţiile actuale abia sunt jumătate, pe lângă cele de mai înainte. Organele competente au datoria ca să împiedece specula aceasta. * Comuniştii vreau să ţină un congres la Viena, în vederea situaţiei de azi. La acest congres vor lua parte toţi emigraţii in Viena etc. * Intre muncitori şi patroni s’au ivit dificultăţi în chestia stabilirei lefurilor. Pa­tronii nu vreau să le plătească leafa, decât pe cursul un leu la 3­50 cor., iar muncitorimea pretinde 1:2. Se speră, că se va tranşa chestia fără grevă. Revizoratul şcolar din Aiud mulţu­meşte şi pe aceasta cale dlui înv. Ioan Perde din Valea Geoagiului pentru donaţia de Lei 100 făcută în favorul orfanilor de învăţători din judeţul Alba-inferioară. * Dl Tache­lone­scu, care de prezent se află la Aix-les-Bains, va avea o impor­tantă convorbire cu prezidentul consiliului italian.* Ministrul de răsboi francez a luat o hotărâre, prin care se va creia în Franța un inspectorat general al artileriei. începând de la 12 Septemvrie 1920 ziarul „Patria" se vinde cu 50 bani numărul. Abonamentul pe 1 an este 120 lei. 30.25. Suntem informaţi din Bucureşti că se va deschide în curând concurs pentru noui farmacii în toate oraşele ţării. * M. S. Regina va pleca la Curtea de Argeş ca să viziteze biserica domnească şi mormintele voevozilor ce au fost descope­rite de curând.* •Revista „Hiena“ a scos un frumos număr comemorativ în cinstea lui Ilarie Chendi, cu­ articole de Chendi, Iorga, Ga­lacteon, Arghezi, Teişan şi alţii. * Tinăr cu conduită bună află aplicare ca servitor de birou la banca de asigurare „România“, Cluj, Calea Victoriei 53. (1157, 2-3)• Totul în lume se schimbă, trece — singurul lucru ce rămâne statornic e aceea că în spălătoria cu vapori „Kristály“ se spală, se curăţă şi colorează mai frumos ca ori­unde. Gulere şi manşete se calcă, lu­­struindu-se ca oglindă. Albituri se spală pe preţul de 6 cor. chilogramul. Fabrica şi prăvălia principali sunt în str. Munkácsy nr. 32. Sucursale în Piața (Szécheyi-tér) 6, str. Regina Maria 9, Nicolae Iorga 2 și Calea Regele Ferdinand (Wesselényi Miklós) 18. Cursul a­leului la Paris este Pagina 3 Ultima oră politică Opera nefastă a partidului poporului Dini Goga şi Averescu au dat Ardealul pe mâna instrumentelor oligarhiei maghiare că acesta, în calitate de viceamiral demn- a -­­ m rină, în timpul răsboiului a săvârşit mai! Strigătul de alarmă al unui fost ministru multe atrocităţi, fără ca să aibă măcar mo­­­tiv de drept. Fostul ministru de interne în guvernul Vaida, cunoscut de întreagă ţară ca un om care nu se poate împăca cu nedreptatea, a petrecut câteva săptămâni în Ardeal. Dşa s’a înapoiat foarte decepţionat acasă de ceea ce a văzut la noi, şi începe o serie de articole în „Luptătorul“ asupra celor espe­­riate de dsa. In articolul introductiv, după ce arată cât de greu s’a putut menţine administraţia la noi, lipsindu-ne cadrele şi streinii părăsindu-şi slujbele, dl Lupu continuă: In linii generale oamenii grupaţi în jurul dlor Maniu şi Vaida, au dat Ardealului o administraţie. Ambiţia unui general din Regat, secondată de ambiţia nesăbuită a u­­nui ardelean, l-au lipsit şi de această administraţie. Acum au venit la preţ în Ardeal vechile instrumente ale oligarhiei maghiare, gata de vân­zare a­ oligarhiei româneşti. Nu erau destui nici aceştia. S’a recurs la drojdiile societăţii. Oameni cari sub regimul unguresc puteau să fie sub-copişti, iar într’un regim drept şi normal copişti. Ei au fost întronaţi secretari generali (acolo acasă ei se numesc miniştri), prefecţi, etc. Foşti Secretari de comună, maghiaroni şi persecutori ai români­lor, s’au declarat averescani şi gogişti şi au fost aşezaţi prim-pre­­tori şi aşa mai departe. Aceşti oameni n’au nici cultura juridică în care maghiarii şi în genere austriacii erau aşa de versaţi, n’au nici cultul dreptăţii în sine, nici al formei n’au căci n’au avut nici o dată baza morală necesară în oricare post de conducere cât de mic. Rezultatul: O administraţie infinit inferioară celei ungureşti. „Ni-e ru­şine de unguri, domnule ne crapă obrazul de ruşine!" îmi spuneau cu du­rere toţi bunii români, politiciani, gazetari, preoţi. Se tot vorbeşte de unificare. Drept să spun nu înţelegeam ce vor să zică prin acest cuvânt averescanii Ardealului. Acum înţeleg. Unifi­care înseamnă a aduce Ardealul la nivelul administraţiei, adică a lipsei de administraţie din Regat. Au reușit! Nici nu trebuia multă trudă pen­tru asemenea unificare.

Next